Simți un disconfort în partea superioară a abdomenului? Balonarea și senzația „de prea plin” după masă îți dau bătăi de cap? Acestea ar putea fi semne de alarmă, că este ceva în neregulă. Ficatul gras, o afecțiune tot mai întâlnită. Din fericire, există soluții naturale, care pot sprijini recuperarea acestui organ vital. Silimarina și anghinarea sunt două dintre cele mai eficiente remedii naturiste pentru tratarea ficatului gras. Aceste plante au proprietăți antioxidante, antiinflamatorii și regeneratoare, care ajută la protejarea și regenerarea celulelor hepatice. Care sunt cauzele unui ficat gras? Cum ajută aceste plante în tratarea bolii? Ce beneficii au? Dr. Andreea Vulpe, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic, îți oferă răspunsurile pe care le cauți.
Ficatul gras este o afecțiune caracterizată printr-un conținut mare de grăsime în ficat, mai mult decât ar fi normal. Deși este frecvent întâlnit, mulți oameni nu sunt conștienți de faptul că o astfel de problemă le poate afecta grav sănătatea ficatului pe termen lung. De obicei, ficatul gras nu provoacă simptome „zgomotoase” de la început. Din acest motiv, multe persoane pot să nu fie conștiente de prezența bolii. Acumularea excesivă de grăsime în ficat poate duce la inflamație și deteriorarea țesutului hepatic, ceea ce poate afecta capacitatea ficatului de a funcționa corespunzător.
„Noțiunea de ficat gras reprezintă, de fapt, o afecțiune cunoscută sub denumirea de steatoză hepatică. Aceasta reprezintă acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice. În mod normal, ficatul conține cantități mici de grăsime. Când această cantitate depășește 5-10% din greutatea totală a organului, se pune diagnosticul de ficat gras. Excesul de grăsime poate afecta funcția normală a organului și poate duce la complicații grave”, spune medicul.
Tipuri de ficat gras
În general, există două forme principale de ficat gras, fiecare având cauze și factori de risc specifici. Ficatul gras non-alcoolic este legat de stilul de viață nesănătos și de alimentația bogată în grăsimi și zaharuri a pacientului. În schimb, ficatul gras alcoolic, așa cum îi spune și numele, este declanșat de un consum exagerat de etanol. Ambele forme de ficat gras sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta afecțiuni hepatice grave, greu de tratat și gestionat.
„Există două tipuri principale de ficat gras. Cea mai frecvent întâlnită formă este ficatul gras non-alcoolic. Aceasta este asociată cu factori de risc precum: obezitatea, rezistența la insulină, diabetul tip 2 sau alterarea glicemiei a jeun (prediabet, când glicemia pe nemâncate este între 100 și 125mg/dl). Al doilea tip este reprezentat de ficatul gras alcoolic. Această formă apare ca urmare a consumului excesiv de alcool și este asociată cu degenerarea treptată a țesutului hepatic. Consumul cronic de alcool poate duce la ficat gras, hepatită alcoolică și, în cele din urmă, ciroză hepatică. Ficatul gras poate să apară la ambele sexe și la toate vârstele, însă anumiți factori cresc riscul dezvoltării acestei afecțiuni”, explică dr. Andreea Vulpe, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
De ce ai ficatul gras?
Cauzele ficatului gras sunt multiple și includ factori de mediu, stilul de viață și predispoziția genetică. De exemplu, obezitatea și sedentarismul sunt factori majori care contribuie la acumularea de grăsimi în ficat. De asemenea, rezistența la insulină și diabetul de tip 2 sunt afecțiuni asociate cu ficatul gras. Acestea afectează metabolismul și pot duce la depozitarea excesivă de grăsimi în celulele hepatice. Consumul excesiv de alcool este un alt factor de risc major, iar pe lângă acesta, anumite afecțiuni medicale, precum sindromul ovarelor polichistice sau hepatitele virale cronice, pot contribui la dezvoltarea steatozei hepatice. În plus, anumite medicamente și suplimente alimentare pot avea efecte hepatotoxice, ceea ce poate favoriza apariția ficatului gras.
„Printre cauzele producerii steatozei hepatice și factorii de risc ce predispun la apariția acesteia se numără: obezitatea, rezistența la insulină, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, factorii genetici, sindromul ovarelor polichistice, hipotiroidia, apneea obstructivă în somn, hepatita cronică virala B sau C, boala Wilson, sindromul Reye, substanțele și medicamentele cu potențial heopato-toxic (antibioticele, antifungicele, antiinflamatoarele nesteroidiene, contraceptivele orale), suplimentele pe bază de plante si dietetice (extract de ceai verde, steroizi anabolizanți etc.)”, afirmă medicul.
Suplimentele alimentare, un real ajutor
Suplimentele alimentare reprezintă o opțiune extrem de eficientă pentru susținerea sănătății ficatului, în special în cazul celor care suferă de ficat gras. Silimarina, un extract natural obținut din ciulinul de lapte, este unul dintre cele mai recomandate suplimente pentru protejarea ficatului. Aceasta are proprietăți antioxidante puternice care ajută la combaterea radicalilor liberi și la reducerea inflamației hepatice. În plus, anghinarea este o plantă cu beneficii dovedite pentru ficat, având capacitatea de a stimula regenerarea celulelor hepatice și de a susține detoxifierea organismului. Aceste suplimente pot fi folosite ca tratamente complementare pentru a sprijini funcția hepatică și pentru a preveni progresia steatozei hepatice.
„Suplimentele alimentare pot fi de ajutor în tratamentul ficatului gras. Silimarina, de exemplu, are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii. Aceasta este frecvent folosită pentru a sprijini sănătatea ficatului. În plus, poate ajuta la protejarea hepatocitelor (celulele hepatice) împotriva leziunilor. De asemenea, și anghinarea (ex: Anghirol) stimulează regenerarea ficatului și este des folosită în tratarea ficatului gras”, declară dr. Andreea Vulpe, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Silimarina, „aliatul” tău în lupta cu ficatul gras
Silimarina este un remediu natural extrem de eficient în tratarea ficatului gras și a altor afecțiuni hepatice. Aceasta ajută la protejarea ficatului de daunele provocate de toxine și susține regenerarea celulelor hepatice. Datorită compușilor săi activi, cum ar fi silibina, silimarina are un efect hepatoprotector puternic.
„„Silimarina este extrasă din ciulinul de lapte, o plantă benefică mai ales în tratarea bolilor de ficat. Extractul de ciulin de lapte conține o cantitate mare de silimarină, adică un complex de flavonoide cu proprietăți antioxidante, antivirale și antiinflamatorii. Silimarina este compusă, în principal, din flavonolignani, flavonoide (taxifolina, quercitina) și polifenoli. Silibina este principala componentă bioactivă a silimarinei, substanța responsabilă pentru efectul hepatoprotector. Silimarina este folosită ca terapie complementară de către pacienții cu leziuni hepatice, în urma unor afecțiuni precum: boala hepatică alcoolică, boala ficatului gras non-alcoolic, hepatita, cancerul hepatic. Studiile demonstrează că silimarina ar putea prelungi ușor speranța de viață în cazul pacienților diagnosticați cu ciroză hepatică”, precizează medicul.
Pentru a sprijini sănătatea ficatului în cazul steatozei hepatice sau a altor afecțiuni hepatice, este important să se apeleze la soluții care ajută la protejarea și regenerarea acestui organ vital. În acest sens, există produse care conțin ingrediente active ce susțin funcțiile hepatice și ajută la detoxifierea ficatului.
„Lagosa (două drajeuri/zi) este singurul medicament fără prescripție medicală care conține extract standardizat de silimarină. Lagosa protejează ficatul de efectele substanțelor toxice și stimulează capacitatea regenerativă a acestuia. Se utilizează în cazul expunerii la substanțe cu risc hepatotoxic, inclusiv medicamente cu risc toxic hepatic. SteaBlock (una – două capsule de două ori/zi, după mesele principale, timp de minim trei luni) este un supliment alimentar care, datorită ingredientelor sale active (silimarină, acid alfa lipoic și seleniu), are efect protector, detoxifiant și antioxidant la nivelul ficatului”, completează dr. Andreea Vulpe.
Dacă ai ficat gras și diabet, silimarina poate fi un „produs minune”
Diabetul și ficatul gras sunt două afecțiuni care pot coexista și care necesită o gestionare atentă pentru a preveni complicațiile grave. În cazul pacienților cu diabet, ficatul gras poate agrava problemele metabolice, iar tratamentele care vizează atât controlul glicemiei, cât și protecția ficatului sunt esențiale. În acest sens, silimarina este cunoscută pentru proprietățile sale hepatoprotectoare și pentru capacitatea sa de a reduce nivelurile glicemiei.
„Silimarina poate acționa asupra nivelului de zahăr din sânge în cazul persoanelor cu diabet. Există analize recente care susțin că pacienții care iau silimarină în mod constant înregistrează o scădere a nivelului de zahăr. În plus, proprietățile antioxidante și antiiflamatorii ale silimarinei pot feri organismul pacientului de complicații diabetice severe precum bolile renale. Un alt efect pe care silimarina îl poate avea este reducerea glicemiei din organism. Deși efectul poate fi benefic, este important ca silimarina să nu fie administrată împreună cu alți compuși cu o acțiune similară. De altfel, în timpul tratamentului cu alți compuși hipoglicemianți, este necesară monitorizarea glicemiei, potrivit recomandărilor medicului curant”, precizează medicul specialist.
Anghinarea, un alt remediu pentru ficatul gras
Anghinarea este o plantă cu beneficii remarcabile pentru sănătatea ficatului. Aceasta conține o combinație unică de substanțe active care ajută la protejarea ficatului de daunele provocate de toxine și la stimularea proceselor de detoxifiere. Printre compușii principali ai anghinarei se numără cinarina, un flavonoid cu efecte antioxidante și antiinflamatorii, care ajută la îmbunătățirea funcției hepatice și la reducerea inflamației.
„Anghinarea este o plantă ierboasă perenă cultivată atât pentru consum alimentar, cât și pentru formularea unor preparate farmaceutice. În preparatele culinare, se foloseste floarea de anghinare (mai exact, miezul bobocului de floare). În scop curativ, se recoltează și se procesează rădacinile și frunzele plantei. Elementele și compușii predominanți în compoziția anghinarei includ: cinarină, fitosteroli, polifenoli și flavonoide, principii amare, minerale, enzime, complex de vitamine B. Grație acestor proprietăți, preparatele farmaceutice pe bază de anghinare prezintă numeroase beneficii pentru ficat, și anume: protejează ficatul de acțiunea radicalilor liberi și susțin detoxifierea organismului, prin stimularea eliminarii toxinelor la nivel hepatic”, spune dr. Andreea Vulpe, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Prima Clinic.
Cum se administrează anghinarea?
Anghinarea este disponibilă sub diverse forme farmaceutice, inclusiv capsule, tinctură și ceai, și poate fi utilizată ca tratament complementar pentru ficatul gras. Indiferent de forma aleasă, aceasta poate contribui semnificativ la îmbunătățirea sănătății ficatului și la prevenirea progresiei steatozei hepatice.
„Capsulele sau comprimatele cu extract de anghinare reprezintă forma farmaceutică cel mai des utilizată în tulburările hepatice sau la pacienții care urmează tratamente medicamentoase complexe, când este necesară protecția ficatului. Tinctura de anghinare este recomandat să se administreze de două-trei ori pe zi, înainte de mese. Aceasta se diluează într-un pahar cu apă, într-un raport de aproximativ două – trei linguri de tinctură la 250 ml de apă. O altă formă de administrare a suplimentelor pe bază de anghinare este ceaiul, obținut din frunzele plantei. Se recomandă consumul de ceai de anghinare sub formă de decoct. Procedeul de preparare presupune fierberea frunzelor uscate și infuzarea lor timp de 10-15 minute. Doza recomandată este de două – trei căni de ceai de anghinare pe zi, consumate cu aproximativ 30 de minute înainte de masă”, completează medicul specialist.
