Oare voi avea suficient lapte? Dacă bebelușul nu se atașează corect? Va fi dureros? Ce fac dacă alăptarea nu merge așa cum îmi imaginez? Dacă și tu te-ai surprins gândindu-te la aceste întrebări, află că nu ești singura. Orice viitoare mămică își dorește să ofere bebelușului tot ce e mai bun, iar alăptarea poate părea o provocare plină de necunoscute. În realitate, este un proces natural, dar care vine cu propriile dificultăți și adaptări. Dr. Codruța Popa, medic primar neonatolog și specialist pediatru la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, îți răspunde la cele mai frecvente întrebări despre alăptare. Cu informațiile potrivite și sprijinul necesar, vei descoperi că această experiență poate deveni una dintre cele mai frumoase legături dintre tine și bebelușul tău.
Media10: De ce este considerată alăptarea cea mai bună opțiune pentru hrănirea nou-născutului? Ce beneficii aduce alăptarea atât pentru copil, cât și pentru mamă?
Dr. Codruța Popa: Alăptarea este un „dar divin”, un drept al fiecărui copil, pe care părinții ar trebui să știe că acesta îl are. Nu ar trebui să o programeze, ci să o lase să decurgă natural. Desigur, există și situații în care, din motive medicale obiective, alăptarea nu este posibilă. Trebuie știut, însă, că bebelușul decide singur când și cum începe alăptarea, cât durează, ce modalitate de supt are și când se încheie acest proces. Pentru mamă, pe lângă componenta afectiv-psihologică și apropierea firească de copil, alăptarea are și un efect benefic asupra prevenirii afecțiunilor mamare, inclusiv a neoplaziilor și tumorilor. Practic, alăptarea oferă o protecție importantă atât pentru sănătatea copilului, cât și pentru cea a mamei.
Cât timp trebuie alimentat copilul?
Media10: Există o „durată ideală” pentru alăptare? Ce recomandă Organizația Mondială a Sănătății?
Dr. Codruța Popa: Din experiența mea ca medic pediatru, observ că apar schimbări în ceea ce privește patologia – nu mai întâlnim aceleași boli pe care le cunoșteam, iar reacțiile organismului s-au modificat. Sunt tot felul de combinații ciudate, unele naturale, altele influențate de factori externi. În acest context, durata alăptării nu are o relevanță strictă. Mai important este impactul psihologic și componenta afectivă a mamei, acea legătură specială care se creează prin alăptare. Practic, acest proces reprezintă o prelungire firească a maternității, fiind o perioadă deosebit de frumoasă și apropiată între mamă și copil.
Media10: Care sunt principalele substanțe nutritive din laptele matern care nu se regăsesc în formulele de lapte praf?
Dr. Codruța Popa: Singura substanță care nu se găsește în laptele matern și care trebuie suplimentată este vitamina D3. În rest, toți nutrienții necesari sunt asigurați prin alimentația mamei. Calitatea laptelui matern depinde de dieta acesteia. O alimentație diversificată, bogată în nutrienți și echilibrată îi asigură o bună funcționare și contribuie la o lactație optimă. Laptele matern este un produs biologic complex. Acesta conține factori de protecție precum: lizozimul, complementul și imunoglobulinele, substanțe esențiale pentru imunitatea copilului, care nu se regăsesc în formulele de lapte praf obișnuite.
Inițierea alăptării nou-născutului
Media10: Cât de important este contactul piele pe piele imediat după naștere pentru inițierea alăptării?
Dr. Codruța Popa: Contactul piele pe piele este extrem de important și nu doar pentru inițierea alăptării, ci și pentru efectele hormonale benefice pe care le declanșează această atingere. Atunci când gura copilului intră în contact cu pielea mamei (cu mamelonul), se activează un lanț de reacții complexe, controlate de hipotalamus (prin axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenaliană). Aceste reacții produc o adevărată „furtună” hormonală în organismul mamei, stimulând lactația și inducând o stare de bine, de atașament profund față de copil.
Atașarea copilului la sân
Media10: Care sunt cele mai frecvente probleme ce apar în momentul în care proaspetele mămici încearcă să atașeze bebelușul la sân?
Dr. Codruța Popa: Uneori, atașarea incorectă se datorează unui sân foarte plin, unui mamelon mai gros sau unui sân care, prin poziția sa, poate obtura căile nazale ale copilului. Există și situații în care unii bebeluși refuză să se atașeze, fără un motiv clar. De cele mai multe ori, mamele insistă și găsesc, în cele din urmă, o soluție pentru a-și hrăni copilul. Aceste lucruri țin de fiziologia și anatomia fiecărei mame, precum și de momentul lactației și de cantitatea de lapte produsă. De exemplu, atunci când sânul este foarte plin, bebelușul ar trebui să sugă la joncțiunea dintre mamelon și areolă pentru a crea un vid necesar extragerii laptelui. Uneori, însă, din cauza tensiunii sânului, copilul ajunge să „muște” mamelonul, deoarece nu poate prinde corect sânul sau pentru că mamelonul este prea lung.
O altă problemă este că, după naștere, mamele se confruntă cu situații complet noi și primesc o mulțime de sfaturi, care nu sunt întotdeauna cele mai competente. Fiecare persoană povestește din propria experiență, dar ceea ce a funcționat pentru cineva nu este neapărat valabil pentru toate. Cel mai important este ca mama să asculte, să filtreze informațiile și să aleagă ce i se potrivește ei și copilului.
„Lactația nu depinde de modul în care s-a născut copilul”
Media10: Se spune că, după operația de cezariană, mămica nu va avea lapte. Este adevărat? Cum poate fi stimulată lactația în acest caz?
Dr. Codruța Popa: Operația de cezariană nu influențează în mod direct producția de lapte. Cezariana se efectuează din motive medicale obiective: din cauza unei probleme la mamă, la copil sau la ambii, și este o intervenție necesară în anumite situații. Lactația nu depinde de modul în care s-a născut copilul, ci este stimulată de suptul acestuia, de starea fizică și psihică a mamei și de dorința acesteia de a alăpta. Atâta timp cât aceste trei condiții sunt îndeplinite, nu contează dacă nașterea a fost naturală sau prin cezariană.
Media10: Ce se poate face în cazul în care nou-născutul refuză sânul?
Dr. Codruța Popa: În acest caz, mama poate să se mulgă și să îi ofere laptele matern nou-născutului cu biberonul. O altă variantă ar fi utilizarea unui mamelon de silicon, mai ales dacă bebelușul acceptă mai ușor biberonul decât sânul. Acestea sunt principalele metode care pot fi încercate pentru a asigura hrănirea copilului cu lapte matern.
Cum se păstrează laptele extras cu pompa de sân?
Media10: Când este recomandat ca o mamă să înceapă să folosească pompa de sân? Care sunt regulile corecte pentru stocarea și păstrarea laptelui matern extras? (timp, temperatură)
Dr. Codruța Popa: De regulă, se recomandă utilizarea pompei de sân atunci când bebelușul refuză alăptarea directă sau când mama are o producție excesivă de lapte și copilul nu poate face față fluxului abundent. De asemenea, pompa ajută la golirea sânilor și la prevenirea blocajelor ductelor galactofore. Unele mame sunt predispuse la mastită sau chiar dezvoltă această afecțiune inflamatorie a sânului, care poate duce la congestie severă. În astfel de cazuri, pompa de sân poate contribui la decongestionarea canalelor galactofore și la eliminarea excesului de lapte. În ceea ce privește laptele extras, acesta trebuie păstrat într-un recipient steril. Dacă urmează să fie consumat în scurt timp, poate fi păstrat la temperatura camerei pentru câteva zeci de minute. În mod ideal, păstrarea corectă se face la o temperatură de aproximativ 4°C (temperatura frigiderului).
Dacă vorbim de o perioadă mai lungă de timp, laptele matern poate fi congelat în punguțe speciale de 100 ml. Decongelarea trebuie realizată treptat, prin plasarea punguței într-un vas cu apă caldă sau într-un dispozitiv care încălzește laptele la o temperatură apropiată de cea a corpului uman. Este important ca laptele matern să nu fie încălzit direct pe foc, deoarece este un produs biologic. Temperaturile ridicate pot distruge nutrienții și factorii imunologici esențiali.
Cum verfici dacă nou-născutul a fost alimentat suficient?
Media10: Cum poate o mamă să își dea seama dacă bebelușul primește suficient lapte? În ce situații este necesar să se apeleze la suplimentarea cu lapte praf?
Dr. Codruța Popa: Un indiciu poate fi starea generală de bine a copilului, dar acest aspect nu este întotdeauna un criteriu absolut. Mamele aflate la începutul alăptării, în primele zile sau săptămâni, pot fi nesigure în privința cantității de lapte consumate de bebeluș. În aceste cazuri, proba suptului și cântărirea bebelușului reprezintă cea mai eficientă modalitate de a verifica dacă cel mic primește suficient lapte. Această metodă presupune cântărirea copilului înainte și după masă, la un interval de aproximativ trei ore de la hrănirea anterioară. Astfel, mama poate monitoriza frecvența și cantitatea de lapte consumată, precum și eficiența suptului.
Colicile abdominale sunt frecvente la sugari și nu sunt influențate neapărat de alimentația mamei, ci mai degrabă de modul în care mănâncă bebelușul, frecvența hrănirilor și cantitatea consumată. Ritmul fiziologic de golire a stomacului unui nou-născut este de aproximativ trei ore, motiv pentru care această frecvență este recomandată. Cantitatea de lapte necesară depinde de greutatea și volumul corporal al bebelușului, nu doar de vârstă. Deși pe cutiile de lapte praf producătorii indică porțiile în funcție de vârsta copilului, acest criteriu nu este întotdeauna relevant. Dacă în urma cântăririi se constată că bebelușul nu a consumat suficient lapte, mama poate suplimenta hrana fie cu lapte matern extras, fie, la nevoie, cu formulă de lapte praf, pentru a acoperi deficitul.
La ce interval de timp trebuie alăptat copilul?
Media10: Este greșit să alăptezi „la cerere” sau ar trebui să existe un program strict de hrănire?
Dr. Codruța Popa: Eu consider că alimentația trebuie să fie corelată cu necesitatea fiziologică de golire a stomacului. Ființa umană, indiferent de vârstă, nu mănâncă continuu, iar hrănirea fără un program bine stabilit poate influența negativ digestia. Mâncatul haotic, „la cerere”, determină organismul să producă permanent suc gastric și enzime digestive, ceea ce poate afecta ritmul natural al digestiei. În plus, acest tip de alimentație poate crea o stare de disconfort și insatisfacție pentru mamă, care trebuie să fie disponibilă în orice moment pentru alăptare. Se recomandă adesea ca, odată plecat din maternitate, copilul să fie hrănit la cerere. Personal, eu nu susțin această practică. În spital, bebelușii sunt hrăniți la intervale regulate de trei ore, tocmai pentru a le stabili un ritm sănătos de alimentație.
Stomacul „protestează” când este gol, iar la sugari senzația de foame sau de disconfort se manifestă prin plâns. Părinții pot face diferența între cele două numai dacă mențin un program de hrănire constant, asigurând astfel mese echilibrate și timp suficient pentru odihnă și interacțiune. Există și ideea că un copil hrănit cu lapte matern trebuie alimentat la cerere, spre deosebire de un copil hrănit cu formulă, deoarece laptele matern se digeră mai repede. Această concepție este greșită. Stomacul nu știe ce primește – fie lapte matern, fie formulă – ci doar că primește o anumită cantitate de hrană, iar senzația de sațietate sau foame depinde de volum, nu de tipul alimentului. De aceea, stabilirea unui program de hrănire este esențială.
Îi poți da apă bebelușului?
Media10: Se spune că bebelușul nu trebuie să primească apă în primele luni de viață. Este adevărat?
Dr. Codruța Popa: Nu trebuie să folosim sânul pe post de apă, deoarece laptele matern este hrană. În maternitate, laptele praf se prepară cu apă, ceea ce demonstrează clar că apa este esențială pentru organism. De aceea, este incorect să afirmăm că, odată ce mama și copilul pleacă din spital, bebelușul nu ar trebui să primească apă din teama că „i se umflă rinichii”. Apa este vitală pentru orice ființă umană. Spre exemplu, într-o zi toridă, când afară sunt 40°C, iar în casă 38°C, copilul poate deveni neliniștit. Dacă îi oferim sânul de fiecare dată și el continuă să plângă, este posibil să nu-i fie foame, ci doar sete. În astfel de situații, puțină apă sau ceai nu va dăuna copilului, ci din contră, îl va ajuta să se liniștească. Apa și ceaiul nu trebuie să înlocuiască mesele. Ele pot fi oferite ocazional, în cantități mici, pentru hidratare și confort.
Media10: Laptele matern își pierde calitatea după 6 luni?
Dr. Codruța Popa: Nu, laptele matern nu își pierde calitatea după 6 luni. În schimb, ncesarul copilului crește pe măsură ce el se dezvoltă. Asta nu înseamnă că laptele matern devine insuficient. Pentru a susține evoluția copilului, este necesar să facem diversificarea alimentară în jurul vârstei de 6 luni, deoarece nevoile nutritive ale copilului devin mai complexe. Laptele matern rămâne în continuare o sursă de confort și protecție, mai ales în perioada în care începe dentiția.
„Cantitatea de lapte este influențată de starea emoțională a mamei”
Media10: Stresul sau oboseala pot reduce cantitatea de lapte?
Dr. Codruța Popa: Cantitatea de lapte este influențată de starea emoțională a mamei. Dacă mama este obosită sau a suferit o traumă emoțională, acest lucru poate avea un impact asupra producției de lapte. În cazuri extreme, poate duce chiar la oprirea lactației. Aproape 90% din secreția lactată este legată de starea psihică a mamei. Dacă mama se simte bine, este relaxată, nu are restricții, procesul de alăptare decurge natural și fără probleme.
Media10: Poate o mamă să alăpteze dacă are o răceală sau o infecție?
Dr. Codruța Popa: Mama poate să alăpteze, însă trebuie să se protejeze pentru a evita transmiterea infecției copilului, în special în cazul infecțiilor respiratorii. În schimb, dacă vorbim de infecțiile din sfera hematologică, în acest caz mama nu este într-o condiție fizică bună nici măcar pentru a se îngriji pe sine. În astfel de situații, nu se recomandă alăptarea.
Alăptarea dureroasă, un semn de alarmă
Media10: Este normal ca alăptarea să fie dureroasă? Când ar trebui mama să ceară ajutor medical?
Dr. Codruța Popa: Durerea poate apărea în primele zile de alăptare, în special când sânul este prea plin sau când copilul nu suge corect la joncțiune și mușcă din mamelon. De asemenea, dacă există o patologie sau unele formațiuni care împiedică golirea completă a sânului, se poate dezvolta mastita, iar disconfortul devine semnificativ. În acest caz, este important să consulți un specialist (chirurg, ginecolog, obstetrician) pentru tratament. Dacă bebelușul suge foarte des și erodează tegumentele, pot apărea ragade mamare.
În astfel de cazuri, se recomandă utilizarea mameloanelor siliconate pentru a proteja zona afectată. De asemenea, dacă apar sângerări în secreția lactată și cauza nu este identificată, este important să se facă o evaluare medicală amănunțită. Orice problemă anormală trebuie investigată pentru a stabili cauza. Dacă există o explicație fiziologică – cum ar fi ragadele mamelonare cauzate de supt sau congestia mamară – nu trebuie să ne îngrijorăm, însă dacă simptomele persistă sau se agravează, este necesar un consult medical.
Alăptarea și somnul copilului
Media10: Cum influențează alăptarea somnul bebelușului?
Dr. Codruța Popa: Dacă bebelușul mănâncă corect și suficient, va avea un somn liniștit. În schimb, dacă copilul mănâncă prea mult, atunci nu va dormi bine. De aceea, este important ca mama să monitorizeze cantitatea de lapte pe care o suge copilul, nu doar durata alăptării. Durata mesei reflectă eficiența, dar trebuie să se verifice și cantitatea de lapte ingerată.
Media10: Sunt mămici care spun: „Laptele meu nu este suficient de gras, nu este hrănitor.” Există „lapte slab” sau fiecare mamă produce laptele perfect, adaptat nevoilor bebelușului?
Dr. Codruța Popa: Există lapte de mamă sănătoasă și lapte de mamă cu patologie, dar vorbim despre afecțiuni grave. În general, alăptarea nu are multe contraindicații. Mamele care suferă de afecțiuni grave, precum neoplazii (cancere), tuberculoză activă, hipotiroidism manifest sau boli autoimune degenerative, pot avea restricții.
Alimentația mamei în alăptare
Media10: Se spune că mama nu are voie să mănânce varză, usturoi sau condimente în timpul alăptării. Ce influență au aceste alimente asupra laptelui?
Dr. Codruța Popa: Alimentația în alăptare este un subiect foarte dezbătut, dar mama trebuie să aibă o alimentație normală, fără restricții. Miturile legate de alimente precum: varza, fasolea, mazărea sau condimentele nu au nicio bază științifică. Oricum, în bucătăria românească nu sunt folosite condimente foarte puternice. Singurele restricții alimentare sunt cele impuse de recomandările medicale, atunci când mama are condiții de sănătate care necesită evitarea anumitor alimente.
Referitor la alergiile alimentare ale copiilor, în special cele legate de produsele lactate, există și aici o confuzie. Intoleranța la lactoză și alergiile la laptele praf sunt comune la sugari, dar nu există dovezi că eliminarea lactatelor din alimentația mamei ar ajuta copilul. În cazul intoleranței la lactoză, este important să se stabilească exact cauza problemei, care nu are legătură cu alimentația mamei. Așadar, copiii alăptați exclusiv la sân nu vor beneficia de vreo îmbunătățire dacă mama elimină lactoza din dieta ei.
