Extrasistola este un termen medical folosit pentru a descrie o bătaie cardiacă suplimentară, care apare prematur față de ritmul normal al inimii. Practic, inima „sare” o bătaie sau bate mai devreme decât ar trebui, ceea ce poate genera o senzație de disconfort, cum ar fi o „pauză” sau o „lovitură puternică” în piept. Deși poate fi deranjantă, extrasistola este frecvent întâlnită și, de cele mai multe ori, nu reprezintă o problemă gravă. Când trebuie să ne îngrijorăm? Ne spune dr. Laura Bogdan la clinica Cardio Help din Craiova.
Cum apare extrasistola?
Inima bate datorită unor impulsuri electrice generate de nodul sinusal, care acționează ca un „pacemaker” natural. Uneori, însă, un alt punct din inimă poate emite un impuls prematur, ducând la apariția unei contracții anormale. În funcție de locul în care apare impulsul, extrasistolele pot fi:
- Atrială: când impulsul provine din atrii (camerele superioare ale inimii).
- Ventriculară: când impulsul apare în ventriculi (camerele inferioare ale inimii).
„Inima noastră funcționează ca un sistem electric extrem de bine organizat, în care impulsurile sunt generate în mod natural de nodul sinusal, o structură situată în atriul drept, care are rolul de a coordona ritmul cardiac normal. Acesta este, practic, pacemaker-ul natural al inimii. Totuși, în anumite circumstanțe, alte regiuni ale inimii pot deveni sursa unor impulsuri electrice care apar prematur, ceea ce determină o contracție anormală numită extrasistolă”, explică dr. Laura Bogdan la clinica Cardio Help din Craiova.
Cauze frecvente ale extrasistolei
Extrasistolele pot apărea la persoane sănătoase sau pot fi asociate cu diverse afecțiuni cardiace ori factori externi. Printre cauzele comune se numără:
- Stresul sau anxietatea.
- Consumul excesiv de cofeină (cafea, ceai, energizante) sau alcool.
- Fumatul.
- Oboseala sau lipsa somnului.
- Dezechilibre electrolitice, cum ar fi niveluri scăzute de potasiu sau magneziu.
- Afecțiuni cardiace, precum boala coronariană, hipertensiunea arterială sau cardiomiopatiile.
- Utilizarea anumitor medicamente sau substanțe stimulante.
„Extrasistolele pot fi declanșate de o gamă largă de factori, atât de natură fiziologică, cât și patologică. În primul rând, ele pot apărea ca răspuns la stresul emoțional sau la un nivel ridicat de anxietate. În astfel de situații, organismul eliberează o cantitate crescută de adrenalină, care stimulează inima și poate duce la apariția acestor contracții premature,” explică dr. Laura Bogdan.
Un alt factor frecvent este consumul excesiv de cofeină, alcool sau alimente care conțin stimulente. Aceste substanțe pot irita sistemul electric al inimii, favorizând apariția extrasistolelor. Fumatul este, de asemenea, un factor important, deoarece nicotina stimulează excesiv sistemul nervos simpatic, crescând riscul de apariție a aritmiilor.
„Pe lângă acești factori externi, există și cauze medicale. De exemplu, dezechilibrele electrolitice – în special nivelurile scăzute de potasiu sau magneziu – pot afecta funcționarea corectă a inimii. De asemenea, bolile cardiace preexistente, cum ar fi infarctul miocardic, insuficiența cardiacă sau cardiomiopatiile, pot crește predispoziția la extrasistole, în special la cele de tip ventricular, care necesită monitorizare mai atentă. Nu trebuie să uităm că oboseala cronică, lipsa somnului și chiar anumite afecțiuni tiroidiene pot juca un rol semnificativ. Glanda tiroidă are o influență directă asupra ritmului cardiac, iar hiperactivitatea sa poate favoriza apariția contracțiilor premature,” a explicat dr. Bogdan”, spune medicul cardiolog.
Cum se simte extrasistola?
Persoanele care experimentează extrasistole descriu adesea simptome precum:
- O senzație de „pauză” sau „gol” între bătăile inimii.
- Palpitații (bătăi rapide sau neregulate ale inimii).
- O senzație de „lovitură” puternică în piept, cauzată de bătaia următoare mai intensă.
- În unele cazuri, amețeli sau disconfort toracic.
Este extrasistola periculoasă?
În general, extrasistola izolată, care apare ocazional și la o persoană sănătoasă, nu este periculoasă. Cu toate acestea, există situații în care poate fi un semn al unei probleme cardiace mai serioase:
- Extrasistolele frecvente: Dacă acestea apar de mai multe ori pe minut sau sunt persistente, pot afecta funcția cardiacă.
- Boală cardiacă de bază: La persoanele cu afecțiuni preexistente, cum ar fi infarctul miocardic, insuficiența cardiacă sau cardiomiopatiile, extrasistolele pot crește riscul de aritmii grave.
- Simptome asociate: Dacă extrasistolele sunt însoțite de amețeli severe, leșin, dureri în piept sau dificultăți de respirație, acestea necesită evaluare medicală urgentă.
„În general, extrasistolele sunt considerate fenomene benigne atunci când apar izolat, ocazional, și la persoane fără boli cardiace preexistente. Ele pot fi deranjante, mai ales pentru pacienții care le resimt sub formă de palpitații sau senzații de „pauză” între bătăile inimii, dar, de cele mai multe ori, nu pun viața în pericol,” explică dr. Laura Bogdan.
Totuși, există anumite situații în care extrasistola poate deveni un semnal de alarmă. Dacă aceste contracții premature sunt frecvente, apar în serii (cum ar fi bigeminiile sau trigeminiile) sau sunt însoțite de simptome precum amețeli, lipsă de aer, dureri toracice sau leșin, atunci este necesară o evaluare amănunțită. Aceste manifestări pot indica existența unei boli cardiace de bază, cum ar fi cardiomiopatia, boala coronariană sau insuficiența cardiacă.
Medicul atrage atenția asupra extrasistolelor ventriculare frecvente sau complexe. „Extrasistolele ventriculare pot fi mai îngrijorătoare, mai ales dacă apar la pacienți care au trecut prin evenimente precum infarctul miocardic sau care prezintă un risc crescut de aritmii severe, cum ar fi tahicardia ventriculară sau fibrilația ventriculară. În astfel de cazuri, extrasistolele nu mai sunt un fenomen izolat, ci pot fi un factor care crește riscul unor complicații majore”, explică medicul.
Cum se diagnostichează extrasistola?
Pentru a confirma diagnosticul și a determina cauza extrasistolelor, medicul cardiolog poate recomanda:
- Electrocardiograma (ECG): Testul standard pentru detectarea bătăilor anormale ale inimii.
- Monitorizarea Holter: Înregistrarea continuă a activității inimii timp de 24-48 de ore.
- Ecocardiografia: Pentru evaluarea structurii și funcției inimii.
- Teste de sânge: Pentru a verifica dezechilibrele electrolitice sau afecțiuni tiroidiene.
Cum gestionăm și tratăm extrasistolele pentru o inimă sănătoasă?
În majoritatea cazurilor, tratamentul nu este necesar. Totuși, gestionarea extrasistolelor poate include:
- Schimbări ale stilului de viață: Reducerea stresului, evitarea cofeinei, renunțarea la fumat.
- Tratarea cauzelor subiacente: De exemplu, corectarea dezechilibrelor electrolitice sau tratamentul hipertensiunii.
- Medicamente antiaritmice: Doar dacă extrasistolele sunt frecvente și afectează calitatea vieții.
- Ablatie prin cateter: În cazuri rare, dacă extrasistolele sunt rezistente la tratament și provin dintr-o sursă specifică.
„În cazul extrasistolelor, tratamentul nu este întotdeauna necesar, mai ales dacă acestea sunt rare și nu sunt asociate cu alte afecțiuni cardiace. Totuși, abordarea se personalizează în funcție de frecvența extrasistolelor, simptomele resimțite de pacient și prezența unor eventuale boli de bază”, explică dr. Laura Bogdan.
Primul pas în gestionarea extrasistolelor este identificarea și, pe cât posibil, eliminarea factorilor declanșatori. Acest lucru include reducerea consumului de cofeină, alcool și renunțarea la fumat. În plus, este importantă gestionarea stresului și a oboselii cronice, deoarece acestea pot amplifica apariția contracțiilor premature. Uneori, schimbările simple ale stilului de viață sunt suficiente pentru a reduce semnificativ simptomele.
„În cazurile în care extrasistolele sunt frecvente sau deranjante, poate fi nevoie de investigații suplimentare pentru a exclude o cauză structurală sau metabolică. Dacă aceste contracții premature sunt asociate cu o boală cardiacă, tratamentul se va concentra pe gestionarea afecțiunii de bază. Spre exemplu, în cazul unei insuficiențe cardiace sau unei cardiomiopatii, extrasistolele vor fi reduse pe măsură ce tratăm cauza principală”, subliniază medicul.
Rolul medicamentelor și opțiunile avansate de tratament pentru extrasistole
Dr. Laura Bogdan explică și rolul medicamentelor în cazurile mai severe.
„În unele situații, recomandăm beta-blocante sau alte medicamente antiaritmice, care pot controla impulsurile electrice anormale ale inimii. Totuși, aceste medicamente sunt prescrise doar după o evaluare atentă, deoarece au indicații specifice și nu sunt necesare pentru toți pacienții. În cazul pacienților care au simptome severe sau extrasistole rezistente la medicație, se poate lua în considerare procedura de ablație prin cateter, care identifică și elimină sursa extrasistolelor”
Pentru pacienții cu extrasistole frecvente sau în contexte de risc, utilizăm monitorizarea Holter pentru a urmări activitatea inimii pe o perioadă extinsă. Acest lucru ne ajută să evaluăm răspunsul la tratament și să ajustăm strategia terapeutică, dacă este necesar.
„Extrasistolele nu trebuie să fie un motiv de panică, dar nici nu ar trebui ignorate, mai ales dacă afectează calitatea vieții sau sunt asociate cu alte simptome. Printr-o evaluare corectă, educație privind factorii de risc și un plan de tratament adaptat, pacienții pot gestiona eficient această afecțiune și pot avea o viață normală”, concluzionează dr. Laura Bogdan.
