Sezonul gripal a atins cote alarmante, iar Ministerul Sănătății a declarat stare de alertă epidemiologică din cauza numărului mare de cazuri de gripă. În spitalele din Craiova, s-a instituit carantina pentru a proteja pacienții și personalul medical, iar părinții sunt tot mai îngrijorați: Cum îmi dau seama dacă este gripă sau doar o răceală? Cât de periculoasă este gripa pentru copilul meu? Când trebuie să merg la medic? Ce pot face acasă pentru a-l ajuta să se vindece mai repede? Cum pot preveni îmbolnăvirea? În acest context, este esențial ca părinții să recunoască simptomele, să știe când trebuie să ceară ajutor medical și ce măsuri pot lua pentru a proteja sănătatea celor mici. Dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic, răspunde celor mai frecvente întrebări și oferă sfaturi practice pentru a gestiona această perioadă corect.
Gripa este o infecție virală respiratorie sezonieră, extrem de contagioasă, cauzată de virusurile gripale de tip A și B. Se transmite cu ușurință prin picăturile de salivă eliminate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește, dar și prin contactul cu suprafețe contaminate, unde virusul poate supraviețui ore întregi.
„La copii, sistemul imunitar fiind încă în dezvoltare, gripa poate avea o evoluție mai severă decât la adulți, manifestându-se prin febră mare, oboseală accentuată, dureri musculare și de cap, tuse persistentă și chiar tulburări digestive. Spre deosebire de o răceală obișnuită, care debutează treptat și are simptome mai ușoare, gripa lovește brusc și poate duce la complicații serioase, cum ar fi pneumonia, otita medie sau exacerbarea unor afecțiuni preexistente, precum astmul sau bolile cardiace”, explică dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Simptomele gripei la copii
Gripa debutează brusc, cu simptome mai intense decât cele ale unei răceli obișnuite:
- Febră mare (peste 38.5°C), care poate dura 3-5 zile
- Frisoane și transpirații
- Dureri musculare și articulare
- Oboseală accentuată
- Dureri de cap
- Tuse uscată, persistentă
- Dureri de gât
- Secreții nazale apoase sau congestie nazală
- Greață, vărsături și diaree (mai frecvente la copiii mici)
Diferența dintre gripă și răceală: Cum le deosebim?
De multe ori, părinții se întreabă dacă simptomele copilului indică o simplă răceală sau o gripă. Deși ambele sunt infecții virale respiratorii, există diferențe esențiale între ele, în special în ceea ce privește debutul, severitatea simptomelor și durata bolii.
„Gripa apare brusc, în doar câteva ore, copilul trecând rapid de la o stare aparent normală la febră mare, frisoane și oboseală extremă. Răceala se instalează treptat, în 1-2 zile, cu simptome ușoare la început (disconfort nazal, usturime în gât) care devin mai intense pe parcurs. Gripa provoacă febră mare (de obicei peste 38,5°C, uneori chiar 40°C), care poate dura 3-5 zile. În schimb, răceala rareori determină febră ridicată; dacă apare, este moderată (sub 38°C). Gripa afectează starea generală a copilului mult mai grav decât răceala. Oboseala extremă, durerile musculare și articulare, frisoanele și durerile de cap sunt frecvente și intense. Copilul poate fi foarte slăbit, fără poftă de mâncare și somnolent. Răceala este mult mai blândă: copilul poate avea nas înfundat, durere în gât și poate fi ușor obosit, dar își păstrează în mare parte energia și pofta de joacă”, spune dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru.
Când să mergi la medic?
Deși majoritatea copiilor se recuperează fără complicații, părinții trebuie să fie atenți la semnele de alarmă care impun consult medical urgent:
✅ Febră peste 39°C, care nu scade cu antitermice sau persistă mai mult de 3-4 zile
✅ Dificultăți de respirație sau respirație rapidă, sacadată
✅ Somnolență excesivă sau lipsa reacției la stimuli
✅ Dureri în piept
✅ Buze sau față albăstruie
✅ Refuzul lichidelor, deshidratare (buze uscate, urinări rare)
✅ Convulsii febrile
Tratamentul gripei la copii
📌 Odihnă și hidratare
Copilul trebuie să se odihnească suficient și să consume lichide (apă, ceai, supe) pentru a preveni deshidratarea. În caz de lipsă a poftei de mâncare, mesele ușoare și frecvente sunt de preferat.
📌 Medicamente simptomatice
- Antitermice (paracetamol sau ibuprofen, conform indicațiilor medicului) pentru febră și dureri musculare.
- Soluții saline pentru nas și umidificarea aerului pentru ameliorarea congestiei nazale.
- Siropuri de tuse doar la recomandarea medicului (unele pot fi contraindicate la copiii mici).
- Antibioticele NU sunt eficiente în gripă, deoarece este o infecție virală.
„Unul dintre cele mai frecvente mituri pe care le întâlnim în sezonul gripal este utilizarea antibioticelor pentru tratarea gripei. Este esențial ca părinții să înțeleagă că gripa este cauzată de un virus, nu de o bacterie, iar antibioticele nu au niciun efect asupra virusurilor. Administrarea inutilă de antibiotice nu doar că nu ajută copilul să se vindece mai repede, ci poate duce la efecte adverse, cum ar fi tulburări digestive, diaree sau chiar dezvoltarea unor bacterii rezistente la tratament”, declară dr. Bianca Vintilescu.
Antibioticele sunt necesare doar dacă gripa se complică cu o infecție bacteriană, cum ar fi o pneumonie, o otită sau o sinuzită severă, iar această decizie trebuie luată doar de către medic, după un consult amănunțit.
„Un semnal de alarmă care poate indica o complicație bacteriană este febra care persistă mai mult de 4-5 zile sau care reapare după o perioadă de ameliorare, însoțită de agravarea simptomelor respiratorii. De aceea, recomand părinților să nu administreze antibiotice „preventiv” și să consulte medicul dacă simptomele copilului sunt severe sau nu se îmbunătățesc după câteva zile”, atrage atenția medicul.
Este nevoie de tratament antiviral (ex. oseltamivir)?
În cazurile severe, medicul poate recomanda tratament antiviral (ex. oseltamivir), dar acesta trebuie administrat în primele 48 de ore de la debutul simptomelor pentru a fi eficient.
„Tratamentul antiviral nu este necesar pentru fiecare copil care face gripă, însă în anumite situații poate fi de mare ajutor. Antiviralele, precum oseltamivirul, sunt recomandate în cazurile severe sau la copiii cu risc crescut de complicații, cum sunt cei sub 2 ani, copiii cu afecțiuni cronice (astm, diabet, boli cardiace, boli imune) sau cei spitalizați din cauza gripei. Pentru a fi eficiente, aceste medicamente trebuie administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, deoarece reduc durata bolii și riscul de complicații. După acest interval, beneficiile lor sunt mult mai reduse. Totuși, tratamentul antiviral nu trebuie administrat preventiv și nu înlocuiește măsurile esențiale de îngrijire, precum hidratarea, odihna și tratamentul simptomatic. Decizia de a prescrie un antiviral trebuie luată în urma unui consult medical, pe baza simptomelor și a stării generale a copilului” , declară dr. Vintilescu.
Ce trebuie să mănânce un copil care are gripă?
Când un copil are gripă, alimentația joacă un rol esențial în recuperare. Deși febra, oboseala și disconfortul digestiv pot reduce pofta de mâncare, este important să îi oferim alimente ușor digerabile și bogate în nutrienți, care să-l ajute să lupte cu infecția și să se refacă mai repede.
Hidratarea este prioritară
Copiii bolnavi de gripă pierd multe lichide prin transpirație, febră și, în acest sezon, vărsături frecvente. Deshidratarea poate agrava starea generală și poate duce la complicații. De aceea, este important să-i oferim:
✅ Apă plată – în cantități mici și frecvente
✅ Ceaiuri neîndulcite (tei, mușețel, ghimbir) pentru hidratare și efect calmant
✅ Supe clare de legume sau de pui – hidratează și furnizează săruri minerale esențiale
✅ Lapte matern sau formulă – pentru sugarii care încă sunt alăptați
✅ Soluții de rehidratare orală (la recomandarea medicului, în caz de vărsături sau diaree)
🚫 De evitat: sucuri acidulate, băuturi reci, sucuri din citrice (acide și iritante pentru gât).
Alimente ușor digerabile
Când copilul are febră și simptome digestive (greață, vărsături), este important să evităm mesele grele. Se recomandă:
🍲 Supe și ciorbe ușoare – mai ales supă de pui cu legume, care conține electroliți și proteine ușor digerabile.
🍚 Pireuri de legume (morcov, cartof, dovlecel) – sunt ușor de tolerat și ajută la refacerea mucoasei digestive.
🍌 Banane, mere coapte sau rase – blânde cu stomacul și bogate în vitamine.
🥣 Orez fiert și paste simple – furnizează energie fără a irita stomacul.
🍞 Pâine prăjită, biscuiți simpli – pot fi tolerate mai bine de copiii cu greață.
🥛 Iaurt natural – ajută digestia și susține flora intestinală.
🚫 De evitat: mâncăruri grase, prăjeli, lactate grase, alimente procesate și dulciuri, care pot agrava greața sau inflamația.
Proteine ușor digerabile
Pentru a sprijini sistemul imunitar și refacerea musculară după boală, proteinele trebuie să fie ușor digerabile:
🍗 Carne slabă fiartă sau la abur (pui, curcan)
🥚 Ou fiert moale – ușor de tolerat, bogat în proteine și vitamine
🧀 Brânză de vaci proaspătă – sursă bună de proteine și calciu
🚫 De evitat: carne grasă, mezeluri, brânzeturi fermentate, care pot fi greu de digerat.
Vitamine și antioxidanți
Pentru a întări sistemul imunitar și a susține recuperarea, sunt recomandate:
🍊 Fructe bogate în vitamina C (kiwi, mere, pere, afine) – ajută la recuperare fără a irita stomacul, spre deosebire de citrice.
🥦 Legume bogate în vitamine și minerale (morcovi, dovlecei, broccoli) – în supe sau pireuri.
🌰 Migdale, nuci măcinate (dacă sunt tolerate) – sursă bună de zinc și grăsimi sănătoase.
🚫 De evitat: citricele și sucurile acide, care pot irita gâtul.
Ce facem dacă copilul refuză mâncarea?
🔹 Nu-l forțați să mănânce – în timpul gripei, apetitul este redus, iar corpul se concentrează pe combaterea virusului.
🔹 Prioritizați hidratarea – este mai important decât alimentația solidă în primele zile.
🔹 Oferiți porții mici, dar frecvente – o lingură de supă sau o felie de banană la intervale regulate este mai ușor de acceptat decât o masă mare.
🔹 Respectați preferințele copilului – dacă vrea doar supă sau biscuiți, este în regulă pentru câteva zile.
„În gripă, părinții trebuie să fie mai preocupați de hidratarea copilului decât de cât de mult mănâncă. În cazul copiilor care au vărsături și febră mare, pierderea de lichide poate duce rapid la deshidratare. Dacă observăm că cel mic refuză lichidele, are urină foarte concentrată sau este apatic, trebuie să ne adresăm medicului. În ceea ce privește mâncarea, este important să oferim alimente ușor de digerat, fără a forța copilul să mănânce dacă nu are poftă”, conchide dr. Bianca Vintilescu, medic specialist pediatru.
Cât timp trebuie să stea copilul acasă?
Copilul ar trebui să rămână acasă cel puțin:
🔹 5-7 zile sau până la dispariția febrei timp de 24 de ore fără antitermice.
🔹 În colectivitate, gripa se răspândește rapid, deci izolarea ajută la protejarea celorlalți copii.
