„Dacă are febră mare, va face convulsii?” „Cum îmi dau seama dacă este în pericol?” „Ce pot face ca să le previn?” sunt întrebări pe care mulți părinți și le pun, mai ales acum, în plin sezon de viroze, gripe și infecții respiratorii. Febra este unul dintre cele mai frecvente simptome la copii și, deși în sine nu este periculoasă, poate fi înfricoșătoare atunci când apare brusc și este însoțită de frisoane, moleșeală sau iritabilitate. Una dintre cele mai mari temeri ale părinților este riscul de convulsii febrile, episoade care, deși rare și în general inofensive, pot părea dramatice și greu de gestionat. Dacă și tu ai aceste temeri, în acest articol dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova îți va explica ce sunt convulsiile febrile, când apar, cum să le previi și ce trebuie să faci dacă te confrunți cu o astfel de situație.
De la febră la convulsii
Febra nu este o boală în sine, ci un mecanism de apărare al organismului împotriva infecțiilor. Când copilul are febră, înseamnă că sistemul său imunitar lucrează pentru a combate un virus, o bacterie sau un alt agent patogen. Nu febra este problema, ci cauza care a declanșat-o. Corpul uman are un „termostat” intern situat la nivelul hipotalamusului, o zonă din creier care reglează temperatura corpului. Atunci când organismul detectează o infecție, hipotalamusul „ridică temperatura” pentru a face mediul mai puțin favorabil dezvoltării microbilor.
„Febra reprezintă creșterea temperaturii corpului peste valoarea normală, adică peste 37.5 grade Celsius. În general, febra este simptomul care sperie cel mai tare părinții. Totuși, ea nu este nici pe departe personajul negativ din această poveste. De fapt, este un aliat al organismului. Febra declanșează un mecanism de apărare la acțiunea diverselor microorganisme cu care intră în contact, respectiv virusuri sau bacterii. Convulsia febrilă este un mijloc de apărare al organismului, ce se manifestă ca o descărcare neuronală în contextul febrei”, explică medicul pediatru.
Când apar convulsiile febrile?
Convulsiile febrile apar, de obicei, în primele ore ale unui episod febril, atunci când temperatura crește brusc. Nu este neapărat febra foarte mare cea care provoacă convulsiile, ci ritmul rapid al creșterii temperaturii corporale. Convulsiile febrile sunt episoade involuntare de tremurături și pierdere a cunoștinței care pot apărea la copii cu vârste între 6 luni și 5 ani, ca răspuns la o creștere bruscă a temperaturii corporale, de obicei peste 38-39°C.
Acestea sunt relativ frecvente, afectând aproximativ 2-5% dintre copiii mici, dar în majoritatea cazurilor sunt benigne și nu provoacă leziuni cerebrale sau probleme neurologice pe termen lung.
„Convulsiile febrile apar, de obicei, în primii patru ani de viață ai copilului, însă frecvența lor începe să scadă după vârsta de un an – un an și jumătate. Riscul se reduce la jumătate în această perioadă și continuă să scadă progresiv, până când, în jurul vârstei de patru ani, devine nesemnificativ”, spune dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova.
Toți copiii cu febră pot face convulsii?
Mulți părinți cred că doar febra foarte mare, de peste 39-40°C, poate declanșa convulsii febrile, însă realitatea este mai complexă. Nu toți copiii fac convulsii febrile, iar riscul lor depinde atât de vârstă, cât și de o posibilă predispoziție genetică. Mai mult, convulsiile nu sunt întotdeauna un fenomen benign – în unele cazuri, ele pot semnala o afecțiune neurologică preexistentă, dar necunoscută. Medicul pediatru explică în continuare factorii care influențează apariția convulsiilor febrile și în ce situații acestea ar putea indica o problemă mai serioasă.
„Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul de convulsii febrile este mai mare, însă există și o predispoziție genetică. Nu toți copiii dezvoltă convulsii febrile, iar acestea nu apar întotdeauna la febră de 39-40°C. Unii copii pot avea convulsii febrile și la 38°C, dacă au această predispoziție genetică. Convulsiile febrile pot să apară fie exclusiv din cauza febrei, fie sunt declanșate de febră, dar pot indica o afecțiune neurologică preexistentă, de cele mai multe ori necunoscută. De asemenea, convulsiile pot apărea și în alte contexte, cum ar fi febra asociată cu deshidratarea, traumatismele craniene sau tumorile cerebrale”, explică medicul pediatru.
„Antibioticele previn convulsiile febrile”: mit sau realitate?
Din teama de complicații, unii părinți consideră că administrarea unui antibiotic poate opri febra sau chiar preveni convulsiile febrile. Această idee greșită provine din asocierea febrei cu infecțiile bacteriene, deși, în realitate, în peste 90% dintre cazuri, febra la copii este cauzată de infecții virale, care nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Administrarea inutilă a antibioticelor nu doar că nu reduce febra și nu previne convulsiile, dar poate duce la rezistență bacteriană, afectând echilibrul microbiomului intestinal și slăbind sistemul imunitar al copilului.
„Faptul că febra îi sperie foarte tare pe părinți îi face să creadă că, dacă îi administrează copilului un antibiotic, vor rezolva complet problema, prevenind astfel febra sau convulsiile febrile. De multe ori, părinții asociază febra cu o infecție bacteriană. În realitate, acest lucru este rar întâlnit la copii. În peste 90% dintre cazuri, febra este cauzată de infecții virale, care nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Cu toate acestea, mulți părinți administrează antibiotice ca o măsură de protecție, pentru a preveni apariția acestor convulsii. În realitate, această practică este ineficientă și chiar dăunătoare. În cazul unei infecții virale, antibioticul nu are niciun efect asupra virusului, deci nu scade febra și nici nu previne convulsiile febrile”, precizează dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria.
Antibioticul luat în exces cauzează probleme
Administrarea inutilă de antibiotice atunci când copilul are febră poate avea efecte negative asupra sănătății și imunității acestuia. Pentru a evita complicațiile, antibioticele trebuie administrate doar la recomandarea medicului și numai în situațiile în care sunt cu adevărat necesare. Dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru, explică care sunt principalele riscuri asociate cu antibioticele luate în exces:
- Slăbirea sistemului imunitar – Antibioticele sunt concepute pentru a distruge bacteriile, dar atunci când nu există o infecție bacteriană, ele pot afecta mecanismele naturale de apărare ale organismului. În loc să protejeze copilul, administrarea inutilă de antibiotice îi scade imunitatea, făcându-l mai vulnerabil la viitoare îmbolnăviri.
- Creșterea frecvenței îmbolnăvirilor – Mulți părinți observă că, deși copilul a primit antibiotice de mai multe ori, acesta continuă să răcească frecvent și să facă febră. Acest lucru se întâmplă deoarece utilizarea repetată și nejustificată a antibioticelor perturbă echilibrul natural al organismului, slăbind capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecțiilor.
- Dezvoltarea rezistenței bacteriene – Dacă un antibiotic este administrat inutil, bacteriile din organism pot deveni rezistente la acesta. Astfel, în cazul unei infecții reale, tratamentul va fi mai dificil, iar copilul ar putea avea nevoie de antibiotice mai puternice.
- Afectarea florei intestinale – Antibioticele distrug nu doar bacteriile dăunătoare, ci și pe cele benefice din intestin, esențiale pentru reglarea imunității. Pe termen lung, acest dezechilibru poate duce la probleme digestive, intoleranțe alimentare, alergii și chiar deficite de creștere.
Ce să faci acasă dacă copilul are o convulsie febrilă?
Când un copil are pentru prima dată o convulsie febrilă, momentul este extrem de înfricoșător pentru părinți, iar instinctul lor este adesea de a intra în panică. Totuși, este esențial să apeleze de urgență numărul 112, deoarece copilul trebuie evaluat de un medic pentru a exclude orice altă cauză gravă. În acele clipe, părinții trebuie să își amintească că, pe lângă protejarea copilului în timpul convulsiei (așezarea pe o parte, evitarea obstrucției căilor respiratorii), este foarte important să îi administreze un antitermic (paracetamol sau ibuprofen, conform vârstei și greutății). De multe ori, șocul emoțional îi face să uite acest pas esențial, însă reducerea febrei poate preveni recurența convulsiilor în următoarele ore.
„Dacă copilul are pentru prima dată o convulsie febrilă, este esențial să se apeleze numărul de urgență, deoarece trebuie să fie consultat de un medic. În acele momente, părinții pot administra copilului un antitermic. De multe ori, părinții sunt speriați de starea în care este copilul și uită că trebuie să îi administreze un antitermic. Anticonvulsivantele se administrează doar în spital și numai dacă convulsia persistă. În cazul copiilor cu antecedente de convulsii febrile, medicii recomandă părinților să aibă acasă un anticonvulsivant, de obicei sub formă de supozitor. De asemenea, pe lângă administrarea antitermicului, părinții trebuie să încerce să scadă temperatura corpului copilului prin metode fizice, în special la nivelul capului. Aplicarea compreselor reci (nu gheață) pe frunte poate ajuta la răcirea regiunii cefalice, care tinde să se supraîncălzească în timpul febrei”, declară medicul pediatru.
Ce NU trebuie să faci în timpul unei convulsii febrile?
❌ Nu încerca să oprești convulsia ținând copilul – Mișcările sunt involuntare și nu pot fi controlate. Îl poți răni accidental.
❌ Nu băga nimic în gura copilului – Nu există riscul să-și înghită limba, dar există riscul de sufocare.
❌ Nu încerca să-i dai apă, lapte sau medicamente în timpul convulsiei – Înghițirea nu este posibilă și există pericolul de aspirație.
❌ Nu îl stropi cu apă rece sau nu-i face baie rece – Răcirea bruscă poate duce la un șoc termic.
❌ Nu administra medicamente fără indicația medicului – Nu folosi diazepam rectal decât dacă a fost prescris anterior de medic.
Cum poți preveni convulsiile febrile la copii?
Deși convulsiile febrile nu pot fi întotdeauna prevenite, părinții pot lua măsuri pentru a reduce riscul acestora, mai ales în cazul copiilor care au avut deja un episod. Iată ce poți face pentru a gestiona febra și pentru a scădea riscul de convulsii febrile:
1️⃣ Monitorizează temperatura copilului
Convulsiile febrile apar adesea la începutul unei infecții, când temperatura crește brusc. De aceea, este important să monitorizezi temperatura copilului și să acționezi rapid.
✔️ Măsoară corect temperatura cu un termometru digital (rectal la sugari, axilar/oral la copiii mai mari).
✔️ Dacă temperatura depășește 38-38.5°C, începe măsurile pentru scăderea febrei.
2️⃣ Administrează corect antitermicele
✔️ Dacă febra crește rapid, oferă-i paracetamol sau ibuprofen conform vârstei și greutății.
✔️ Nu administra aspirină copiilor, deoarece poate provoca sindromul Reye (o afecțiune gravă).
✔️ Respectă intervalele de administrare (paracetamol la 4-6 ore, ibuprofen la 6-8 ore).
✔️ Nu administra antitermice preventiv – ele nu opresc apariția convulsiilor, ci doar reduc disconfortul febrei.
3️⃣ Evită supraîncălzirea copilului
Mulți părinți au tendința de a îmbrăca prea gros copilul când are febră, ceea ce poate agrava starea.
✔️ Îmbracă-l lejer, în haine subțiri din bumbac.
✔️ Menține temperatura camerei la 20-22°C.
✔️ Evită păturile groase sau învelirea excesivă.
4️⃣ Folosește metode fizice pentru scăderea febrei
✔️ Aplică comprese călduțe (nu reci) pe frunte, ceafă și încheieturi.
✔️ Nu folosi gheață sau apă rece, deoarece poate provoca șoc termic.
✔️ O baie călduță (cu apă la 2°C sub temperatura copilului) poate ajuta la reducerea febrei treptat.
5️⃣ Hidratează-l corespunzător
Febra poate duce rapid la deshidratare, ceea ce poate agrava starea generală a copilului.
✔️ Oferă-i lichide frecvent (apă, ceai slab, supe) chiar dacă nu cere.
✔️ Dacă refuză lichidele și urinează mai puțin, consultă medicul.
6️⃣ Urmărește semnele de alarmă și consultă medicul
📌 Dacă copilul a avut deja o convulsie febrilă, discută cu medicul pediatru despre un plan personalizat de gestionare a febrei.
📌 În unele cazuri, medicii recomandă părinților să aibă acasă un anticonvulsivant (ex. diazepam rectal) pentru episoadele de febră mare.
📌 Dacă febra este persistentă, depășește 3 zile, sau copilul este apatic, iritabil sau refuză să bea lichide, mergi la medic.
Ce trebuie să faci după un episod de convulsii febrile?
📌 Du copilul la medic pentru a investiga cauza febrei.
📌 Urmărește-l atent în următoarele 24 de ore pentru noi episoade.
📌 Discută cu medicul despre opțiunile de prevenire a convulsiilor febrile recurente.
Deși convulsiile febrile sunt înfricoșătoare pentru părinți, în majoritatea cazurilor ele nu sunt periculoase și nu afectează dezvoltarea copilului. Cu reacția corectă, poți gestiona episodul în siguranță până la consultul medical.
„De multe ori, copiii ies din criza convulsivă până să ajungă la spital, pentru că acest episod durează câteva zeci de secunde (până într-un minut). De obicei, după această criză, copilul este monitorizat, se fac niște analize și se identifică cauza febrei care a dus la convulsii, dacă este de origine virală sau bacteriană. Ulterior, se tratează cauza cu tratamentul corespunzător”, completează dr. Oana Hortopan, medic primar pediatru la Maternitatea MaDonna Maria din Craiova.
