„Cum știu dacă răceala copilului meu este gravă?” „Când ar trebui să mă îngrijorez dacă are febră?” Gripa și răceala par a fi două probleme similare, dar ele pot afecta copilul în moduri diferite. Atunci când cel mic are febră mare, tuse persistentă și oboseală extremă, părinții se întreabă ce trebuie să facă și când e momentul să apeleze la un speciliast. De multe ori, chiar și o răceală poate crea probleme, iar gripa nu este o afecțiune pe care să o treci cu vederea. Dacă nu sunt ținute sub control, lucrurile se pot complica rapid. De aceea, tratamentele corecte, administrate la timp, pot face o mare diferență. Cum știi dacă e o răceală banală sau ceva mai grav? Ce manifestări trebuie să te alarmeze? Cum poți acționa de acasă dacă copilul are simptome supărătoare? Află toate răspunsurile de la dr. Alexandra Corobea, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Infecție virală banală sau gripă severă?
Atunci când copilul se confruntă cu simptome respiratorii, mulți părinți nu sunt siguri dacă este vorba de o simplă răceală sau gripă. Deși ambele afecțiuni pot fi cauzate de viruși, există anumite particularități care fac diferența. Răceala obișnuită este, în general, o afecțiune ușoară, care se vindecă rapid și fără complicații. În schimb, gripa poate duce la simptome mult mai intense, având o durată mai mare și fiind adesea însoțită de febră mare și oboseală severă.
„Părinții pot diferenția gripa de o răceală banală după simptome care, deși par asemănătoare, sunt diferite ca durată și intensitate. Astfel, în cazul gripei, debutul este brusc, cu febră înaltă care poate dura trei – cinci zile, frisoane, dureri musculare și articulare, cefalee, tuse seacă, stare generală alterată, apatie, iar durata bolii poate fi de până la 7-10 zile. În schimb, în cazul unei viroze banale, debutul este mai lent, cu febră moderată sau subfebrilități, secreții nazale abundente, tuse seacă, disfagie, stare generală bună, iar durata bolii este de obicei de trei – cinci zile”, explică medicul.
O răceală obișnuită poate să se transforme în gripă?
Un alt subiect des abordat în discuțiile părinților este acela al evoluției unei răceli comune. Mulți dintre ei se întreabă dacă o răceală ușoară ar putea să evolueze și să devină o gripă severă, iar acest lucru poate cauza o mare îngrijorare, mai ales dacă boala se agravează rapid. În realitate, răceala și gripa sunt cauzate de viruși diferiți și, deși unele simptome pot părea similare la început, nu se transformă. Totuși, o răceală obișnuită poate slăbi sistemul imunitar, ceea ce crește riscul de a contracta alte infecții virale, inclusiv gripa.
„Nu, o răceală obișnuită nu se poate transforma în gripă, deoarece sunt două infecții complet diferite. Totuși, după o răceală obișnuită, când sistemul imunitar este slăbit, crește riscul de infecție cu virusuri gripale și paragripale”, precizează dr. Alexandra Corobea, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Care sunt simptomele specifice gripei la copii?
Atunci când copilul dezvoltă gripă, părinții trebuie să fie foarte atenți la manifestările clinice care pot apărea rapid. În plus, e important să diferențieze simptomele comune de cele mai severe, care necesită tratament imediat. Gripa este mult mai periculoasă decât o răceală obișnuită, iar simptomele pot fi foarte severe și brusc instalate. De asemenea, copiii pot experimenta și simptome digestive, ceea ce face ca gripa să fie o boală mai complexă decât viroza comună.
„Gripa poate afecta atât copiii, cât și adulții. Simptomele sunt asemănătoare la copii și adulți și includ: febră înaltă (39-40°C), frisoane, stare generală modificată, oboseală accentuată, apetit diminuat, mialgii, artralgii, tuse seacă, dureri în gât. Unii copii pot prezenta manifestări digestive, cum ar fi: greață, vărsături, scaune diareice, refuzul alimentației”, spune medicul.
Cum îți dai seama dacă răceala devine severă
În multe cazuri, răceala la copii poate fi tratată eficient acasă, fără complicații majore. Totuși, există momente în care simptomele se agravează și este necesară intervenția unui medic pentru a preveni complicațiile. În acest caz, părinții trebuie să fie conștienți de semnele de alarmă și să ia măsuri rapid. Persistența simptomelor și întrăutățirea acestora ar trebui să fie tratate cu seriozitate și să determine părinții să ducă copilul la un consult medical imediat.
„O răceală obișnuită se poate trata, de obicei, la domiciliu, dar există anumite semne care indică necesitatea unei intervenții medicale. Printre acestea amintim: febra înaltă (peste 39°C) care persistă mai mult de trei – patru zile; dificultățile de respirație; durerile în piept; semnele de deshidratare; prezența vărsăturilor și imposibilitatea alimentației, hidratării și administrării medicamentelor; convulsiile febrile”, declară dr. Alexandra Corobea, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Cum tratezi gripa la copii de acasă?
Tratamentul corect al gripei la copii este esențial pentru o recuperare rapidă și pentru prevenirea unor complicații ulterioare. Mulți părinți se întreabă care sunt cele mai bune măsuri de luat acasă atunci când copilul este diagnosticat cu gripă. Există câteva medicamente care sunt frecvent utilizate în cazurile de gripă severă. De asemenea, sunt și medicamente pentru tratarea simptomelor asociate ale copilului, cum ar fi: febra (antitermice), tusea (siropuri pentru tuse) și nasul înfundat (soluțiile saline). De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată și stilului de viață al copilului.
„Tratamentul gripei la copii acasă se face cu Oseltamivir (Tamiflu), antitermice (Paracetamol, Ibuprofen), siropuri pentru tuse, soluții saline pentru ameliorarea congestiei nazale, alimentație și hidratare adecvate, odihnă”, afirmă medicul.
Dacă copilul are febră, îi dai imediat antitermice?
„Dacă face febră, trebuie să îi un antitermic?” „Chiar și febra mică poate fi periculoasă pentru copilul meu?” „Ce fac dacă febra nu scade?” Acestea sunt doar câteva dintre cele mai frecvente întrebări ale părinților. Mulți dintre ei se gândesc că febra este un „inamic de temut” și sunt în mare dilemă când vine vorba de administrarea antitermicelor. Deși febra poate fi un semn al unei infecții, ea este și o metodă naturală de apărare a organismului împotriva agenților patogeni. În cazul febrei mari, însă, mai ales la copiii mici, este important să se ia măsuri pentru a preveni complicațiile.
„Febra este un mecanism natural de apărare al organismului, care încetinește multiplicarea virusurilor, bacteriilor și stimulează sistemul imunitar. În cazul copiilor, și mai ales a sugarilor, febra înaltă trebuie scăzută pentru că există riscul de convulsii febrile”, declară dr. Alexandra Corobea, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
Cum pot fi evitate convulsiile febrile?
Convulsiile febrile sunt una dintre cele mai frecvente cauze de îngrijorare pentru părinții copiilor mici. Ele se manifestă prin pierderea temporară a controlului motor și spasme involuntare în contextul febrei. Aceste episoade apar, de obicei, între 6 luni și 5 ani și sunt declanșate de o reacție a sistemului nervos imatur la creșterea bruscă a temperaturii corporale. Deși pot fi înfricoșătoare, convulsiile febrile sunt, în majoritatea cazurilor, benigne și nu lasă sechele neurologice. Totuși, e important să se ia măsuri pentru a preveni apariția lor.
„Convulsiile febrile apar la sugari și copiii mici, fiind declanșate de creșterea bruscă a temperaturii corporale. Părinții pot lua măsuri pentru a reduce riscul apariției acestora prin: evitarea infecțiilor respiratorii (evitarea contactului cu persoane bolnave, vaccinare), monitorizarea temperaturii copilului bolnav, administrarea antitermicelor în caz de febră și asigurarea unei hidratări corespunzătoare”, spune medicul.
Dacă copilul este răcit, trebuie bine „înfofolit”?
Când copilul are febră, tendința multor părinți este să îl îmbrace gros, „să îi fie cald”. Totuși, acest obicei poate face mai mult rău decât bine. Dacă îi vei da copilului mai multe straturi de haine, nu vei face decât să blochezi eliminarea căldurii, iar cel mic se va simți inconfortabil. În loc să-l înfofolești, încearcă mai degrabă să îi creezi un mediu plăcut în cameră, menținând o temperatură moderată și aerisind frecvent. De asemenea, optează pentru îmbrăcăminte lejeră și subțire, pentru a-l ajuta să treacă mai ușor prin episodul febril. Uneori, mai puțin înseamnă mai bine când vine vorba de confortul celor mici.
„Îmbrăcarea excesivă agravează starea copilului bolnav, mai ales dacă are febră. Corpul elimină căldura prin piele pentru termoreglare, iar hainele groase împiedică disiparea căldurii și astfel crește febra. De aceea, este indicat să se folosească haine subțiri, de bumbac”, precizează dr. Alexandra Corobea.
Mucii verzi: când e nevoie de antibiotic?
Multe persoane cred că secrețiile nazale colorate indică întotdeauna o infecție bacteriană, motiv pentru care se grăbesc să administreze antibiotice. În multe cazuri, acest tip de secreție nu semnalează o suprainfecție bacteriană, ci este pur și simplu o fază normală a unei răceli virale. Organismul luptă cu infecția virală, iar mucusul se schimbă de la transparent la galben sau verde pe măsură ce sistemul imunitar răspunde. De aceea, părinții nu trebuie să tragă concluzii pripite. Este bine să se evite tratamentele cu antibiotice și să se consulte medicul pentru stabilirea unui diagnostic corect și administrarea unui tratament adecvat.
„Majoritatea pacienților consideră că secrețiile nazale galben-verzui semnifică o infecție bacteriană și, ca urmare, își autoadministrează antibiotic ca tratament de primă intenție. Există, însă, multe situații în care secrețiile nazale de culoare verde nu reprezintă o suprainfecție bacteriană, ci doar evoluția normală a unei infecții virale, motiv pentru care este necesară evaluarea medicală”, concluzionează dr. Alexandra Corobea, dr. Alexandra Corobea, medic primar boli infecțioase la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova.
