Rinita non-alergică. De ce apare și cum se tratează?

Strănutul, congestia nazală și abundenta secreție nazală sunt simptome adesea atribuite alergiilor. Dar ce se întâmplă dacă, după numeroase teste și analize medicale, rezultatele indică faptul că nu există alergii? În aceste condiții, dacă simptomele persistă, este posibil să te confrunți cu rinita vasomotorie, cunoscută și ca rinită non-alergică.

Rinita este de două tipuri, alergică și non-alergică. O cauză a rinitei non-alergice este, de obicei, o infecție virală. Totuși, această problemă poate fi cauzată și de substanțe iritante. Nasul este partea cea mai frecvent infectată a căilor aeriene superioare.

„Rinita non-alergică este o inflamație a mucoasei nazale care nu este cauzată de alergeni comuni, cum ar fi polenul, praful sau blana animalelor. Aceasta este asociată cu disfuncția nervilor autonomi care controlează vasele de sânge din nas. Nervii afectați reacționează excesiv la diverși stimuli, cum ar fi: schimbările de temperatură, mirosurile puternice sau poluarea. Aceștia determină dilatarea vaselor de sânge și, implicit, simptomele caracteristice”, explică dr. Raluca Milcu – Mirițoiu, medic specialist ORL la Centrul Medical Renașterea.
 

Cum se manifestă rinita non-alergică?

Rinitele vasomotorii sunt cronice, fie că au caracter peren, intermitent sau sezonier, odată cu schimbările de temperatură.

„Simptomele rinitei non-alergice sunt similare cu cele ale rinitei alergice, ceea ce poate duce la confuzii în diagnosticare. Principalele semne includ: congestie nazală persistentă sau intermitentă, rinoree apoasă (secreție nazală clară), strănut frecvent, mâncărime nazală sau senzație de arsură, care este mai puțin comună decât la rinita alergică”, explică dr. Raluca Milcu – Mirițoiu.

Deosebit de rinita alergică, simptomele rinitei non-alergice nu sunt declanșate de alergeni specifici. În plus, nu sunt însoțite nici de mâncărimi oculare sau erupții cutanate tipice alergiilor.

Diagnosticarea corectă a rinitei non-alergice

Diagnostica rinitei vasomotorii poate fi dificilă, întrucât aceasta nu prezintă simptome specifice. Adesea, diagnosticul este stabilit după ce alte condiții posibile sunt excluse prin teste. „De exemplu, un pacient suspectat de rinită alergică poate fi diagnosticat cu rinită vasomotorie dacă testele alergice cutanate și testul pentru IgE total sunt negative. Rinita vasomotorie poate fi, de asemenea, diagnosticată prin reacția la anumiți iritanți. Diagnosticul corect este esențial deoarece tratamentele pentru rinita alergică nu sunt întotdeauna eficiente pentru rinita non-alergică”, spune dr. Raluca Milcu – Mirițoiu. 

Pentru a decide diagnosticul este nevoie de:

  • Anamneză detaliată pentru a exclude alergenii
  • Teste de sânge și testarea pielii pentru alergii pentru a confirma absența alergiilor
  • Evaluarea răspunsului la medicamentele anti-alergice, care în cazul rinitei non-alergice este adesea limitat

Dacă investigațiile medicale identifică specific iritantul care provoacă rinita vasomotorie, soluția recomandată este în mod normal evitarea acestui factor. Aceasta poate include evitarea expunerii la fum de țigară, parfumuri puternice, variații mari de temperatură sau alți iritanți cunoscuți care declanșează simptomele. Prin eliminarea expunerii la aceste declanșatoare, pacienții pot observa o ameliorare semnificativă a simptomelor.

„Cu toate acestea, în multe situații, evitarea completă a factorului declanșator poate fi impracticabilă sau imposibilă. De exemplu, schimbările de vreme sau poluanții atmosferici sunt factori greu de controlat în viața cotidiană. În astfel de cazuri, se recomandă alternative terapeutice pentru a gestiona simptomele”, explică dr. Raluca Milcu – Mirițoiu, medic specialist ORL.
 

Ce soluții de tratament există?

Tratamentul rinitei non-alergice vizează ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Opțiunile de tratament includ:

Decongestionantele nazale sunt utilizate pentru ameliorarea rapidă a congestiei nazale (nas înfundat), reducând inflamația și ușurând respirația. Totuși, acestea trebuie folosite cu precauție și pentru o perioadă scurtă de timp (5-6 zile). Folosirea pe o perioadă mai lungă de timp duce la dependență și la agravarea simptomelor;

  • Spray-uri nazale izotonice, ajută la hidratarea mucoasei nazale, pot fi folosite pe perioade lungi de timp pentru că nu dau dependență. Este indicată folosirea zilnică a acestor spray-uri pentru că ajută la splălarea particulelor iritante de la nivelul foselor nazale;
  • Spray-urilor nazale cu antihistaminice si corticosteroizi;
  • Spray-uri nazale cu anticolinergice pentru reducerea secretiilor nazale;
  • Ser fiziologic nazal. Spălarea nazală cu soluție salină s-a dovedit a fi de ajutor singură sau ca terapie adjuvantă la pacienții cu rinoree cronică și rinosinuzită și congestie. O analiză a bazei de date Cochrane din 2007 a găsit 8 studii randomizate controlate în care soluția salină a fost evaluată fie în comparație cu niciun tratament, placebo, ca adjuvant la alte tratamente sau împotriva tratamentelor. Nu au existat dovezi că soluția salină a fost benefică în tratamentul rinosinuzitei cronice și nici nu a fost mai eficientă decât un corticosteroid intranazal. Cu toate acestea, au existat dovezi favorabile pentru soluția salină ca tratament adjuvant.
  • Terapii complementare: Unele studii sugerează că acupunctura sau utilizarea unui umidificator pot ameliora simptomele.
  • Intervenție chirurgicală: În cazuri severe, unde tratamentele medicamentoase nu sunt eficiente, procedurile chirurgicale pentru reducerea țesutului nazal excesiv pot fi o opțiune.

Ce complicații riști dacă nu tratezi la timp?

Rinita non-alergică, deși adesea considerată mai puțin severă decât rinita alergică, poate duce la diverse complicații dacă nu este gestionată corespunzător.

Iată câteva dintre complicațiile posibile asociate cu această afecțiune:

  • Probleme de somn: Congestia nazală severă poate îngreuna respirația normală pe timpul nopții, ducând la tulburări de somn, cum ar fi sforăitul sau apneea în somn.
  • Dificultăți de respirație: Rinita non-alergică poate afecta fluxul normal al aerului prin căile respiratorii, ceea ce poate duce la dificultăți de respirație și la o respirație superficială, mai ales în timpul efortului fizic.
  • Afectează capacitatea de cocentrare: Simptomele persistente, cum ar fi congestia nazală și rinoreea, pot afecta capacitatea de concentrare, performanța la locul de muncă și activitățile cotidiene.
  • Inflamația asociată cu rinita non-alergică poate duce, de asemenea, la afecțiuni suplimentare de sănătate, cum ar fi: polipii nazali, sinuzita sau infecții ale urechii medii.

Rinita non-alergică în timpul sarcinii. Cum acționezi corect?

Femeile însărcinate prezintă un risc mai mare de a dezvolta rinită vasomotorie, în special în trimestrul II și III. Această formă de rinită este influențată de schimbările hormonale semnificative care apar pe durata sarcinii, cum ar fi creșterea nivelurilor de estrogen și progesteron, care pot contribui la inflamația mucoasei nazale.

„Tratamentul rinitei non-alergice în timpul sarcinii trebuie abordat cu prudență, pentru a evita riscurile asupra sănătății fătului. Antihistaminicele și decongestionantele orale trebuie evitate sau utilizate numai sub stricta supraveghere medicală, deoarece pot avea efecte adverse asupra sarcinii. De aceea, pentru femeile însărcinate se recomandă tratamentele naturiste precum irigațiile nazale cu apă sărată, dar și utilizarea umidificatoarelor și introducerea exercițiilor moderate în rutina zilnică”, declară dr. Raluca Milcu-Mirițoiu.
Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post

Te trezești dimineața cu gust amar în gură? Iată care sunt cauzele

Next Post

Ce NU ai voie să mănânci seara dacă ai diabet?

Related Posts
Verified by MonsterInsights