Dependența de alcool este o problemă cu care se confruntă din ce în ce mai multe persoane, chiar și tineri. Tristețea, grijile, stresul, singurătatea sunt principalele motive pentru care oamenii ajung în acest stadiu. Primul pas în tratamentul dependenței de alcool este să acceptăm că avem o problemă și să cerem ajutor specializat. Numai așa putem trece peste acest obstacol și să ne îmbunătățim sănătatea fizică și psihică. Cum recunoaștem dependența de alcool? Când mergem la un psihiatru? Cum îl face pe pacient să înțeleagă că are o problemă? Care sunt soluțiile de tratament? Aflăm de la dr. Andra Tașcău, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic.
„Când cineva este dependent de alcool, face din consum o prioritate”
Media10: Ce este dependența de alcool?
Dr. Andra Tașcău: Cea mai frumoasă, concretă și cuprinzătoare definiție a alcoolismului a fost dată de către Jellinek. El a spus că „alcoolismul este orice uz de băuturi alcoolice ce poate cauza orice fel de prejudiciu individului sau societății”. Plecând de aici, prin alcoolism înțelegem, mai degrabă, un sindrom dezadaptativ decât o boală de sine stătătoare. Din punct de vedere psihic și social, evoluția și formele sale nu urmează niște pași standard (spre deosebire de complicațiile somatice ale dependenței de alcool care, odată instalate, au o evoluție predictibilă). Trebuie subliniat faptul că nu orice personă care consumă alcool este dependentă. Când cineva este dependent de alcool, face din consum o prioritate, neglijând îndatoririle sociale, emoționale, financiare și morale. Mai exact, se concentrează doar pe a procura și a consuma alcool.
Media10: Cât de frecvent întâlnești în cabinet pacienți care au această problemă?
Dr. Andra Tașcău: Conform statisticilor efectuate la nivelul țării, 33% dintre bărbați și 15,4% dintre femei consumă excesiv alcool. Îngrijorător este că acest lucru ia amploare în rândul adolescenților. 6 din 10 liceeni declară că au consumat alcool cel puțin o dată în ultima lună. Prin urmare, apare întrebarea: „De ce se întâmplă asta?” În cabinet, pacienții ajung rar spre deloc din cauza consumului de alcool. Aceștia sunt redirecționați, de regulă, de către colegii de la alte specialități care îi investighează pentru complicațiile alcoolului. Când ajung din proprie inițiativă la psihiatrie, de cele mai multe ori vin pentru simptomele psihice asociate consumului: depresia, anxietatea, tulburările de somn. Abia după o consultație amănunțită se decelează și problema consumului.
„Consumul de alcool este mai frecvent în familiile de consumatori cronici”
Media10: Cum ajunge o persoană în situația de a fi dependentă de alcool?
Dr. Andra Tașcău: Consumul de alcool este o metodă rapidă de a ne modifica emoțiile, sentimentele, dispoziția. Oamenii apelează la el în momente de tristețe, deznădejde, vină, melancolie, frustrare sau singurătate. Nimeni nu devine alcoolic de bine ce îi e. Există, desigur, o componentă genetică. Consumul de alcool este mai frecvent în familiile de consumatori cronici, însă nu trebuie neglijați factorii psihologici și socioculturali. Psihotraumele copilăriei, familia disfuncțională, influențele culturale, toate acestea cresc riscul dezvoltării dependențelor sau abuzului de substanțe. Unele trăsături de personalitate ne fac mai predispuși la consum. Persoanele impulsive, astenice, anxioase sau depresive sunt mai predispuse dezvoltării consumului de alcool.
Criterii de diagnostic a dependenței de alcool
Media10: Cum se diagnostichează dependența de alcool?
Dr. Andra Tașcău: Pentru a diagnostica dependența de alcool, pacientul trebuie să întrunească minim trei din următoarele criterii pentru cel puțin un an:
- Instalarea toleranței: pacientul crește doza pentru a obține același efect
- Apariția sevrajului la diminuarea sau încetarea consumului – dispare odată ce pacientul consumă o nouă doză de alcool
- Pierderea controlului în ceea ce privește consumul – pacientul consumă cantități din ce în ce mai mari sau pe perioade din ce în ce mai lungi, în ciuda efortului de a înceta
- Instalarea consecințelor – pacientul investește foarte mult timp în procurarea și consumul de alcool. Renunță la activitățile preferate sau la timpul petrecut cu prietenii, familia și consumă alcool în ciuda conștientizării problemelor somatice sau psihice pe care alcoolul i le provocă sau agravează.
„În timp, apar alterări ale memoriei, gândirii, capacității de înțelegere”
Media10: Cum ne afectează alcoolul creierul?
Dr. Andra Tașcău: Acțiunea alcoolului asupra creierului variază în funcție de cantitate. La doze mici are efect stimulator, adică crește debitul verbal, pacienții deveni mai dezinhibați, euforici și le crește nivelul de iritabilitate. În schimb, la doze mari are efect inhibitor: scade răspunsul la stimulii dureroși, scade discernământul și alterează memoria, atenția. Acesta este efectul imediat. Pe termen lung, efectele sunt mai dramatice. Consumul de alcool determină moarte neuronală, iar neuronii nu se mai regenerază. Asta înseamnă că, în timp, apar alterări ale memoriei, gândirii, capacității de înțelegere. Lucrul acesta este observat, în primul rând, de apropiați. Pe măsură ce consumul de alcool se cronicizează, apar leziuni la nivel cerebral care pot cauza convulsii și chiar demență.
Media10: Ce efecte poate avea alcoolul la nivel fizic?
Dr. Andra Tașcău: La nivel fizic, pot să apară afecțiuni ale stomacului (gastrită, ulcer), pancreatită și diabet zaharat prin alterarea funcției pancreatice, hepatită cronică și ciroză hepatică (alcoolul acționează ca un factor de stres în organism, iar ficatul luptă pentru a-i elimina), polinevrită periferică (atacarea nervilor de la extremități, cu pierderea sensibilității la acest nivel), convulsii, infarct miocardic, accidente vasculare, tulburări de dinamică sexuală.
„Alcoolismul este o boală a întregii famili, chiar dacă un singur membru consumă, de fapt, alcool”
Media10: Persoanele care au această problemă tind să se ascundă, să se ferească de ceilalți. Cât de important este să conștientizeze că au o problemă?
Dr. Andra Tașcău: Persoanele dependente vor cere foarte greu ajutor. Ei conștientizează dependența, doar că, inițial, le este rușine cu ea și o neagă în fața celorlalți, ba chiar și lor înșiși. Fraza cel mai des întâlnită în cabinet în rândul pacienților cu probleme de consum este: „Nu beau mult și pot să mă las oricând vreau”. Când îi „provocăm” să se lase, continuă „Dar nu vreau acum. Nu am de ce. Nu reprezintă o problemă”. Alcoolismul este o boală a întregii famili, chiar dacă un singur membru consumă, de fapt, alcool. Până la urmă, ajung să sufere toți. Consumatorii de alcool pot deveni egoiști și manipulatori. Apropiații ajung să se simtă vinovați și, astfel, să le încurajeze comportamentul adictiv pentru o conviețuire aparent mai liniștită. Pe termen lung, însă, este un deserviciu făcut întregii familii, în special pacientului.
Media10: Cum îl facem pe pacient să fie conștient de problema pe care o are și să accepte ajutorul unui psihiatru?
Dr. Andra Tașcău: Din păcate, e o problemă general valabilă când vine vorba de acordarea ajutorului, indiferent de domeniu. Nu putem să ajutăm pe cineva care nu vrea să fie ajutat. De cele mai multe ori, ajutorul este acceptat atunci când se instalează sevrajul, iar pacientul nu are timp să se „trateze” singur cu o nouă doză. Sevrajul apare când pacientul scade semnificativ sau chiar oprește cantitatea de alcool. Se manifestă prin tremur, transpirații, greață, mers dificil și tulburări ale coordonării motorii, tulburări de somn. Sevrajul se poate complica prin apariția halucinațiilor, convulsiilor, delirium tremens, stop cardiorespirator și chiar deces. Cel mai important este ca pacientul să ajungă să fie evaluat de către un specialist, indiferent de momentul consumului sau starea somatică pe care o are. Dacă ajunge la medic, și mai ales dacă o face de bunăvoie, primul pas este deja făcut.
Medicația și psihoterapia merg mână în mână
Media10: Ce metode și tehnici folosești în cabinet pentru a trata dependența de alcool?
Dr. Andra Tașcău: În primul rând, trebuie evaluat riscul de instalare a sevrajului alcoolic, a severității acestuia (în funcție de tiparul de consum al fiecărui pacient în parte) și a complicațiilor sale. Procesul terapeutic poate începe în cabinet în cazul pacienților motivați, cu puternic suport familial. În schimb, dacă sunt mari consumatori la care se preconizează instalarea sevrajului sever cu iminența complicațiilor, indicat este ca tratamentul să fie început într-o unitate spitalicească. Aici, pacientul poate fi supravegheat și îi sunt monitorizate funcțiile vitale.
În al doilea rând, după depășirea riscului vital (pentru că sevrajul poate pune în pericol viața pacientului), tratamentul se poate continua în cabinet. Este o boală în care atât tratamentul medicamentos, cât și psihoterapia, sunt cruciale și este necesar să meargă în paralel. Medicația tratează simptomele psihice precum depresia, anxietatea, iritabilitatea și tulburările de somn. În schimb, psihoterapia întărește mecanismele de adaptare pentru a preveni viitoarele recăderi. Apelăm la medicație antidepresivă, anxiolitică, hipnoinductoare, însă pacientul depune efort în egală măsură cu psihiatrul și psihoterapeutul pentru rezultate optime și de durată.
Cât durează recuperarea?
Media10: Cât timp poate să dureze recuperarea pacientului și de ce factori depinde?
Dr. Andra Tașcău: Sevrajul și delirium tremens au o durată variabilă de vindecare. Ele depind de starea somatică și de afecțiunile asociate ale pacientului, însă, ca durată, se remit cel mai repede. Durata abstinenței în sine depinde de capacitatea de adaptare a fiecăruia, de suportul socio-familial de care beneficiază pacientul și de motivația personală. Prin urmare, poate fi un proces lung, la care contribuie nu doar pacientul, ci și apropiații.
Media10: Ce recomandări le faci pacienților și aparținătorilor pentru a ușura procesul de vindecare?
Dr. Andra Tașcău: Le recomand să aibă răbdare. Mă înarmez și eu cu răbdare odată cu ei pentru că vindecarea adicțiilor este unul dintre cele mai de durată tratamente. Cel mai important, cel puțin la început, este alianța terapeutică pe care o formăm cu pacientul. Datoria mea nu este să le explic pacienților riscurile pe care le ridică dependența de alcool, ci să îi fac să le înțeleagă. Odată ce înțeleg, crește și motivația. De aici e doar o chestiune de timp, răbdare, suport și colaborare pacient-psihiatru-psihoterapeut până la atingerea obiectivelor stabilite la început de tratament. De asemenea, există și un grup de sprijin, Alcoolicii Anonimi din România, unde îi încurajez pe pacienți să meargă. Îi pot contacta la numărul de telefon 0770 22 55 22 sau pe mail la help@alcooliciianonimi.ro / help@aaromania.org.ro .
