Anxietatea este o afecțiune de care se lovesc tot mai mulți oameni, indiferent că sunt tineri, adulți sau vârstnici. Aceasta afectează atât viața socială, cât și cariera și viața personală. De ce apare anxietatea? Cum putem scăpa de stările neplăcute? Care este legătura dintre anxietate și bolile endocrinologice? Aflăm de la dr. Anda Tașcău, medic specialist psihiatru, la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Ce înseamnă anxietatea și de câte tipuri este?
Dr. Andra Tașcău: Anxietatea se definește ca o stare patologică de teamă fără obiect. Nu avem niciun factor clar, pur și simplu avem o stare difuză de frică, de neliniște, căreia i se asociază și simptome somatice și aici vorbim despre dificultăți respiratorii, senzația de nod în gât, senzație de lipsă de aer, palpitații, tahicardie, senzație de gură uscată, furnicături la nivelul extremităților, accelerarea tranzitului intestinal. Ca și forme clinice, întâlnim tulburările anxioase. Aici încadrăm tulburările de anxietate unde întâlnim tulburarea de panică și tulburarea de anxietate generalizată, tulburările fobice, fobiile specifice de toate formele, tulburarea obsesiv convulsivă, tulburare de stres posttraumatic, neurastenia, tulburările somatoforme și tulburările disociative.
Legătura dintre anxietate și alte afecțiuni
Media10: De ce apare anxietatea? Pot fi și cauze legate de bolile endocrinologice?
Dr. Andra Tașcău: Mecanismul prin care apare anxietatea este unul foarte logic. Sunt niște etape care se succed. Ne expunem unui stimul, apare reacția de stres, apare anxietatea imediată care poate culmina cu atacului de panică și după aceea invariabil comportamentul de evitare. Nu mă mai expun, nu mai apare nici reacția anxioasă, nu mai fac atacul de panică, continui să evit. Există mai multe perspective care stau la baza și la etiopatogenia anxietății. Perspectiva psihanalitică în care anxietatea este privită ca un semnal de alarmă asupra faptului că urmează să se apropie un pericol și ne atenționează că anumite dorințe reprimate sau neacceptate stau să se manifeste, să se conștientizeze. O altă perspectivă este cea cognitiv-comportamentală care tratează anxietatea ca pe un răspuns de condiționare. Am învățat anxietatea la un anumit stimul și în cazul acesta pacientul anxios tinde să supraevalueze pericolul și să își subevalueze capacitatea lui de a-l aborda. O altă perspectivă este cea neurobiologică unde avem dezechilibre la nivelul structurilor cerebrale, la nivelul neuromediatorilor. Ca să vedem și afecțiunile unde putem să întâlnim anxietatea, avem anxietatea primară în bolile psihice, pe care o întâlnim și în depresii, în psihoze, demențe, însă avem și bolile de organ în care poate să apară anxietatea. În afecțiunile endocrine și metabolice, în special în disfuncții tiroidiene sau în patologia hipofizară, în modificări ale calcemiei, în modificări ale glicemiei. Anxietatea poate să apară și la pacienții cu afecțiuni cardiace, care au aritmii, valvulopatie, de obicei și infarctul miocardic este însoțit de o anxietate extremă. De asemenea, ea poate să apară la pacienții cu afecțiuni respiratorii, insuficiența respiratorie. Astmul bronșic se însoțește de anxietate. Anxietatea apare și în sevraj și cel mai frecvent în sevrajul la alcool. Mai putem întâlni anxietatea în afecțiuni neurologice, în neoplasme cerebrale sau în traumatisme, în migrene, în bolile inflamatorii, lupus.
Media10: Care sunt simptomele ce indică o anxietate?
Dr. Andra Tașcău: Anxietatea se manifestă pe două planuri: planul psihic și planul somatic. Așa cum am spus, planul somatic de referă la dificultățile respiratorii, tahicardii, palpitații, gură uscată, furnicături în mâini, amețeli, senzații de leșin. Pe plan psihic, întâlnim anxietate de sine stătătoare căreia i se asociază și dificultăți de concentrare, nu ne putem concentra la ce facem. Apar tulburări ale memoriei de scurtă durată, incapacitatea noastră de a ne autorelaxa psihic și fizic, apare neliniștea psihomotorie, senzația aceea că am face ceva dar nu știm ce. Ne plimbăm și suntem în permanență neliniștiți. Apare de asemenea și insomnia.
Care este diferența între psihiatru și psiholog
Media10: Ce ar trebui să facem din momentul în care începem să avem aceste stări? Ne prezentăm la psiholog? La medicul psihiatru?
Dr. Andra Tașcău: În primul rând, nu așteptăm să treacă de la sine pentru că așa cum am văzut pot fi mai multe cauze și nu poți să te lupți cu ceva ce nu știi concret. Cum sunt mai multe cauze, indicat ar fi să ne prezentăm la medicul psihiatru. Și psihologul și psihiatrul se ocupă de tulburările mintale. Să facem o mică distincție între cei doi, pentru că apare frecvent confuzia de termeni. Psihologul a terminat Facultatea de Psihologie, psihiatrul Facultatea de Medicină. Cum am văzut că sunt numeroase cauze de boli somatice care pot să ducă la apariția anxietății, indicat ar fi să ne prezentăm la medicul psihiatru. Psihologul nu poate să diagnosticheze afecțiunile tiroidiene sau restul restul afecțiunilor care pot fu cauza anxietății. Așadar, indicat este să facem un control la medicul psihiatru, pentru că oricum între medicul psihiatru și psiholog trebuie să existe o colaborare permanentă.
Media10: Cum se tratează anxietatea?
Dr. Andra Tașcău: Tratamentul anxietății depinde de cauză. Dacă anxietatea survine pe fondul unor afecțiuni tiroidiene, tratăm tiroida sau afecțiunile cardiace, respiratorii. Când cauza anxietății nu este o afectare a unui organ, în primul rând trebuie să evaluăm gradul de severitate și acest lucru îl poate face doar medicul specialist psihiatru în urma unei consultații. Uneori poate fi suficientă doar psihoterapia, iar în cazul în care anxietatea este mai gravă, putem să mergem să legăm psihoterapia cu o intervenție medicamentoasă, după caz și să mergem cu ele în paralel. Este crucială colaborarea dintre psihoterapeut și psihiatru pentru că așa cum am spus pot să existe și dezechilibre neurochimice, însă există și tulburări de gândire eronată. Anxietatea implică pattern-uri de gândire distorsionată și comportamente contraproductive, iar de acestea se ocupa psihologul.
Cum prevenim anxietatea
Media10: Este de preferat să nu ajungem acolo. Așadar, se poate preveni anxietatea?
Dr. Andra Tașcău: Cel mai important într-adevăr este să o prevenim și putem să facem asta printr-o gestionare adecvată a stresului care în special în această perioadă este omniprezent. Stresul este din ce în ce mai mare și atunci trebuie să nu fim prea exigenți cu noi, să nu avem așteptări nerealiste nici de la noi, nici de la cei din jur și să ne dăm seama că atunci când apare o problemă ce nu poate fi schimbată ne putem schimba abordarea noastră față de aceasta. Este recomandat să ne distanțăm puțin de problema respectivă, să ne dăm timp să analizăm, să privim din alt unghi. Schimbăm abordarea, nu schimbăm problema dacă nu avem această posibilitate. Este de asemenea important ca printre sarcinile zilnice să ne facem timp și pentru noi și pentru hobby-urile noastre, pentru ceea ce ne relaxează și ne ajută să ne deconectăm de la stilul de viață alert pe care îl ducem. Este important să avem un stil de viață echilibrat, cu respectarea orelor de somn, cu diete echilibrate și cât mai multă mișcare.
Frica vs. anxietate. Care este diferența
Media10: Care este diferența dintre frică și anxietate, pornind de la ceea ce ne-ați explicat la început că este anxietatea?
Dr. Andra Tașcău: Simptomatologia să spunem ar putea fi același, însă anxietatea este o teamă fără obiect, iar frica este o teamă cu obiect. Să dăm un exemplu: mergi într-o mașină care gonește cu 160 de km/h. Ce simți că este emoțional cognitiv comportamental este frică. Este un pericol real. La acea viteză se poate întâmpla orice. În schimb, dacă trăiești sentimente de anxietate când te uiți la televizor la un film, la raliuri, și apare atacul de panică sau anxietatea și nu se concretizează până la atacul de panică, aceea este anxietate. Între anumite limite, frica este un sentiment bun. Este cea care te protejează, care duce la întărirea sentimentului de autoconservare. Frica este sentimentul care te împiedică să mângâi leul.
