Ai fractură de șold și te gândești cât va dura până când vei putea să te miști din nou fără durere? Sau poate te întrebi care sunt pașii corecți pentru a-ți redobândi mobilitatea și a reveni la activitățile tale preferate? Recuperarea după o fractură de șold poate părea un drum lung și provocator, dar cu abordarea potrivită și specialistul lângă tine, procesul poate deveni mult mai ușor. De la exercițiile potrivite și până la terapii de specialitate, pas cu pas vei putea să fi din nou o persoană activă. Când trebuie să începi kinetoterapia? Cât durează întregul proces de recuperare? Ce presupune programul de kinetoterapie? Când poți renunța la baston? Află răspunsurile de la Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Fractura traumatică: cum ajută recuperarea?
Fracturile osoase reprezintă o problemă de sănătate cu un impact considerabil asupra recuperării fizice. Acest lucru este valabil mai ales în cazul persoanelor vârstnice sau al celor care suferă de afecțiuni precum osteoporoza. Leziunile pot varia de la simple fisuri, ce necesită tratamente mai puțin invazive, până la fracturi complexe. În acest caz, e nevoie de intervenții chirurgicale pentru a restabili integritatea oaselor și a articulațiilor. Pe lângă aspectele fizice, recuperarea după o fractură presupune și o abordare personalizată. Aceasta este adaptată nevoilor fiecărui pacient, pentru a asigura o vindecare completă și o revenire optimă la activitățile zilnice.
„Fractura reprezintă un traumatism la nivelul osului, care poate apărea în urma unui impact, cum ar fi un accident de mașină sau o căzătură de la înălțime. Totodată, poate fi și o fractură de stres, cum se întâmplă frecvent în cazul vârstnicilor, din cauza osteoporozei. Ne concentrăm asupra fracturii traumatice, care poate fi simplă (fără deplasare sau cu deplasare osoasă) ori poate fi cominutivă. Aceasta din urmă este cea mai complexă, deoarece necesită intervenție chirurgicală. În cazul vârstnicilor, complexitatea este și mai mare. Tratamentul constă adesea în montarea unei proteze care înlocuiește partea superioară a femurului și articulația coxofemurală. După un traumatism, procesul de recuperare trece prin mai multe faze, în funcție de severitatea fracturii. Există o fază de repaus, urmată de o fază în care se începe încărcarea treptată a articulației și, în final, recuperarea propriu-zisă”, spune fizioterapeutul.
Când se începe kinetoterapia?
Recuperarea după o fractură de șold este un proces complex. În timp ce unele fracturi pot necesita o perioadă îndelungată de repaus, altele permit un început mai rapid al procesului de reabilitare. Kinetoterapia nu doar că ajută la restabilirea mobilității, dar și la prevenirea atrofierii musculare și a formării cheagurilor de sânge, esențiale pentru o recuperare completă. De asemenea, prin exerciții controlate și tehnici specifice, se poate îmbunătăți circulația și se poate preveni rigidizarea articulațiilor, aspecte esențiale pentru o recuperare eficientă.
„Dacă avem o operație de fractură de șold în care se înlocuiește capul femural, kinetoterapia poate începe la câteva zile după intervenție. Se începe cu mișcări ușoare, activare musculară și tehnici de drenaj pentru a preveni umflarea piciorului și acumularea de lichid limfatic. În cazul unei fracturi de șold mai puțin grave, de exemplu o fractură fără deplasare, în care medicul recomandă repaus la pat timp de 30-40 de zile, recuperarea poate începe după această perioadă. Totuși, tehnicile de kinetoterapie pot fi efectuate și în timpul perioadei de repaus. Se pot face contracții musculare ușoare și mobilizarea articulațiilor distale, cum ar fi glezna, prin mișcări de pompaj venos. Kinetoterapia poate fi aplicată atât în perioada de repaus, cât și la câteva zile după intervenția chirurgicală”, explică Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Etapele recuperării: când poate pacientul să renunțe la cadru/baston?
Recuperarea după o fractură sau o operație importantă nu este un proces simplu, însă este esențial pentru ca pacientul să își poată recăpăta mobilitatea și independența. De la ameliorarea durerii și a umflăturii până la refacerea forței musculare și stabilității articulațiilor, fiecare pas contează. Un moment cheie în acest parcurs este atunci când pacientul poate reușește să renunțe treptat la ajutoarele pentru mers, ceea ce arată că procesul de recuperare este eficient. Totuși, pentru a face acest pas, este important ca articulațiile și mușchii să fie suficient de puternici și stabili, astfel încât revenirea să fie fără riscuri.
„Etapele recuperării sunt pe termen scurt și lung. Pe termen scurt, obiectivele sunt: reducerea durerii, diminuarea inflamației și a edemului, îmbunătățirea activității musculare, a stabilității articulare și creșterea amplitudinii de mișcare. Pe termen lung, focusul este pe consolidarea și reeducarea mersului, precum și pe îmbunătățirea echilibrului. Atunci când pacientul a dobândit suficientă forță și stabilitate articulară, se renunță treptat la cârje sau chiar direct la cadru. De asemenea, este esențial să evaluăm și membrul sănătos. În momentul în care pacientul renunță la ajutoare, membrul afectat trebuie să atingă aproximativ 60% din potențialul celui neafectat, atât în ceea ce privește amplitudinea mișcării, cât și forța musculară și stabilitatea articulară”, afirmă fizioterapeutul.
În ce constă planul de exerciții?
Recuperarea după fractura de șold necesită un plan de exerciții atent structurat, care să răspundă nevoilor pacientului. Aceste exerciții sunt concepute pentru a ajuta pacientul să recâștige flexibilitatea și puterea musculară, esențiale pentru o revenire completă. Pe măsură ce progresează în procesul de recuperare, pacientul va învăța să își restabilească echilibrul și coordonarea. Mai întâi, se începe cu mișcări simple și, ulterior, se trece treptat la exerciții mai avansate, care implică stabilitatea în picioare și controlul corporal. Aceste etape sunt esențiale pentru a asigura o recuperare completă și funcțională.
„Planul de exerciții include atât exerciții pentru mobilitatea articulară, care ajută la mișcarea articulației, cât și exerciții pentru redobândirea forței și masei musculare. Acestea contribuie la obținerea unei stabilități articulare normale și bune. La început, exercițiile sunt blânde, cu caracter izometric, adică implică încordarea mușchilor fără a face mișcare intensă. Pe măsură ce progresează, trecem la exerciții cu mișcare activă. Exercițiile pot fi realizate fie de pe marginea patului, fie din picioare. Ideal este să parcurgem fiecare etapă a recuperării. Cel mai important este să lucrăm exercițiile din picioare, deoarece suntem ființe bipede și trebuie să ne recăpătăm mobilitatea în această poziție, împotriva gravitației”, precizează Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Terapii asociate: ce beneficii au?
Trebuie știut că în procesul de recupere nu sunt de ajuns doar exercițiile fizice, ci trebuie asociată și o gamă variată de terapii care sprijină procesul de vindecare. Aceste terapii sunt concepute pentru a ajuta la restabilirea mobilității, forței musculare și a flexibilității. În același timp, reduc inflamația și disconfortul. Fiecare metodă are un rol specific în optimizarea recuperării, contribuind la o revenire mai rapidă și mai eficientă a pacientului. Vlad Gîlcă, fizioterapeut, menționează câteva dintre cele mai eficiente terapii asociate care pot face parte din planul de recuperare:
- Electroterapia: Stimulează electric musculatura pentru a accelera redobândirea tonusului muscular și îmbunătățirea forței.
- Hidrokinetoterapia: Exercițiile efectuate în apă reduc presiunea intraarticulară, facilitând mișcarea articulațiilor și îmbunătățind amplitudinea mișcării.
- Fizioterapia: Contribuie la scăderea inflamației, însă trebuie aplicată cu precauție în cazul protezelor, pentru a evita încălzirea acestora.
- Masajul terapeutic: Ajută la relaxarea mușchilor și îmbunătățirea circulației, precum și la elasticizarea cicatricelor.
- Drenajul limfatic: Tehnici manuale care ajută la eliminarea excesului de lichide din corp și la reducerea umflăturii.
- Mobilizările articulare pasive: Contribuie la îmbunătățirea flexibilității și a mișcării articulațiilor.
Cât durează până când pacientul poate merge normal?
Fiecare pacient parcurge un drum diferit în procesul de recuperare, iar timpul necesar pentru a ajunge la un mers normal depinde de factori precum vârsta, starea generală de sănătate și activitatea fizică anterioară. În general, procesul de reabilitare începe cu un număr mai mare de ședințe de terapie și se reduce treptat pe măsură ce pacientul își recăpătă mobilitatea și stabilitatea. Durata întregii recuperări poate varia, însă majoritatea pacienților observă îmbunătățiri semnificative încă din primele săptămâni.
„Durata recuperării, până când pacientul își poate relua mersul normal, variază de la caz la caz și depinde mult de morfologia fiecărei persoane. Din experiența mea, majoritatea pacienților încep să meargă aproape normal la trei-patru săptămâni de la începutul recuperării. Totuși, acest lucru poate să difere foarte mult în funcție de stilul de viață și activitatea fizică anterioară a fiecăruia. De exemplu, un pacient de 60 de ani care a avut un stil de viață activ poate să se recupereze mai rapid decât unul care nu făcea mișcare înainte. În general, terapia se face de trei-patru ori pe săptămână în primele două luni, iar după aceea numărul ședințelor scade. Ulterior, se ajunge la două ședințe sau chiar una pe săptămână O recuperare completă a șoldului poate dura între trei și șase luni, în funcție de morfologia pacientului”, spune fizioterapeutul.
Ce NU ai voie să faci în perioada de recuperare
Dacă îți dorești să te recuperezi cât mai repede și să îți poți relua activitățile, trebuie să ai în vedere câteva recomandări. Chiar și mișcările obișnuite, dacă sunt executate greșit, pot afecta procesul de vindecare și pot pune în pericol stabilitatea articulației. De aceea, este important să fii informat cu privire la activitățile și mișcările care trebuie evitate în perioada imediat următoare. Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova, precizează care sunt contraindicațiile esențiale pe care pacienții trebuie să le urmeze pentru a preveni complicațiile:
- Evită mișcările bruște, care pot pune presiune pe articulația afectată.
- Fii atent să nu aluneci și să nu cazi, pentru a preveni accidentările suplimentare.
- Nu te suprasolicita, pentru a proteja stabilitatea articulației.
- Evită mișcările care pot periclita stabilitatea articulației, cum ar fi rotațiile bruște ale șoldului.
- Nu ridica genunchiul mai sus de 90 de grade, de nivelul bazinului, când te urci într-o mașină.
- Evită să stai picior peste picior, pentru a preveni presiunea asupra articulației.
- Nu efectua activități care pun o presiune mare pe articulație, cum ar fi ridicarea greutăților sau alergarea.
- Nu fii sedentar: Posttraumatic și postintervențional statul la pat nu este benefic. Articulația, ca să își reia funcția, trebuie încărcată, ajutată, deci trebuie să vii la un specialist.
