Ai observat că te doare capul mai des primăvara și nu știi de ce? Vremea schimbătoare pare a fi vinovatul, însă adevărul este că în spatele acestor dureri pot sta numeroși alți factori: de la tensiunea arterială, stres și lipsa somnului până la afecțiuni neurologice sau dezechilibre hormonale. Așadar, durerea de cap frecventă în acest sezon nu trebuie ignorată, mai ales dacă devine persistentă sau îți afectează calitatea vieții. Care sunt cele mai frecvente cauze primăvara? De ce e important să nu neglijezi durerea de cap și să mergi la medic? Cum o poți combate? Află răspunsurile la aceste întrebări și informații utile de la dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Mulți oameni resimt în această perioadă un disconfort accentuat, manifestat prin scăderea tonusului, tulburări de somn sau dificultăți de concentrare. Toate aceste manifestări pot favoriza apariția sau intensificarea durerilor de cap. În plus, contextul sezonier, schimbările biologice și adaptarea la un nou ritm al activităților zilnice pot contribui la dezechilibre care afectează sistemul nervos, generând disconfort fizic și mental. În acest cadru, tot mai multe persoane ajung să solicite ajutor medical pentru a înțelege cauza reală a durerilor persistente.
„Durerile de cap sunt o problemă frecventă în rândul populației. Tot mai multe persoane acuză cefalee de diverse cauze. De cele mai multe ori, ele sunt atribuite oboselii, stresului, însă pot avea diverse etiologii. Primăvara, cel mai des se prezintă la cabinet pacienții cu cefalee cervicogenă, sinuzite ori din cauza asteniei de primăvară”, spune medicul.
Modificările hormonale din perioada primăverii pot duce la cefalee
Primăvara este un moment al tranziției nu doar în natură, ci și în organismul uman. Schimbările de lumină și temperatură influențează sistemul endocrin. Mai exact, sunt declanșate niște procese de reglare hormonală care pot afecta starea generală de sănătate. Organismul începe să producă diferiți hormoni în cantități variate față de sezonul rece. Prin urmare, acest lucru poate duce la producerea unor reacții anormale în organism, ce pot favoriza apariția unor simptome neplăcute, inclusiv durerile de cap.
„Primăvara este un anotimp care aduce numeroase schimbări meteorologice, la care unele persoane sunt mai sensibile. De asemenea, creșterea numărului de ore de lumină naturală poate afecta capacitatea organismului de adaptare. În această perioadă are loc o variație a secreției hormonale de melatonină și serotonină, care poate influența negativ somnul și starea de dispoziție. Aceste modificări pot perturba ciclul de odihnă și ritmul somn-veghe, favorizând apariția durerilor de cap, a schimbărilor de dispoziție, a iritabilității și a unei oboseli aparent inexplicabile. De asemenea, postura incorectă, contractura musculară și stresul fizic pot duce la creșterea nivelului de adrenalină și cortizol, determinând vasodilatație și inflamație la nivel cranian, urmate de dureri de cap.”, precizează dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Factori de risc importanți: variațiile de temperatură, umiditatea, presiunea atmosferică
Pe lângă modificările hormonale din organism, sunt multe persoane care au o sensibilitate crescută și la factorii ce țin de mediu, cum ar fi presiunea atmosferică, modificările de temperatură sau umiditatea crescută. Prin urmare, s-ar putea ca unii pacienți să acuze dureri de cap la schimbarea anotimpurilor, însă nu este o regulă general valabilă. Chiar dacă aceste reacții nu apar la toată lumea, este bine să ai în vedere faptul că ele pot fi una dintre cauze.
„Cu toții cunoaștem cel puțin o persoană care poate <<prezice vremea>> prin apariția unei dureri de cap sau a unei dureri articulare din cauza sensibilității la variațiile factorilor meteorologici. Este important de reținut că durerile de cap pot apărea în contextul modificărilor de presiune atmosferică sau al umidității crescute. Acestea favorizează supraproducția de mucus în sinusuri, ducând la inflamație sinusală și durere cronică. Temperaturile ridicate pot provoca, de asemenea, creșteri ale tensiunii arteriale, însă acestea nu sunt singurele cauze. Apariția cefaleei este legată de influența variațiilor de presiune atmosferică asupra circulației cerebrale. Orice modificare este percepută de vasoreceptori și resimțită sub forma unei dureri de cap”, explică medicul neurolog.
Tensiunea arterială crescută și durerile de cap
Sunt mulți factori pot contribui la apariția durerilor de cap, iar unele dintre cele mai frecvente cauze sunt afecțiunile vasculare și tulburările de circulație. Presiunea arterială ridicată, de exemplu, poate afecta fluxul sanguin și poate provoca dureri ce se intensifică în anumite momente ale zilei sau în urma unor stimuli. În plus, durerile de cap pot semnala și alte probleme de sănătate, cum ar fi dezechilibre hormonale sau tulburări legate de postura incorectă. De aceea, este esențial să nu ignori simptomele și să consulți un specialist pentru a înțelege mai bine cauzele și pentru a preveni eventuale complicații.
„Hipertensiunea arterială este frecvent asociată cu durerile de cap. Ele apar, de regulă, dimineața și sunt localizate la nivelul regiunii fronto-occipitale. Sunt accentuate de emoții sau de efort fizic intens. De asemenea, ascensiunile tensionale severe, pe lângă cefalee, pot duce adesea la un accident vascular cerebral (AVC), fie de tip hemoragic, fie ischemic. Cefaleea de tensiune se manifestă ca o senzație de presiune sau constricție la nivelul capului. Aceasta poate fi favorizată de stres, anxietate, o postură incorectă, deshidratare și fluctuații hormonale. Cefaleea de tensiune poate fi episodică (aproximativ 15 zile pe lună) sau cronică (mai mult de 15 zile pe lună)”, afirmă dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Stresul, atenia de primăvară și lipsa somnului – alte cauze care favorizează apariția durerilor de cap
Sunt multe cauze ascunse care rămân adesea neelucidate sau nebăgate în seamă. Totuși, nu trebuie neglijat faptul că anumiți factori ce țin de stilul de viață al fiecăruia pot avea o contribuție uriașă în declanșarea sau întreținerea durerilor de cap în perioda primăverii. Stresul prelungit, precum și lipsa de somn sunt niște cauze adesea ignorate, chiar dacă pot să influențeze puternic starea de sănătate. De asemenea, nu este de neglijat nici vestita astenie de primăvară, de care foarte multe persoane se plâng în această perioadă. Dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, explică cum pot acești factori să îți afecteze sănătatea neurologică:
- Stresul: În perioadele de stres prelungit, organismul produce cortizol în exces. Acest hormon poate deregla ritmul somn-veghe, ceea ce duce la un somn de proastă calitate și o senzație constantă de oboseală. Stresul poate, de asemenea, să afecteze tensiunea arterială, favorizând apariția durerilor de cap.
- Astenia de primăvară: Astenia de primăvară se manifestă prin oboseală, lipsă de energie și dereglări ale somnului, ceea ce poate afecta sistemul nervos central. Dereglarea secreției de melatonină, hormonul care reglează somnul, poate duce la dificultăți de adormire și la un somn neodihnitor, generând astfel dureri de cap. În plus, schimbările hormonale pot activa sinuzitele cronice, provocând și mai multe disconforturi.
- Lipsa somnului: Somnul insuficient sau de proastă calitate poate afecta grav starea generală a organismului. Lipsa somnului poate deregla ritmul circadian și poate crește sensibilitatea la dureri, inclusiv durerile de cap. În plus, un somn insuficient duce la creșterea nivelului de stres, favorizând o reacție în lanț.
Durerea de cap e frecventă? Mergi la medic!
De multe ori, oamenii au tendința de a „trece cu vederea” durerea de cap, mai ales dacă nu este continuă, ci doar ocazională. Uneori, însă, trece prea mult timp și pacienții se obișnuiesc cu acest disconfort. O astfel de abordare nu face decât să înrăutățească situația. Cel mai bine este să te prezinți la un medic neurolog atunci când durerea de cap persistă și apare periodic, mai ales dacă este asociată și cu alte manifestări.
„Dacă pacientul se confruntă cu dureri de cap frecvente, de intensitate moderat-crescută ori aceasta se însoțește de alte simptome precum: greață, vărsătură, slăbiciune musculară, tulburări de vedere, furnicături la nivelul membrelor sau feței, este important să solicite ajutor medical în vederea evaluării și diagnosticului corect, dar și pentru un plan de tratament personalizat pentru gestionarea eficientă a simptomelor”, afirmă medicul.
Cum depistezi cauza? Teste și investigații utile
Durerile de cap sunt o problemă extrem de comună, dar nu toate au aceeași cauză. Diagnosticul corect este esențial pentru a stabili tratamentul adecvat. În acest sens, istoricul pacientului și examenul neurologic sunt esențiale. Chiar și durerile de cap care apar din cauza unor factori externi, cum ar fi postura sau oboseala, pot necesita o abordare diferențială, având în vedere că simptomele pot varia considerabil de la un caz la altul. Așadar, e nevoie să se facă investigații.
„Pentru un diagnostic diferențial corect, sunt necesare o anamneză detaliată, un examen neurologic complet și, în unele cazuri, investigații imagistice cranieno-cerebrale, pentru a exclude posibile cauze secundare ale durerii. În funcție de etiologia suspectată, antecedentele pacientului, simptomele de însoțire, investigațiile pot să fie diferite. De regulă, acestea constau în examinări imagistice de tip: RMN, CT, angioCT, radiografii, dacă este necesar. De asemenea, sunt necesare analize de sânge uzuale, profil lipidic complet și alte analize în funcție de particularitățile pacientului, cum ar fi: vitamina D, vitamina B12, mangneziul”, spune dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog la Cardio Help.
Soluții de tratament și prevenție
Durerile de cap pot avea cauze variate, iar tratamentul eficient presupune adesea identificarea factorului declanșator și abordarea lui specifică. Indiferent dacă este vorba despre modificări hormonale, sinuzită, probleme cervicale sau stres, există soluții care pot ajuta atât la prevenirea, cât și la ameliorarea simptomelor. Gestionarea corectă a durerilor presupune o combinație de măsuri care vizează igiena stilului de viață, echilibrul emoțional și, în unele cazuri, intervenția medicamentosă. Dr. Adriana Ninoiu precizează care sunt cele mai eficiente soluții:
- Menținerea unei posturi corecte – Evitarea pozițiilor incorecte ale coloanei vertebrale, mai ales în timpul activităților statice sau eforturilor fizice intense, este importantă în prevenirea cefaleei cervicogene.
- Evitarea efortului fizic excesiv – Poate preveni tensiunea musculară și declanșarea durerii de cap.
- Activități relaxante – Timpul petrecut în natură, masajul, cititul sau băile calde pot stimula secreția de serotonină și dopamină, reducând sensibilitatea la durere.
- Corectarea deficitelor nutriționale – Suplimentarea cu vitamine și minerale, atunci când este necesară, poate preveni apariția durerilor de cap cauzate de carențe.
- Tratament medicamentos adaptat – Analgezicele și antiinflamatoarele pot ajuta la reducerea durerii și inflamației. Folosirea decongestionantelor nazale, în cazurile de cefalee asociată cu sinuzită sau congestie nazală, poate ameliora disconfortul. În funcție de cauza durerii, medicul poate recomanda și alte categorii de medicamente, precum antisupresoarele, în completarea tratamentului simptomatic.
- Mobilizarea mandibulei – mestecarea gumei poate ajuta la decongestionarea sinusurilor și la reglarea presiunii între nas și ureche (prin trompa lui Eustachio).
Fă modificări în stilul de viață!
Durerile de cap pot fi influențate puternic de stilul de viață. Alimentația, somnul, nivelul de stres și activitatea fizică sunt factori care, în lipsa unui echilibru, pot declanșa sau agrava episoadele de cefalee. De aceea, abordările terapeutice nu se rezumă doar la medicamente, ci includ tot mai frecvent recomandări legate de modificarea rutinei zilnice și a obiceiurilor personale.
„Evitarea factorilor declanșatori este esențială, dacă aceștia sunt cunoscuți. În caz contrar, recomandăm pacientului să țină un jurnal al durerii pentru a-i identifica. Respectarea orelor de somn – șapte-opt ore pe noapte – poate avea efecte benefice asupra apariției durerilor de cap. De asemenea, un program regulat de mese, o alimentație și o hidratare adecvate, precum și activitățile relaxante pot avea un impact major asupra stării generale de sănătate”, declară medicul.
De ce NU trebuie să ignori „banalele„ dureri de cap?
Mulți oameni tind să trateze cu superficialitate durerile de cap, considerându-le un disconfort trecător, cauzat de oboseală sau stres. Totuși, atunci când aceste episoade devin recurente sau își schimbă brusc intensitatea ori caracterul, este esențial să nu fie ignorate. Durerile de cap pot fi simptomul unor afecțiuni neurologice serioase, iar recunoașterea timpurie a acestora poate face diferența între prevenție și complicații severe.
„Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cefaleea cronică ocupă locul al treilea în topul afecțiunilor neurologice invalidante, după accidentul vascular cerebral și demențe. Aproximativ 40% din populația lumii suferă de dureri de cap. În unele cazuri, acestea pot reprezenta un semnal de alarmă pentru afecțiuni neurologice severe, precum accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic, anevrism rupt, encefalită sau meningită. Nu ignorați durerile de cap frecvente sau cele care cresc în intensitate, deoarece pot ascunde afecțiuni grave”, avertizează dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog.
