„Ce alimente pot îi dau micuțului meu?”, „Cum știu dacă i se potrivesc?”, „Și dacă refuză mâncarea, ce fac?” Multe mămici își pun aceste întrebări în momentul în care încep diversificarea alimentației bebelușului. Este o perioadă plină de incertitudini, de provocări, dar și de bucurie, când micuțul descoperă noi gusturi și texturi. Diversificarea este un pas esențial în dezvoltarea lui, iar cu câteva sfaturi simple, mămicile vor învăța treptat cum să abordeze această etapă importantă. Când se începe diversificarea? Ce alimente introducem prima dată? Ce facem dacă cel mic refuză să mănânce? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări și alte sfaturi utile de la dr. Dana Tache, medic primar pediatru la Cabinetul Medical Dr. Dana Tache, șef de lucrări UMF Craiova.
Media10: Cum își poate da seama proaspăta mămică că bebelușul este pregătit pentru diversificare? Există semne clare?
Dr. Dana Tache: Unul dintre criteriile importante este capacitatea bebelușului de a sta în șezut cu sprijin. Acesta este un semn care îi poate indica mămicii că cel mic este pregătit pentru a începe diversificarea. De asemenea, trebuie menționat faptul că prezența dințișorilor nu este obligatorie. Putem începe diversificarea în jurul vârstei de șase luni chiar dacă dentiția nu a apărut încă. Sunt mulți copii la care dinții apar mai târziu, iar acest lucru nu trebuie să amâne introducerea alimentelor solide. Nu putem condiționa diversificarea de apariția dentiției, deoarece întârzierea ar putea afecta dezvoltarea copilului din punct de vedere nutrițional.
Diversificarea se poate începe după 17 săptămâni
Media10: Este obligatoriu să se înceapă diversificarea la șase luni sau se poate începe mai devreme dacă bebelușul pare interesat de mâncare?
Dr. Dana Tache: Recomandările actuale susțin că diversificarea ar trebui începută nu mai devreme de 17 săptămâni (aproximativ patru luni) și nu mai târziu de 26 de săptămâni (aproximativ șase luni). În mod obișnuit, la sugarii alăptați exclusiv, diversificarea se începe în jurul vârstei de șase luni. Chiar dacă unii bebeluși par interesați de mâncare — se uită la ce mâncăm noi, întind mâna spre alimente — acest comportament nu este, în sine, un criteriu suficient pentru a introduce alimentele solide. Interesul față de mâncare este firesc, dar nu întotdeauna indică o pregătire reală pentru diversificare. Totuși, în cazuri speciale, cum ar fi o creștere ponderală nesatisfăcătoare, medicul pediatru poate recomanda începerea diversificării mai devreme.
Media10: Care metodă este mai bună: diversificarea clasică (cu lingurița) sau autodiversificarea?
Dr. Dana Tache: Alegerea metodei depinde foarte mult de fiecare copil în parte. Sunt copii care nu manifestă curiozitatea de a apuca mâncarea cu mâna și de a o duce singuri la gură, caz în care autodiversificarea poate să nu fie eficientă. Pe de altă parte, există copii care nu tolerează bine bucățelele de mâncare din punct de vedere al texturii și preferă alimentele pasate. În astfel de situații, metoda clasică, cu lingurița, poate fi cea mai bună opțiune.
„Este recomandat să începem cu legume”
Media10: Cu ce alimente este recomandat să se înceapă diversificarea?
Dr. Dana Tache: În general, este recomandat să începem cu legume ușor digerabile, cum sunt morcovul, cartoful, țelina, păstârnacul și pătrunjelul, adică rădăcinoasele. Acestea sunt bine tolerate de majoritatea bebelușilor. De exemplu, îi putem da inițial o supă de legume, urmând apoi să introducem piureuri în care să punem treptat alte alimente. După ce bebelușul se familiarizează cu legumele, putem introduce treptat alte grupe de alimente. De asemenea, mâncarea din diversificare nu se sărează și nu se îndulcește cu zahăr.
Media10: Este bine să se înceapă diversificarea cu fructe deoarece sunt dulci și acceptate mai ușor?
Dr. Dana Tache: Nu este recomandat să începem diversificarea cu fructe, din mai multe motive. Unul dintre ele este faptul că bebelușul are deja o preferință naturală pentru gustul dulce, datorită laptelui matern. Dacă începem cu fructele, este posibil ca ulterior să refuze legumele. De aceea, este important ca primele alimente solide să fie legumele, introduse la masa de prânz. Fructele se introduc mai târziu, de regulă după aproximativ o lună, la masa de dimineață, fie simple, fie combinate cu un făinos. De asemenea, este important ca masa de fructe să fie oferită proaspătă, fără a fi reîncălzită, pentru a nu distruge vitaminele. Masa de fructe trebuie administrată extemporaneu, adică imediat după preparare.
Cum procedăm dacă bebelușul refuză mâncarea?
Media10: Dacă bebelușul refuză primele lingurițe de mâncare, ce trebuie să facă mama?
Dr. Dana Tache: Mama trebuie să dea dovadă de multă răbdare și tact. Este esențial să nu insiste nici pe un anumit aliment, nici pe o cantitate pe care ea o consideră „optimă”, pentru că acest tip de presiune poate duce la un refuz complet al alimentației – ceea ce numim anorexie psihogenă. Dacă bebelușul respinge primele lingurițe, mama nu trebuie să se descurajeze. Este un proces de acomodare, iar volumul de mâncare trebuie să crească treptat. Dacă un aliment nu este acceptat, este bine să fie scos temporar din meniu și reintrodus după una-două săptămâni. De multe ori, mamele constată cu surprindere că, ulterior, copilul acceptă acel aliment fără probleme.
Media10: Dacă bebelușul scuipă mâncarea, înseamnă că nu îi place?
Dr. Dana Tache: În niciun caz. Bebelușii trec prin diferite etape în dezvoltarea lor, iar uneori nu mai mănâncă așa cum se așteaptă mama sau cum obișnuiau până atunci. Trebuie să le oferim timp, iar de cele mai multe ori situația se reglează de la sine. Dacă, însă, refuzul persistă, este important să investigăm mai departe pentru a vedea dacă există o cauză clară.
„Este foarte important să nu oferim sânul sau formula înaintea alimentelor solide”
Media10: Cât ar trebui să mânânce un bebeluș la început? Cum trebuie combinat laptele matern/formula cu hrana solidă?
Dr. Dana Tache: Diversificarea înseamnă introducerea treptată a alimentelor solide, cu scopul de a înlocui, în cele din urmă, o masă de lapte. Chiar dacă bebelușul mănâncă doar două-trei lingurițe la început, masa are în continuare valoare calorică, deoarece este urmată de lapte. Cantitatea de alimente solide variază de la un copil la altul. Sunt copii care se adaptează foarte repede și ajung, în doar câteva zile, să consume o masă completă, în timp ce alții acceptă treptat, începând cu câteva lingurițe, apoi crescând progresiv cantitatea.
Există și sugari care, chiar dacă au mâncat bine la masă, mai ales cei alăptați la sân, își doresc totuși puțin lapte după masă. Este o plăcere a lor și nu este nicio problemă atâta timp cât ei consumă foarte bine mâncarea. Laptele vine ca o completare a mesei, nu ca o înlocuire. Este foarte important să nu oferim sânul sau formula înaintea alimentelor solide. Dacă bebelușul este deja sătul cu lapte, nu va mai fi interesat de mâncare.
Îi putem da copilului mâncare gata preparată?
Media10: Mâncarea gata preparată este o variantă de luat în calcul pentru alimentația copilului?
Dr. Dana Tache: Mâncarea gata preparată este, din punct de vedere al controlului efectuat asupra lor – compoziție, valori nutriționale, conservanți folosiți, siguranța de administrare – o opțiune sigură, deoarece aceste produse sunt supuse unor reglementări stricte. Din perspectiva mea, poate fi o alegere bună în situații speciale, cum ar fi în concedii sau atunci când suntem plecați temporar de acasă. Pentru perioade scurte și în contexte deosebite, sunt o variantă acceptabilă și utilă. Totuși, nu recomand ca acest tip de hrană să devină alimentația de bază a copilului.
Diversificarea nu înseamnă doar introducerea de alimente solide, ci este și un moment important de conectare între mamă și copil. Pregătirea mesei acasă poate deveni o activitate care întărește această legătură și aduce bucurie întregii familii. Masa ar trebui să fie un moment plăcut, de echilibru și apropiere, în care copilul explorează lumea prin gust, texturi și interacțiune. În opinia mea, atmosfera de la masă, răbdarea și implicarea sunt mai importante decât rețetele exacte sau cantitățile.
„Este recomandat să așteptăm între trei și cinci zile înainte de a introduce un aliment nou”
Media10: Cât timp trebuie să aștepte mama până să introducă un aliment nou?
Dr. Dana Tache: Este recomandat să așteptăm între trei și cinci zile înainte de a introduce un aliment nou. De asemenea, este foarte important ca diversificarea să nu fie inițiată sau continuată atunci când copilul este bolnav, indiferent de gravitatea afecțiunii. De exemplu, dacă nu am început diversificarea și copilul răcește în perioada în care consideram că este momentul potrivit, amânăm acest proces. De asemenea, dacă suntem deja în cursul diversificării și copilul răcește, ne oprim din introducerea de alimente noi și îi oferim doar ceea ce a primit anterior, până când copilul se reface complet.
Media10: Bebelușii au nevoie de apă încă de la începutul diversificării? Este permis ceaiul?
Dr. Dana Tache: Nu recomand administrarea ceaiului, deoarece acesta poate influența absorbția unor nutrienți la nivel intestinal. În ceea ce privește apa, pentru sugarii alimentați cu formulă, este indicat să primească apă în timpul diversificării. Pentru sugarii alăptați, însă, nu este necesar să le oferim apă suplimentar, deoarece laptele matern este suficient pentru hidratarea lor.
Ce facem dacă copilul acceptă doar mâncare pasată?
Media10: Până când trebuie să îi dea mămica mâncare pasată copilului?
Dr. Dana Tache: Teoretic, trebuie să îi dăm alimente pasate copilului până la apariția dinților. Odată cu erupția dentară și cu dezvoltarea masticației, copilul devine capabil să accepte texturi mai consistente, însă tot copilul este cel care decide ritmul. Sunt situații în care, chiar dacă are dinți, poate refuza categoric orice altă textură în afară de cea cu care s-a obișnuit. De aceea, este important să îi oferim bucățele, iar dacă le refuză, să revenim la pasat și să reluăm încercarea după câteva zile. Cu multă răbdare, copilul va ajunge, treptat, să accepte alimentele cu textură mai solidă.
Cum acționăm dacă copilul varsă sau se îneacă?
Media10: Ce riscuri sunt dacă mama îi dă copilului bucățele în loc de piureuri? Ce poate face dacă bebelușul se îneacă sau are reflex de vomă?
Dr. Dana Tache: Acest risc există în orice moment, atât la sugar, în timpul diversificării, cât și la copilul mai mare. Vărsătura, în sine, nu este o problemă majoră — dacă bebelușul mănâncă prea mult, este posibil să verse. Problema reală apare în cazul aspirației de corp străin, cum ar fi o bucățică de mâncare, care poate surveni mai ales atunci când sugarul plânge și noi încercăm să-l hrănim în acel moment. În astfel de situații, copilul poate aspira chiar și alimente pasate. De asememenea, dacă copilul se îneacă, este esențial ca părintele să știe cum să acționeze. La sugar și la copilul mic se aplică manevrele de prim ajutor.
Copilul este așezat pe antebraț, cu fața în jos și capul ușor mai jos decât trunchiul, iar între omoplați (în zona scapulelor) se lovește cu palma, pentru a ajuta la eliminarea corpului străin. În același timp, trebuie apelat numărul de urgență și copilul să fie dus la spital, deoarece aspirația poate duce la complicații precum pneumonia de aspirație. În cazul vărsăturilor, dacă apar ocazional, mai ales după o masă mai consistentă sau într-un ritm prea rapid, nu este un motiv de îngrijorare. Totuși, dacă vărsăturile devin frecvente, este necesar să fie investigate pentru a identifica și trata cauza corect.
Semne că bebelușul are o intoleranță sau o alergie alimentară
Media10: Care sunt semnele unei intoleranțe alimentare sau ale unei alergii?
Dr. Dana Tache: Ne putem da seama relativ ușor dacă este vorba despre o intoleranță sau o alergie alimentară observând modificările cutanate, cum ar fi o erupție la nivelul pielii. De asemenea, pot să apară simptome digestive precum vărsături repetate ori modificări ale scaunului. Dacă scaunul devine diferit de cel obișnuit sau apar semne patologice, cum ar fi mucusul sau sângele în scaun, este clar că avem de-a face cu un proces patologic de tip intoleranță sau alergie alimentară. În astfel de situații, este indicat un consult alergologic sau pediatric. Medicul poate recomanda ținerea unui jurnal alimentar și, pe baza unei anamneze riguroase, se poate identifica mai ușor cauza exactă a simptomelor.
Media10: Care sunt greșelile cele mai des întâlnite în diversificare și cum pot fi prevenite?
Dr. Dana Tache: Una dintre cele mai frecvente este aceea de a forța copilul să mănânce ceea ce mama consideră că ar trebui să consume. Este esențial să înțelegem că bebelușul decide ce și cât mănâncă. De asemenea, alimentația sugarului trebuie adaptată atât nevoilor sale, cât și obiceiurilor alimentare ale familiei. De multe ori, părinții urmează sfaturi sau rețete din grupurile de diversificare care nu reflectă realitatea din propria gospodărie. Este foarte important ca cel mic să fie integrat în rutina alimentară a familiei și să vadă aceleași alimente în farfuriile părinților.
Cum introducem alimentele alergogene?
Media10: Care sunt alimentele ce trebuie evitate în primul an de diversificare?
Dr. Dana Tache: Alimentele cu potențial alergogen se recomandă a fi introduse devreme în timpul diversificării, conform celor mai recente ghiduri. În trecut, recomandarea era ca aceste alimente să fie evitate până după vârsta de un an, însă s-a constatat că introducerea lor precoce, în cantități mici și sub supraveghere, poate contribui la scăderea riscului de alergii, mai ales la copiii cu teren atopic. Totuși, introducerea trebuie făcută cu prudență și, ideal, sub îndrumarea medicului pediatru sau a alergologului.
Media10: Când se pot introduce oul, peștele, iaurtul?
Dr. Dana Tache: Oul poate fi introdus în alimentația copilului de la vârsta de șase luni. Condiția este să fie bine preparat termic – adică fiert timp de 10 minute. Se începe cu gălbenușul, deoarece are un potențial alergogen mai scăzut. Albușul este bogat în ovalbumină, o proteină cu potențial alergizant ridicat. Se administrează progresiv, de până la trei ori pe săptămână. Peștele alb se poate introduce în jurul vârstei de 10 luni. În schimb, iaurtul simplu este indicat de la șase-șapte luni. Este foarte important să oferim copilului doar iaurturi naturale, fără fructe adăugate. Cele cu fructe conțin adesea conservanți, care pot avea potențial alergogen.
„Este important să asculte cu atenție, însă să aplice doar ceea ce consideră că se potrivește situației lor”
Media10: Adesea, mămicile primesc tot felul de sfaturi fie din grupul de mămici, fie de la rude. Ce trebuie să știe din acest punct de vedere?
Dr. Dana Tache: Mămicile trebuie să fie deschise la diverse sfaturi, indiferent că vin din partea medicului de familie, a pediatrului sau a celor din anturajul lor. Este important să asculte cu atenție, însă să aplice doar ceea ce consideră că se potrivește situației lor, deoarece nu există recomandări general valabile. Ce a funcționat la tine în copilărie nu este întotdeauna potrivit și pentru copilul tău. De aceea, este esențial ca părinții să nu generalizeze și să nu ia ca adevăr absolut sfaturile altora. Întotdeauna le spun mămicilor că regimurile de diversificare pe care le primesc sunt doar orientative și nu trebuie urmate ca niște reguli fixe.
