Te confrunți cu variații frecvente ale tensiunii arteriale și nu știi ce să faci? Tensiunea oscilantă poate fi un semnal de alarmă pentru afecțiuni cardiovasculare și nu trebuie ignorată. Deși unele fluctuații sunt normale în funcție de activitate sau emoții, atunci când valorile cresc sau scad brusc și repetat, pot ascunde probleme serioase. Când este cazul să ne îngrijorăm? Ce riscuri implică tensiunea oscilantă? Ce măsuri trebuie luate pentru a preveni complicațiile? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Alina Giucă, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce înseamnă o tensiune oscilantă și ce poate semnala?
Dr. Alina Giucă: Hipertensiunea arterială oscilantă nu este un termen strict medical, dar descrie o realitate frecvent întâlnită. Există persoane la care, din diverse cauze, tensiunea arterială crește intermitent peste valorile normale. Din păcate, aceste episoade de creștere nu sunt lipsite de riscuri. În unele cazuri, este vorba despre pacienți foarte emotivi, la care apare ceea ce numim „hipertensiunea de halat alb”. Totuși, studiile de specialitate au arătat că și aceste episoade aparent izolate de hipertensiune se asociază, pe termen lung, cu un risc mai mare de mortalitate, comparativ cu pacienții care nu prezintă astfel de reacții. Prin urmare, nu trebuie ignorate.
De ce apare tensiunea oscilantă?
Media10: Care sunt cauzele ce determină aceste variații bruște ale tensiunii?
Dr. Alina Giucă: Printre cele mai frecvente cauze care pot duce la creșteri bruște ale tensiunii arteriale se numără:
- Consumul excesiv de vin roșu: Vinul roșu este recunoscut pentru capacitatea sa de a crește brusc tensiunea arterială. În plus, poate determina apariția unor tulburări de ritm cardiac, cea mai frecventă fiind fibrilația atrială. Acest efect este bine documentat în literatura medicală.
- Consumul excesiv de sare: Sarea în exces este un alt factor important. De exemplu, o persoană cu predispoziție genetică pentru hipertensiune și cu o tensiune aflată la limita superioară a valorilor normale poate dezvolta o criză hipertensivă după o perioadă de consum ridicat de sare.
- Creșterea în greutate: Supraponderea și obezitatea sunt factori care favorizează apariția hipertensiunii. Persoanele cu greutate crescută au adesea o tensiune arterială aflată la limita superioară a normalului și pot reacționa exagerat la un efort fizic neobișnuit. De exemplu, urcarea rapidă a două etaje cu o greutate în mâini poate duce la o creștere inadecvată a tensiunii arteriale.
- Stresul: Stresul puternic, traumele emoționale sau anxietatea pot declanșa creșteri semnificative ale tensiunii.
- Consumul excesiv de substanțe excitante: Excesul de substanțe excitante precum: băuturile care conțin cofeină, teofilină, ceai verde sau negru, în special la persoanele cu predispoziție, poate contribui la oscilații tensionale.
- Coșmarurile frecvente: Persoanele care au coșmaruri des, cu sau fără trezire în timpul nopții, provoacă o descărcare de cortizol (hormon de stres) în organism. Acest lucru poate duce la creșterea tensiunii arteriale.
- Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene: O cauză frecventă, mai ales în rândul vârstnicilor, este consumul de AINS – medicamente folosite de regulă pentru dureri osteoarticulare. Prin mecanismul lor de acțiune, aceste medicamente favorizează retenția de sare și apă în organism, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale.
Somnul deficitar, un factor de risc important, chiar și la tineri
Media10: Care este legătura dintre somnul inadecvat și tensiunea arterială oscilantă?
Dr. Alina Giucă: Somnul deficitar este o cauză importantă a variațiilor tensionale. Multe persoane, din cauza stresului cotidian, au un somn superficial. Pentru ca organismul să se refacă eficient, este necesar un somn profund și constant, care să acopere un anumit număr de ore. Ideal ar fi să dormim între șapte și opt ore pe noapte. În ultima perioadă, se pune un accent tot mai mare în diferite domenii medicale pe importanța calității somnului. Persoanele care lucrează în ture, cu un ritm circadian perturbat, sunt expuse unui risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială. De asemenea, obezitatea, tot mai frecventă și în rândul tinerilor, este o altă cauză care contribuie la tulburările de somn.
Obezitatea se asociază frecvent cu sindromul de apnee în somn – o afecțiune caracterizată prin pauze respiratorii repetate, cu durată mare. Aceste episoade sunt periculoase deoarece se asociază cu creșteri ale tensiunii arteriale, tulburări de ritm cardiac și un risc crescut de mortalitate prin boli cardiovasculare. Somnul de calitate este la fel de important pentru sănătatea inimii precum activitatea fizică și regimul alimentar. Dezechilibrele în aceste trei aspecte duc frecvent la instalarea hipertensiunii arteriale, care este adesea primul pas către boli cardiovasculare mai grave.
Semne de alarmă: când trebuie să mergem la medic?
Media10: Cum ne dăm seama că avem o tensiune oscilantă? Sunt anumite simptome care trebuie să ne atragă atenția și să ne trimită la un control?:
Dr. Alina Giucă: Printre cele mai frecvente simptome ale creșterii valorilor tensiunii arteriale se numără: durerile de cap, amețelile, zgomotele în urechi și tulburările de vedere. Aceste manifestări nu trebuie ignorate, mai ales dacă apar recurent. Un alt simptom important, dar adesea trecut cu vederea, este oboseala excesivă. Aceasta este resimțită, în special, de persoanele care nu au alte motive evidente pentru acest disconfort.
În practica medicală de zi cu zi, întâlnim adesea pacienți cu valori tensionale mari, care nu și-au măsurat niciodată tensiunea și au ignorat aceste semnale. Menținerea unei tensiuni arteriale crescute pe termen lung solicită inima, iar organismul începe să reacționeze. Pacientul poate resimți o senzație de oboseală accentuată și dificultăți de respirație, mai ales în timpul efortului fizic. Chiar și un efort aparent banal, cum ar fi urcarea rapidă a câtorva trepte sau alergatul după autobuz, poate duce la creșteri tensionale care, în timp, afectează sănătatea cardiovasculară.
Cum ne ținem tensiunea sub control de acasă?
Media10: Ce măsuri putem lua de acasă pentru a ne stabiliza tensiunea, până să ajungem la medic?
Dr. Alina Giucă: Este esențial ca fiecare persoană să aibă un tensiometru acasă și să își măsoare regulat tensiunea arterială. Dacă nu are această posibilitate, este important să se prezinte la medicul de familie pentru o evaluare. Simptomele pot fi cauzate de o creștere a tensiunii, dar nu întotdeauna. De aceea, este important să se stabilească o legătură clară între simptome și valorile tensionale. Odată ce o persoană constată că are episoade de tensiune crescută, este recomandat să devină mai atentă și mai responsabilă, și anume:
- Să își monitorizeze tensiunea mai frecvent;
- Să consume o cantitate adecvată de lichide, adaptată greutății corporale: De exemplu, pentru o persoană de 110 kg, doi litri pe zi pot fi insuficienți, mai ales în sezonul cald;
- Să reducă aportul de sare din alimentație: Majoritatea alimentelor procesate conțin deja sare, astfel că nu este nevoie să mai adăugăm. Excesul de sare poate afecta funcția rinichilor, ceea ce contribuie la agravarea hipertensiunii arteriale.
Măsurarea tensiunii: cum o facem corect?
Media10: Cât de des trebuie monitorizată tensiunea acasă și de ce lucruri trebuie să ținem cont?
Dr. Alina Giucă: La persoanele tinere, fără antecedente familiale de hipertensiune, nu este necesară o monitorizare frecventă. Totuși, dacă apar episoade de tensiune crescută, este important să analizeze contextul: ce s-a întâmplat în ziua respectivă sau în preziua acelui episod. Poate fi vorba de un stresor care trebuie identificat și evitat, mai ales dacă astfel de episoade se repetă. În schimb, pentru persoanele de peste 45-50 de ani, mai ales dacă au o ereditate pozitivă și au fost deja diagnosticate cu hipertensiune, monitorizarea tensiunii devine esențială. Ideal ar fi ca fiecare pacient să dețină un tensiometru acasă. Este de preferat un aparat electronic cu manșetă de braț, dintre cele avizate de Ministerul Sănătății.
Cât de des trebuie să măsurăm tensiunea?
Tensiometrele de încheietură nu sunt recomandate, deoarece oferă frecvent valori inexacte și nu sunt omologate pentru uz medical precis. Pentru persoanele fără un diagnostic clar, dar cu valori tensionale la limita superioară a normalului, este important ca, după un prim consult la medicul de familie, să li se stabilească o clasă de risc cardiovascular. În această încadrare se ține cont de mai mulți factori: vârstă, greutate, antecedente heredocolaterale, alte afecțiuni preexistente. Pacienții deja diagnosticați cu hipertensiune și aflați sub tratament necesită o monitorizare mai frecventă la început, până se stabilește un echilibru sub schema terapeutică recomandată.
În această perioadă, tensiunea se poate măsura de două-trei ori pe zi, mai ales dacă valorile sunt instabile. După stabilizare, frecvența poate scădea la două ori pe săptămână sau chiar o dată pe săptămână. Este important de menționat că măsurarea excesivă poate deveni contraproductivă, în special la persoanele emotive. Există pacienți atât de anxioși, încât simplul fapt că își pun tensiometrul pe braț le determină o creștere a tensiunii. Dacă își măsoară tensiunea de trei-patru ori în zece minute, vor obține valori diferite, ceea ce le poate amplifica anxietatea.
Teste și investigații esențiale
Media10: În momentul în care ajungem la medicul cardiolog, cum se diagnostichează cauza tensiunii arteriale oscilante?
Dr. Alina Giucă: Primul pas este să corelăm simptomele pacientului cu valorile tensionale. Luăm în considerare ce ne spune pacientul din istoricul personal, ce a observat medicul de familie, dar cel mai important este ceea ce constatăm noi, la fața locului. În cabinet, efectuăm un set minim de investigații esențiale. Începem cu electrocardiograma, care ne poate arăta dacă hipertensiunea este prezentă de mai mult timp. Sunt anumite modificări specifice care ne indică acest lucru. Apoi facem o ecocardiografie, investigație care ne oferă informații despre starea inimii. Putem observa, de exemplu, dacă pereții inimii sunt îngroșați sau dacă anumite cavități sunt dilatate – semne care apar în contextul unei tensiuni arteriale crescute și prelungite. De asemenea, recomandăm analize de laborator pentru a exclude cauze secundare ale hipertensiunii.
În ce constă planul de tratament?
Media10: Cât de important este tratamentul medicamentos pentru a ține sub control hipertensiunea? Trebuie urmat toată viața?
Dr. Alina Giucă: Tratamentul medicamentos este esențial pentru a ține sub control tensiunea arterială și, în cele mai multe cazuri, trebuie urmat toată viața. Peste 95% dintre pacienți au hipertensiune arterială esențială sau primară, fără o cauză direct identificabilă sau vindecabilă. În aceste situații, tratamentul este cronic, dar are rolul de a preveni complicații grave. Există, totuși, și un mic procent de pacienți care au hipertensiune secundară, cauzată de alte boli, cum ar fi unele tumori. În aceste cazuri, tratarea cauzei poate duce la vindecarea hipertensiunii. Tratamentul medicamentos este stabilit în funcție de gradul de risc al pacientului și de afecțiunile asociate. În cazurile mai ușoare, tratamentul poate fi început de medicul de familie, iar acum există combinații de două-trei substanțe active într-o singură tabletă, ceea ce simplifică mult administrarea.
În cazurile mai complexe, care nu răspund bine la tratament sau care se prezintă direct în urgență, pacientul este trimis către cardiolog. Acolo se face o evaluare completă și se stabilește o schemă personalizată, care are în vedere nu doar valorile tensionale, ci și protejarea pe termen lung a organelor vitale: inima, creierul, rinichii, ochii. Un aspect foarte important este controlul tensiunii pe parcursul întregii zile. Acest lucru se poate verifica ușor cu ajutorul monitorizării ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA), care măsoară valorile la intervale regulate timp de 24 de ore. Această investigație ne arată dacă tensiunea scade noaptea – așa cum ar fi normal – sau dacă rămâne crescută. Pacienții care au valori tensionale ridicate pe timpul nopții sunt expuși unui risc mai mare de accidente vasculare sau infarct miocardic, mai ales în primele ore ale dimineții, când apar cel mai des astfel de evenimente.
Complicații grave
Media10: Cât de periculoasă poate fi tensiunea arterială oscilantă? La ce complicații se poate ajunge dacă nu luăm măsuri?
Dr. Alina Giucă: Tensiunea arterială oscilantă nu este un semn de neglijat. Chiar dacă aceste variații apar ocazional, ele pot semnala un dezechilibru în organism și un risc crescut de complicații cardiovasculare. Cu cât aceste fluctuații apar mai devreme în viață, cu atât riscul este mai mare pe termen lung. Practic, ele pot anunța un teren predispus la dezvoltarea unei hipertensiuni arteriale persistente. Este important ca fiecare dintre noi să cunoască istoricul medical al familiei. Dacă în familie au existat cazuri de hipertensiune arterială – mai ales la vârste tinere sau însoțite de complicații grave, cum ar fi accidente vasculare sau infarct – atunci riscul personal este mai mare. Aceste persoane ar trebui să își monitorizeze tensiunea arterială cu regularitate, mai ales dacă trec de 40-45 de ani, sunt supraponderali sau prezintă alte simptome.
Riscurile sunt serioase, iar problema este că, de multe ori, modificările produse în organism nu dau simptome vizibile. Pot apărea, însă, schimbări silențioase, și anume: îngroșarea pereților inimii, rigidizarea vaselor de sânge, instalarea precoce a aterosclerozei. În acest context, un simplu puseu hipertensiv – care poate trece neobservat – poate declanșa un accident vascular cerebral, un infarct miocardic sau chiar moarte subită.
Pași simpli pentru a preveni hipertensiunea
Media10: Cum putem preveni oscilațiile de tensiune și, implicit, instalarea hipertensiunii? De ce măsuri trebuie să ținem cont?
Dr. Alina Giucă: Primul pas în prevenirea hipertensiunii este să ne cunoaștem istoricul familial. Este important să știm ce afecțiuni au existat în familie și dacă au fost cazuri de hipertensiune arterială, diabet sau boli cardiovasculare. Aceste informații ne pot ajuta să înțelegem ce riscuri avem și cum să ne protejăm mai bine. După aceea, totul ține de stilul de viață. Alimentația echilibrată, mișcarea regulată și un program corect de somn sunt esențiale nu doar pentru tensiunea arterială, ci pentru sănătatea generală a organismului. Aceste obiceiuri ajută la prevenirea diabetului, accidentelor vasculare, declinului cognitiv și altor probleme de sănătate. În corp, toate sistemele sunt interconectate. Greutatea în exces poate duce la hipertensiune, diabet, iar acestea, la rândul lor, pot afecta rinichii și inima, creând un cerc vicios.
În plus, obezitatea nu este doar o problemă de estetică. Țesutul gras este foarte activ din punct de vedere metabolic și poate declanșa procese care favorizează formarea cheagurilor de sânge sau dezechilibre hormonale. Din păcate, multe boli cardiovasculare se dezvoltă „în liniște”, fără simptome evidente, iar când începem să simțim ceva, poate fi deja prea târziu. De aceea, prevenția și educația pentru sănătate ar trebui să înceapă cât mai devreme, încă din copilărie. Pentru prevenirea oscilațiilor tensionale, este extrem de important să avem o activitate fizică regulată.
„Recomandarea este să facem mișcare de patru-cinci ori pe săptămână, cel puțin 40-45 de minute”
Multe persoane confundă mișcarea cu activitățile zilnice – cum ar fi mersul la piață sau treburile casnice – însă acestea nu sunt suficiente pentru a proteja inima. Sistemul cardiovascular are nevoie de un efort susținut, adaptat vârstei și stării generale de sănătate. Recomandarea este să facem mișcare de patru-cinci ori pe săptămână, cel puțin 40-45 de minute. Intensitatea ar trebui să fie moderată, suficient cât să ne mențină pulsul la 60-70% din ritmul cardiac maxim pentru vârsta noastră. Mersul în pas alert este o formă excelentă de mișcare: accesibil, eficient și cu multiple beneficii: ajută la scăderea în greutate, îmbunătățește glicemia, echilibrează colesterolul și contribuie la normalizarea tensiunii arteriale.
