Hemoroizii sunt niște vene dilatate, asemănătoare unor pernuțe vasculare. Atunci când presiunea sângelui în aceste vene crește din diferite motive, apare boala hemoroidală. Boala hemoroidală este extrem de frecvent întâlnită în ziua de astăzi, iar simptomele deranjante sunt, de obicei, principalul motiv pentru care pacienții se prezintă la medic. Ce sunt și de ce apar hemoroizii? Cum știm că avem boală hemoroidală? Care sunt soluțiile de tratament? Când este necesară intervenția chirurgicală? Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic? Aflăm răspunsurile de la dr. Cătălin Dudu, medic primar chirurg la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.
Media10: Ce sunt hemoroizii?
Dr. Cătălin Dudu: Hemoroizii sunt reprezentați de acele vene hemoroidale care sunt prezente, în mod normal, la nivelul canalului anal. Acestea ne ajută să avem continență și să nu lezăm anusul atunci când mergem la toaletă. În momentul în care apare o problemă și circulația venelor respective este afectată, acele țesuturi spongioase se măresc în dimensiuni și devin dureroase. Prin urmare, atunci vorbim de boala hemoroidală care apare, de obicei, după vârsta de 40 de ani, dar este întâlnită chiar și la tineri.
Cum arată hemoroizii?
Media10: Există hemoroizi interni și externi. Cum se caracterizează aceștia?
Dr. Cătălin Dudu: Sunt două plexuri venoase diferite: plex hemoroidal intern și plex hemoroidal extern. Hemoroizii externi sunt ușor de identificat pentru că se văd, arată ca niște excrescențe, ca niște protuberanțe micuțe, niște umflături în jurul anusului. De asemenea, hemoroizii externi pot să aibă, ca substrat fiziopatogenic, hemoroizii interni. Mai exact, creșterea presiunii în plexul intern poate să determine apariția hemoroizilor externi. Practic, ceea ce vedem pe exterior, este și pe interior, cu diferența că la exterior au un înveliș de tegument. Dacă hemoroizii externi pot fi identificați ușor de pacient, chiar de la început, cei interni sunt observați abia de la gradul III pentru că atunci prolabează (n.r. ies afară din interiorul anusului). În momentul în care pacientul se duce la toaletă, observă o umflătură roz, ușor violacee, care este și dureroasă.
Cauzele care duc la apariția bolii hemoroidale
Media10: De ce facem hemoroizi? Care sunt principalii factori de risc?
Dr. Cătălin Dudu: Cel mai important factor în apariția bolii hemoroidale este dat de creșterea presiunii în plexurile venoase. Ca să se mărească în dimensiuni, trebuie să fie supuse unei presiuni mai mari decât în mod normal. Creșterea presiunii poate fi cauzată de mai mulți factori, cum ar fi contipația cronică sau efortul la defecație. Contractura abdominală crește presiunea în vase. De multe ori, ne ducem la toaletă și stăm pe telefon câte o jumătate de oră. Organismul nostru nu este obișnuit să stea atât de mult timp pe toaletă și atunci reflexul de defecație se inhibă. Prin urmare, crește presiunea în plexul venos, hemoroidul se dilată și ajunge la niște dimensiuni mari, care apoi întreține acest cerc vicios.
O altă cauză care crește presiunea în plexurile venoase este sportul, cum ar fi: ridicarea de greutăți, efortul fizic susținut o perioadă lungă de timp, abdomenele. Practic, orice efort fizic pe care îl depunem se traduce printr-o creștere a presiunii în aceste vene. De asemenea, statul în șezut pentru o perioadă lungă de timp favorizează apariția hemoroizilor. Multe dintre meseriile din ziua de azi necesită statul pe scaun. Persoanele care stau foarte mult în șezut trebuie să se ridice din când în când și să facă mișcare.
Pe de altă parte, mai ține cumva și de materialul genetic al fiecăruia, de cum arată acele vene. E posibil să avem toți acești factori de risc și să nu facem niciodată boala hemoroidală, la fel cum există și posibilitatea să facem totul bine și să ne trezim că avem această problemă. În plus, laxietatea peretelui vascular se poate transmite cumva și genetic. De exemplu, dacă părinții noștri au avut hemoroizi, există riscul să facem și noi, dar nu este o regulă general valabilă. Mai există o componentă pe care, însă, o putem controla, și anume alimentația. Consumăm foarte multă mâncare procesată, cu puține fibre, fapt ce favorizează constipația și dificulatea la defecare. Lucrurile acestea se traduc prin creșterea presiunii în plexurile venoase și, implicit, prin creșterea în volum a hemoroizilor. De asemenea, mâncărurile afumate, picante irită colonul, subțiază peretele canalului anal și, în cele din urmă, apare sângerarea.
„Primul semn pe care ni-l pot da hemoroizii este un mic disconfort, o senzație de golire incompletă sau chiar un prurit”
Media10: Ce simptome prezintă pacienții care au această problemă? Cum se pot agrava acestea dacă nu mergem la medic?
Dr. Cătălin Dudu: Ca orice boală cronică, începe cu niște semne minore cărora, de cele mai multe ori, nu le dăm importanță. Primul semn pe care ni-l pot da hemoroizii este un mic disconfort, o senzație de golire incompletă sau chiar un prurit, o mâncărime în zona anală. Odată ce cresc în dimensiuni, sfincterul nu se mai închide suficient de mult și atunci apare o iritație în acea zonă. Constipația frecventă poate fi un alt simptom observat de pacienți, la fel și disconfortul în momentul defecării (pacientul trebuie să depună efort ca să reușească să-și golească intestinul).
Mai târziu, dacă nu ne adresăm medicului, pacientul va sângera de fiecare dată când va merge la toaletă. Poate să fie o cantitate destul de mare care se oprește, de obicei, și nu se repetă între scaune, însă apare din nou la următorul scaun. Există și posibilitatea ca unul dintre hemoroizi să crească mai mult, să sângereze și apoi să nu se mai întâmple acest lucru timp de două-trei luni. Dacă neglijăm în continuare simptomele, hemoroizii o să crească suficient de mult încât o să-i vedem, adică o să iasă în exterior.
„Ca boala hemoroidală să evolueze, e nevoie să treacă câțiva ani”
Media10: Cât de repede evoluează simptomele?
Dr. Cătălin Dudu: De obicei, vorbim de luni și chiar câțiva ani. Sunt persoane la care evoluția este destul de rapidă și în câteva luni se ajunge la sângerare. Totuși, dacă întrebăm pacientul de când are un disconfort sau de când simțea că este ceva în neregulă, o să ne povestească că au fost mai multe semne pe parcursul anilor. Ca boala hemoroidală să evolueze, e nevoie să treacă câțiva ani. Pentru unii pacienți, însă, este o surpriză. Atenție! Nu trebuie să confundăm această boală cu patologia tumorală. Mulți oameni vin cu această frică că au cancer, dar, de cele mai multe ori, nu vorbim de o asemenea problemă.
Media10: Ce investigații sunt necesare pentru a diagnostica hemoroizii?
Dr. Cătălin Dudu: Diagnosticul este clinic. Ne uităm, vedem partea externă, după care facem un tușeu rectal. În acest fel, putem observa hemoroizii pe canalul anal. De asemenea, se face și anuscopie în care introducem un instrument metalic pe canalul anal și, cu o ajutorul unei lumini, putem să vizualizăm hemoroizii. În acest fel, stabilim diagnosticul precis de boală hemoroidală, identificăm gradul de încadrare, gradul de hemoroid și ne orientăm către soluțiile de tratament.
Când se ajunge la intervenție chirurgicală?
Media10: În funcție de stadiul bolii hemoroidale, care sunt soluțiile de tratament?
Dr. Cătălin Dudu: Pe de-o parte, dacă pacientul vine la medic de la început, există varianta de schimbare a stilului de viață. Îi explicăm că trebuie să aibă o viață ponderată, să nu facă excese, să evite mâncarea picantă și să introducă fibrele în alimentație, să încerce să facă sport și să evite să stea pe scaun foarte mult. Dacă boala este un pic mai avansată (gradul I, gradul II), putem interveni medicamentos cu pastile (detralex) care să ajute la regenerarea peretelui vascular. Se pot folosi local și anumite creme care să ajute la prelungirea timpului de apariție a simptomelor. Dacă știm că există o problemă și o tratăm de acum, putem să mai stăm 10-15 ani fără simptome. Poate că, la un moment dat, se va ajunge și la intervenție chirurgicală, dar o putem face mai târziu.
Pe de altă parte, dacă pacienții vin în stadile II și III, atunci când apare și sângerarea, cea mai bună variantă este să intervenim chirurgical, minim invaziv, cu niște ligaturi elastice care se plasează și care rezolvă problema. Practic, pacientul vine la medic și în 10 minute pleacă acasă fără să aibă un disconfort prea mare. Singurul dezavantaj al acestei metode este că pacientul trebuie să vină de mai multe ori. Putem face procedura o dată la trei săptămâni, tocmai pentru a da timp organismului să vindece cicatricea care rămâne acolo. De obicei, sunt undeva între patru și cinci hemoroizi, deci patru sau cinci proceduri.
În stadiul IV, atunci când hemoroizii ies afară și nu mai intră, se poate face procedura HAL-RAR (ligatura arterelor hemoroidale înalte), în cazul în care hemoroizii nu sunt foarte mari. Aici este nevoie de echipament special și o ecografie Doppler intrarectală prin care să vedem unde sunt acele vase. Operația clasică este rezervată complicațiilor și hemoroizilor de mari dimensiuni la care nu avem cum să intervenim minim invaziv. Operația clasică presupune, practic, eliminarea totală a hemoroizilor. Sunt mai multe tehnci chirurgicale, însă toate se soldează cu dureri foarte mari postoperator, care se ameliorează abia după două-trei săptămâni.
Cum ameliorăm simptomele dacă suntem gravide?
Media10: De ce apar hemoroizii în sarcină și cum îi tratăm?
Dr. Cătălin Dudu: Apariția hemoroizilor în sarcină este dată de creșterea presiunii abdominale ca urmara a prezenței fătului în uter. De obicei, acesta este momentul în care se declanșează boala hemoroidală la femei. Din păcate, nu sunt foarte multe lucruri de făcut în sarcină. Majoritatea medicamentelor pe care le putem da nu sunt suficient de mult testate pentru femeile însărcinate. Totuși, am discutat cu ginecologi care au prescris detralex în sarcină, cu rezultate bune.
Evităm să facem o intervenție chirurgicală în timpul sarcinii și încercăm să o amânăm până la nașterea fătului. Recomandăm pacientelor băile în șezut cu ceai de mușețel, dar și anumite creme care au fost testate și care sunt safe în sarcină. După sarcină, dacă hemoroizii nu sunt foarte mari, e posibil să nu mai creeze disconfort. E bine ca pacienta să revină la un control după ce a născut ca să vedem despre ce este vorba și să luăm o decizie împreună.
Media10: Ce măsuri pot lua pacienții de acasă pentru a ameliora manifestările neplăcute? Ce soluții naturiste pot fi de ajutor?
Dr. Cătălin Dudu: Putem să facem băi cu ceai de mușețel, există și anumite creme pe care le putem lua de la farmacie și care contribuie la ameliorarea simptomelor. De asemenea, ar fi indicat să începem să luăm detralex, de trei ori pe zi, imediat ce a apărut durerea. Se eliberează de la farmacie fără prescpție medicală și se poate începe tratamentul chiar și înainte să ajungem la medic. Dacă medicul constată că nu este vorba de hemoroizi și poate avem doar un abces, faptul că am luat detralex nu ne afectează cu nimic.
Complicațiile hemoroizilor
Media10: Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic din timp?
Dr. Cătălin Dudu: În momentul în care hemoroizii ies în afară, se pot tromboza, adică pot să sufere mici traumatisme și să se formează un cheag de sânge. Cheagul de sânge format declanșează un proces inflamator foarte puternic: zona se umflă foarte mult, devine dureroasă și atunci pacientul se prezintă la medic pentru că nu mai știe ce să facă. Postoperator, cea mai de temut complicație este sângerarea. Dacă apare o sângerare serioasă, atunci trebuie reintervenit chirurgical. Poate să apară o sângerare și în cadrul ligaturilor, mai ales dacă excizia chirurgicală a fost mai largă.
Trebuie menționat că inclusiv o procedură chirurgicală poate să se soldeze cu recidivă la șase – 10 ani, adică să apară din nou hemoroizi. În unele cazuri, se poate ajunge la stenoză anală, adică cicatricea făcută să strângă foarte mult sfincterul și să nu mai aibă pe unde să iasă materiile facale. În general, lucrurile merg bine. Singura problemă ar fi durerea, care este greu de tolerat de pacienți.
Media10: Cum putem preveni apariția hemoroizilor? De ce aspecte trebuie să ținem cont?
Dr. Cătălin Dudu: Ca reguli generale, trebuie evitate alimentele procesate, afumate și picante, alcoolul, precum și evitarea efortului fizic intens, a sedentarismul prelungit. De asemenea, să încercăm să evităm scaunele diareice frecvente pentru că și acestea irită peretele canalului anal.
