Icter? Scădere în greutate? CANCER DE PANCREAS. Semne de alarmă

Cancerul de pancreas este unul dintre cele mai provocatoare tipuri de cancer și asta pentru că rata de supraviețuire este scăzută. Acest lucru este cauzat, în mare parte, de faptul că simptomele apar adesea în stadii avansate, când opțiunile de tratament sunt limitate. Informarea despre semnele timpurii și înțelegerea acestei boli pot îmbunătăți diagnosticarea precoce și, implicit, rezultatele tratamentului. Controalele periodice la medic ne pot ajuta să îl depistăm la timp.

Cancerul de pancreas este adesea numit un „ucigaș tăcut” deoarece nu provoacă simptome specifice în stadiile incipiente. Boala avansează tăcut, dar rapid. Acest lucru face ca pacienții să ajungă târziu la medic, atunci când se află deja în stadii avansate, cu metastaze. Prin urmare, speranța de viață a pacienților diagnosticați cu cancer de pancreas este destul de scăzută. Pancreasul este un organ vital situat în abdomen. El joacă un rol esențial în digestie și în reglarea zahărului din sânge. Cancerul de pancreas începe atunci când celulele din pancreas dezvoltă mutații în ADN-ul lor și încep să crească necontrolat, formând o tumoră.

„Pancreasul este un organ dificil de examinat. Cancerul de pancreas este o neoplazie cu punct de plecare din parenchimul pancreatic. Simptomatologia cancerului de pancreas este minimalistă, sărăcăcioasă chiar și în stadiile avansate ale bolii. De aceea, pacienții ajung târziu la medic. În momentul diagnosticului, 85-90% din pacienți se prezintă în stadii inoperabile sau cu metastaze. Este o neoplazie foarte agresivă, cu evoluție rapidă, iar durata de supraviețuire după stabilirea diagnosticului este scurtă. Incidența maximă este după vârsta de 50 de ani, iar apogeul este atins în decada a șaptea de viață”, spune dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
 

Cauze și factori de risc

Chiar dacă nu se cunosc cu exactitate cauzele care duc la declanșarea acestei boli grave, există o serie de factori de risc care ne pot predispune. Printre aceștia putem aminti: fumatul, consumul de alcool, obezitatea, diabetul, genetica, vârsta înaintată (peste 50 de ani), alimentația nesănătoasă. Toți acești factori pot contribui la apariția cancerului de pancreas.

„Fumatul este una din cauze, reprezentând 20-25% din cazuri. De asemenea, consumul de alcool într-o cantitate mare, dar și pe o perioadă lungă de timp, duce la pancreatită cronică. Ulterior, pacientul dezvoltă cancer de pancreas. Alți factori de risc mai pot fi: obezitatea, diabetul zaharat, gastrectomia parțială, factorii genetici, vârsta peste 50 de ani, alimentația bogată în grăsimi și zaharuri. Așadar, stilul de viață nesănătos crește riscul de dezvoltare a cancerului de pancreas”, precizează specialistul.
 

„Icterul este cel mai frecvent motiv pentru care pacientul se prezintă la medic”

Manifestările pe care le au pacienții cu cancer de pancreas sunt ușor confundate cu cele ale altor afecțiuni gastrointestinale. Acest lucru se întâmplă pentru că boala nu are simptome specifice. Durerea abdominală care se accentuează după ce mâncăm, balonarea, lipsa poftei de mâncarea, scaunele diareice, constipația, greața și vărsăturile pot fi unele dintre semnele unui cancer de pancreas. În același timp, aceste simptome se pot regăsi pe lista multor afecțiuni gastrointestinale. De obicei, principalul motiv pentru care pacienții ajung la medic este icterul. Totodată, pacienții pot prezenta și o scădere bruscă și inexplicabilă în greutate, lucru care le poate pune semne de întrebare. Pe măsură ce boala avansează, pacienții pot să prezinte și ale simptome precum: mărirea în dimensiuni a ficatului sau a splinei, adenopatii, ascită, colecist mărit sau hemoragie digestivă superioară.

„Din păcate, nu prea există simptome timpurii. De obicei, manifestările sunt comune cu cele ale altor afecțiuni gastrointestinale sau sunt minime. Pacienții prezintă durere în etajul abdominal superior care iradiază dorsal și se accentuează după mese, precum și meteorism abdominal (n.r. balonare), inapetență (n.r. lipsa poftei de mâncare), scaune diareice sau constipație, greață, vărsături. Icterul este cel mai frecvent motiv pentru care pacientul se prezintă la medic. De asemenea, poate să apară o scădere ponderală inexplicabilă sau prurit. În stadii avansate de boală, pot să apară hepatomegalie (ficat mărit în dimensiuni), splenomegalie (splină mărită în dimensiuni), adenopatii, ascită (prezența lichidului în cavitatea abdominală), un colecist mărit în dimensiuni (palpabil, dar nedureros) sau o hemoragie digestivă superioară”, afirmă dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
 

Teste și investigații importante

Diagnosticul de cancer de pancreas se face adesea printr-o combinație de teste imagistice. Printre cele mai utilizate investigații avem: ecografia abdominală, CT, ERCP, econedoscopia. În ceea ce privește confirmarea diagnosticului, se efectuează biopsie din țesut pancreatic și se pot doza markeri tumorali. De asemenea, VSH-ul crescut, testele hepatice modificate, amilaza și lipaza serică crescute, prezența anemiei ne pot ajuta în stabilirea diagnosticului.

„După anamneză și examenul fizic al pacientului, medicul va efectua o ecografie abdominală. Acesta reprezintă prima metodă de diagnostic folosită și este neinvazivă. Cu ajutorul ei, putem depista un pancreas mărit în dimensiuni, formațiuni tumorale la nivelul pancreasului, o cale biliară dilatată sau adenopatii. O altă investigație utilizată în cazul în care medicul suspicionează o afecțiune pancreatică este computerul tomograf (CT) cu substanță de contrast. Altă investigație este colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP), dar și ecoendoscopia, o metodă cu sensibilitate ridicată ce depistează formațiunile tumorale de dimensiuni mici. Pentru confirmarea diagnosticului, se efectuează biopsie din țesutul pancreatic cu examen histopatologic, se dozează markeri tumorali (CA 19-9 este crescut în 75-80% din cazuri), avem VSH crescut, teste hepatice modificate, amilaza și lipaza serică pot fi crescute sau anemii”, precizează dr. Paula Ciucă.
 

„Singurul tratament curativ este cel chirurgical”

Cancerul de pancreas este o boală care nu se vindecă, ci doar se poate ține sub control pe o perioadă cât mai lungă de timp. Totuși, dacă este depistat în stadiile incipiente, tratamentul chirurgical poate avea scop curativ, însă aceste cazuri sunt destul de rare din cauza lipsei simptomatologiei. În stadiile avansate, soluțiile de tratament includ: chirugie paliativă, radioterapie, chimioterapie, terapie moleculară țintită, opiacee.

„Singurul tratament curativ pentru această afecțiune este cel chirurgical. Acesta se aplică în stadiile incipiente, în formele localizate și se poate asocia cu radioterapie, chimioterapie. Pentru pacienții în stadii avansate de boală, există tratamentul paliativ – chirurgia paliativă. Acesta vizează dezobstrucția căilor biliare și/sau pancreatice, radioterapia, chimioterapia în cazul în care există metastaze și terapie moleculară țintită. Se mai asociază și o terapie simptomatică pentru tratarea durerii. Se administrează opiacee pentru ameliorarea durerii și menținerea unui confort psihic pacientului. Așa cum am spus, este o boală care nu se vindecă. Atunci când este depistată, perioada de supraviețuire este scurtă pentru că este o boală agresivă și cu o evoluție rapidă”, spune medicul.
 

Cum scădem riscul de apariție a cancerului de pancreas?

Nu putem preveni cancerul de pancreas, însă putem scădea riscul de apariție a acestuia prin controlul factorilor de risc. Este recomandat să renunțăm la fumat, să avem o alimentație cât mai sănătoasă, să ne menținem greutatea în parametrii optimi și să facem mișcare regulat. De asemenea, dacă avem istoric familial de boli pancreatice, este bine să venim mai des la controale și să ne facem investigații frecvent pentru a depista la timp boala.

„Metode de prevenție nu sunt, dar există măsuri care ajută la scăderea riscului de apariție a cancerului de pancreas. În primul rând, trebuie să renunțăm la fumat pentru că este un factor de risc important. În al doilea rând, e indicat să avem o alimentație sănătoasă și să ne menținem o greutate normală printr-un regim dietetic echilibrat, sănătos și prin exerciții fizice regulate (cel puțin 30 de minute pe zi). Având în vedere că este o boală ce se diagnostichează în stadii tardive, simptomatologia este sărăcăcioasă și markerii tumorali au o sensibilitate scăzută, le recomand pacienților care au antecedente personale patologice de pancreatită cronică și celor care au un istoric familial de cancer pancreatic să efectueze investigații regulate – teste de sânge, ecografie abdominală – pentru a depista această afecțiune la timp”, conchide dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post

Investiție de 171.500 de lei pentru dotarea Secției de Neonatologie a Spitalului Municipal Câmpulung

Next Post

Boala Parkinson. Tratamente moderne pentru o viață cât mai lungă

Related Posts
Verified by MonsterInsights