În sezonul rece, virozele respiratorii sunt cele mai frecvente acuze ale pacienților. De multe ori, le tratăm de acasă și nu cerem ajutorul unui medic. Totuși, răceala, gripa și infecția cu virusul Covid-19 sunt greu de diferențiat fără ajutorul unui specialist, iar tratamentul poate fi ineficient dacă nu este administrat corect. Care este diferența dintre răceală și gripă? Cum știm că avem Covid-19? Când trebuie să ne vaccinăm și cât de eficient este? Care sunt soluțiile de tratament? Cum ne protejăm? Aflăm răspunsurile de la dr. Andreea Vulpe, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic, într-un interviu acordat Media10.
Ce sunt gripa și răceala?
Media10: Când temperaturile încep să scadă, apar virozele respiratorii. Răceala și gripa sunt printre cele mai frecvente probleme cu care mulți dintre noi ne confruntăm. Cum le putem defini?
Dr. Andreea Vulpe: Odată cu apariția frigului, a umezelii, a sezonului rece, capacitatea de apărare a organismului scade și apar destul de frecvent infecțiile respiratorii. Pe de-o parte, răceala este o boală infecțioasă virală a căilor respiratorii superioare, contagioasă, ce afectează îndeosebi rinofaringele. Răceala comună mai este cunoscută și sub denumirea de viroză respiratorie, rinofaringită, coriză acută (rinită acută sau guturai). Este cea mai frecventă patologie întâlnită la om. Dintre cele peste 200 de virusuri cunoscute ce pot determina apariția răcelii, rinovirusurile sunt cele mai des întâlnite (30-80%).
Pe de altă parte, gripa este o infecție respiratorie incredibil de contagioasă. Ea este produsă de două tipuri de virusuri: virusul gripal de tip A și virusul gripal de tip B. Aceasta se manifestă preponderent în sezonul rece, când apar epidemii de gripă, din cauza răspândirii comunitare exponențiale. Spre deosebire de răceală, gripa afectează nasul și gâtul în special, dar și plămânii. Gripa este o boală transmisibilă acută care poate apărea sporadic, sezonier sau epidemic și poate genera chiar o pandemie.
Care este diferența dintre gripă și răceală?
Media10: De multe ori, manifestările sunt asemănătoare. Cum diferențiem simpla răceală de gripă?
Dr. Andreea Vulpe: Atât răceala obișnuită, cât și gripa sunt provocate de virusuri care se răspândesc în moduri similare și dau simptome respiratorii asemănătoare, dificil de diferențiat. Perioada de incubație face diferența dintre răceală și gripă. Răceala debutează treptat, la aproximativ una – trei zile de la momentul în care pacientul ia contact cu virusul. Răcelile comune au cea mai scurtă perioadă de incubație, de una – trei zile. Printre simptome se numără: senzația de oboseală, congestia nazală, durerea în gât, tusea și strănutul. Febra, însă, nu este specifică răcelii. Mucusul nazal începe să își schimbe culoarea și devine alb – verzui în loc de transparent.
În schimb, gripa apare brusc, iar simptomele sunt foarte severe. Perioada de incubație este, în medie, de două zile (variabil una – patru zile). Gripa este caracterizată prin simptome și manifestări care includ: dureri de cap și dureri musculare, frisoane, lăcrimarea ochilor, tuse seacă, durere în gât, congestie nazală, febră mare (poate să urce până la aproximativ 40 – 41 de grade Celsius). Uneori, aceste simptome vin însoțite și de vărsături. De asemenea, apare senzația de extenuare și o nevoie acută de somn, iar pofta de mâncare este redusă. În cazul persoanelor cu gripă, simptomele se manifestă toate în același timp, fiind nevoie de o săptămână (chiar și două, în unele situații) pentru a ne putea recupera complet.
Când mergem la medic?
Media10: Avem tendința de a ne trata singuri, de a lua medicamente din farmacie fără să știm, de multe ori, ce problemă avem. Când ar trebui să ne adresăm unui medic și de ce este important să cerem sfatul acestuia?
Dr. Andreea Vulpe: Infecțiile respiratorii au, de obicei, cam aceleași simptome. De aceea, ar trebui să consultăm imediat medicul. Specialistul este în măsura de a ne indica o serie de investigații, un regim de viață și un tratament corect. Vizita la medic se recomandă dacă: starea de rău persistă; simptomele semnalează o eventuală pneumonie – tuse cu expectorație însoțită de firicele de sânge în mucus și flegmă; existența unor afecțiuni ale inimii, ficatului, plămânilor sau rinichilor; existența unor afecțiuni ale sistemului nervos (scleroza multiplă); diagnostic de fibroză chistică; sistem imunitar slăbit; existența unor afectiuni cronice ale plămânilor, precum astm sau BPOC.
Se recomandă vizita la medic persoanelor cu vârste peste 65 de ani care întrunesc cel puțin două astfel de criterii. Totodată, este indicat consultul medical persoanelor care au peste 80 de ani și care se încadrează în cel puțin una din categoriile următoare: dacă au avut o internare în spital în ultimul an; dacă suferă de diabet; dacă au insuficiență cardiacă sau dacă urmează tratament cu steroizi glucocorticoid.
Răceală, gripă sau covid?
Media10: Perioada pandemiei Covid-19 și-a lăsat amprenta asupra noastră. Din această cauză, ne punem adesea întrebarea: „Am răcit sau am covid?” Cum facem diferența între răceală, gripă și Covid-19
Dr. Andreea Vulpe: Pacienții infectați cu Covid-19 prezintă simptome similare cu cele generate de gripă, viroze sau de alergii. Totuși, există și anumite manifestări care fac diferența între afecțiuni. Una dintre ele este că, de cele mai multe ori, febra nu apare în cazul virozelor, însă este prezentă la pacienții diagnosticați cu gripă sau Covid-19. De asemenea, sunt foarte rare cazurile în care virozele generează complicații, așa cum este pneumonia. În situația pacienților diagnosticați cu gripă sau covid, riscul de apariție a complicațiilor este unul crescut.
Cele mai frecvente simptome ale infectării cu Covid-19 sunt: febra, tusea, oboseala, pierderea gustului sau a mirosului, durerile în gât, durerile de cap și durerile musculare, diareea, o iritație la nivelul pielii sau o decolorare a degetelor de la mâini sau de la picioare, ochii roșii sau iritați. Simptomele grave care necesită consult medical de urgență sunt: problemele respiratorii; durerea persistentă sau presiunea în piept; piele, buze sau unghii gri, albastre; confuzie; incapacitatea de a se trezi sau de a rămâne treaz. Simptomele se pot schimba odată cu apariția noilor variante de Covid-19 și pot varia în funcție de statusul de vaccinare. Pentru a depista precoce dacă avem gripă sau covid, putem face un test rapid antigen SARS-CoV-2.
În ce constă tratamentul?
Media10: În funcție de problema pe care o avem (răceală, gripă sau covid), care sunt cele mai eficiente soluții de tratament?
Dr. Andreea Vulpe: În cazul răcelii comune, tratamentul este unul simptomatic. Sunt recomandate antipiretice și analgezice pentru a diminua febra sau durerile din gât, precum și decongestionante nazale pentru a reduce obstrucția nazală. Rinoreea (n.r. scurgerea lichidă din nas) poate fi ameliorată prin administrarea medicamentelor care fac parte din prima generație de antihistaminice sau bromură de ipratropiu (intranazal). Tratamentul gripei implică, uneori, medicamente antivirale, cum ar fi oseltamivir (tamiflu); antipiretice și antialgice (paracetamolul, ibuprofenul); odihnă și hidratare (apă, ceai cald, supă de pui). Formele severe de gripă necesită spitalizare și administrarea de tratamente suplimentare precum corticosteroizi sau antibiotice pentru tratarea coinfecțiilor bacteriene. În unele cazuri, poate fi necesar suportul ventilator.
Tratamentul pentru virusul Covid-19 poate include medicamente din clase diverse (antitermice, antivirale, corticosteroizi etc), suplimente alimentare (vitamine, minerale) și măsuri igieno-dietetice (repaus, odihnă, hidratare adecvată, alimentație diversificată). Tratamentul nu trebuie amânat și trebuie început în câteva zile de la primele manifestări pentru a fi eficient. Acesta poate ajuta la reducerea simptomelor și la gestionarea bolii. Există mai multe medicamente antivirale autorizate sau aprobate de FDA (nirmatrelvir, ritonavir, remdesivir, molnupiravir). Ele sunt utilizate pentru a trata formele ușoare până la moderate de Covid-19. În cazul internării într-un spital, medicul poate utiliza alte tipuri de tratamente, cum ar fi: medicamente pentru tratarea virusului, medicamente pentru reducerea răspunsului sistemului imunitar hiperactiv sau pentru tratarea complicațiilor Covid-19.
„Antibioticul are acțiune bactericidă, motiv pentru care este ineficient dacă avem o afecțiune virală”
Media10: În ce situații recomandați pacienților să ia antibiotic?
Dr. Andreea Vulpe: Pericolele la care ne expunem atunci când nu administrăm corect tratamentul sunt relativ importante, antibioticele fiind frecvent utilizate greșit. Antibioticul are acțiune bactericidă, motiv pentru care este ineficient dacă avem o afecțiune virală. El trebuie administrat doar în cazuri de infecții bacteriene, dovedite clar prin analize de laborator. Analizele de sânge, exsudatul nazofaringian și examenul de spută vor identifica tipul de bacterie prezentă în corp. Antibiograma va stabili sensibilitatea bacteriei la antibioticele testate. În acest caz, medicul va stabili ce tip de antibiotic trebuie administrat. Odată inițiat tratamentul cu antibiotice, acesta trebuie continuat pe o anumită perioadă de timp, stabilită de medic, fără întreruperi. Dacă administrarea tratamentului nu este efectuată corect, acesta va fi ineficient, iar bacteria poate deveni rezistentă la acel tip de antibiotic.
Media10: Există anumite remedii naturale care pot ajuta la ameliorarea simptomelor?
Dr. Andreea Vulpe: Ceaiurile și alte remedii naturiste nu pot vindeca gripa, dar ajută la atenuarea simptomelor și reduc disconfortul infecției respiratorii. Băuturile calde, în general, aduc beneficii în gestionarea mai multor simptome de gripă și răceală precum: tuse, rinoree, durere în gât, frisoane și oboseală. Frecțiile sunt un remediu popular, însă studiile le confirmă efectul benefic în infecțiile respiratorii. Soluțiile cu mentol, ulei de eucalipt și camfor aplicate pe piept pot atenua temporar tusea. Ele acționează ca un analgezic local și reduc temporar durerile musculare și articulare cauzate de gripă.
Trebuie să ne facem testarea Covid-19 de fiecare dată când avem simptome severe
Media10: De fiecare dată când avem simptome grave, cum ar fi: febră mare, frisoane, oboseală, ar trebui să ne facem un test covid?
Dr. Andreea Vulpe: Da! Cele mai multe dintre simptomele răcelii și gripei sunt, de asemenea, manifestări ale infecției cu virusul Covid-19. Așadar, un test rapid ar putea elucida foarte repede misterul. Febra sau frisoanele, tusea, dificultățile de respirație, oboseala, durerea în gât, nasul înfundat sau care curge, durerile de corp, durerile de cap, vărsăturile și diareea sunt toate simptome atât ale Covid-19, cât și ale răcelii sau gripei. Mai mult, cazurile de covid și gripă variază de la asimptomatice, ceea ce înseamnă că nu sunt prezente simptome, la manifestări severe.
De ce trebuie să ne vaccinăm?
Media10: Cât de important este să ne facem vaccinul antigripal sau vaccinul împotriva Covid-19 și când este indicat să fie administrate pentru a fi protejați?
Dr. Andreea Vulpe: Vaccinarea este cel mai bun mijloc de prevenire a gripei. Virusurile gripale afectează anual, la nivel mondial, milioane de oameni, sute de mii de pacienți necesită spitalizare, iar câteva mii decedează din cauza gripei și a complicațiilor sale. Ideal este ca vaccinul să fie administrat înainte de debutul sezonului gripal. Este necesar să treacă aproximativ două săptămâni de la vaccinare pentru a dezvolta un titru de anticorpi protectori corespunzători. În România, sunt recomandate lunile octombrie-noiembrie. Vaccinarea mai timpurie (de exemplu, în august) se asociază cu o protecție mai mică spre sfârșitul sezonului gripal, mai ales la vârstnici.
Vaccinul se administrează anual din două motive. În primul rând, protecția imună la nivel individual descrește în timp. De aceea, trebuie reînnoită anual. În al doilea rânnd, virusurile gripale suferă în permanență mutații, de la un sezon la altul și chiar intrasezonier. Din acest motiv, vaccinurile se updatează anual, în funcție de tulpinile virale pe care studiile estimează că le vom avea în circulatie sezonul următor. În plus, protecția obținută variază în funcție de vârstă, starea de sănătate a primitorului (capacitatea de răspuns imun) și de similaritatea între tulpinile conținute de vaccin și tulpinile circulante.
De asemenea, vaccinurile împotriva Covid-19 ajută organismul să dezvolte protecție împotriva virusului. Deși persoanele vaccinate se infectează uneori cu virusul care provoacă covid, vaccinarea la zi scade semnificativ riscul de îmbolnăvire gravă, de a fi spitalizat sau de a muri din cauza acestui virus.
Recomandările medicului
Media10: Ce recomandări le faceți pacienților care au simptome specifice de răceală, gripă sau chiar covid?
Dr. Andreea Vulpe: Toate cele trei infecții virale se transmit pe cale respiratorie. Se răspândesc prin picăturile de secreții de la persoanele infectate, prin tuse și strănut sau prin contactul apropiat (atingere, strângere de mâini), precum și prin contact indirect. Pentru a nu răspândi în aer agenți infecțioși care pot fi inspirați de cei din apropiere, este necesar să purtăm mască. Atunci când tușim sau strănutăm, trebuie să folosim un șervețel sau să folosim interiorul cotului și să ne menținem o igienă riguroasă.
Le recomand pacienților să aibă un aport crescut de lichide, vitamine, mese cât mai nutrivite, dar în cantități mici. Atunci când pacientul are dificultăți în a se alimenta din cauza nasului înfundat, recomand folosirea de soluții saline sau spray nazal dacă mucusul este foarte văscos. Se poate folosi și un umidificator pentru a-l ajuta pe pacient să își amelioreze simptomele de tuse sau nas înfundat.
Cum ne protejăm?
Media10: Cum ne protejăm de virozele respiratorii în sezonul rece?
Dr. Andreea Vulpe: Unul dintre cele mai eficiente lucruri pe care le putem face pentru a ne proteja pe noi și pe ceilalți de acești viruși este oprirea răspândirii lor. Prima linie de apărare împotriva bolilor și cea mai importantă este un stil de viață echilibrat. Ne putem întări sistemul imunitar prin: evitarea fumatulului, adoptarea unei alimentații bogate în fructe și legume, creșterea aportului de vitamine în alimentație (în special vitamina C,D și zinc), introducerea de exerciții fizice în rutina zilnică, precum și păstrarea unei greutăți corporale adecvate. Este imporant să consumăm alcool cu moderație (nu mai mult de un pahar cu vin sau bere pe zi), să dormim suficient (șapte-opt ore pe noapte) și să ne controlăm nivelul de stres.
Pentru a evita infecțiile, trebuie să ne spălăm des pe mâini cu apă și săpun înainte de masă și după ce am folosit mijloacele de transport în comun, să evităm întâlnirile cu persoanele bolnave, să evităm atingerea feței (în special ochii și gura) pentru a preveni introducerea germenilor în organism, să ne facem vaccinul antigripal în fiecare an, mai ales dacă ne aflăm în categoriile de risc (copiii între șase luni și patru ani, persoanele cu vârste de peste 65 de ani, femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele cu afecțiuni respiratorii cronice sau cu sistem imunitar slăbit). În plus, trebuie să evităm spațiile închise supraaglomerate, să folosim masca de protecție respiratorie și să folosim batista sau un servețel de unică folosință în cazul strănutului.
