Dr. Cristian Bulescu se trezește în fiecare zi cu dorința de a salva cât mai multe inimi. Este specialist în chirurgie cardiovasculară pediatrică, chirurgie cardiovasculară congenitală la adulți (GUCH). Pentru a ajunge aici a studiat riguros foarte mulți ani și nu s-a oprit nici astăzi din a învăța. În cei șapte ani de rezidențiat, dr. Bulescu a trecut prin patru centre de chirurgie cardiacă, a participat la peste 3.500 de intervenții chirurgicale. A învățat cum să salveze inimi în centre de chirurgie cardiovasculară din Italia și Franța, a lucrat o perioadă la spitalul „Marie Curie” din București, iar acum salvează micuții pacienți care ajung la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală.
Aproximativ o mie de copii se nasc anual în România cu o boală cardiacă. Unii dintre ei au noroc și ajung să fie operați avem însă încă puțini medici specialiști în chirurgie cardiovasculară pediatrică. Vorbim de o specializare grea, plină de neprevăzut, dar care aduce și mari satisfacții medicului care alege să o practice.
Ana-Maria Predilă: Cum ați ales să faceți medicină, chirurgie cardiovasculară, și mai ales partea de chirurgie cardiovasculară pediatrică? Puțini medici se încumetă.
Dr. Cristian Bulescu: Mama mea a fost tot medic, am fost înconjurat acasă mereu cărți de medicină și am avut curiozitatea să mă uit prin ele de-a lungul timpului. Mereu mi-am pus întrebări legat de cum funcționează corpul omenesc și am căutat răspunsurile, pe unele le-am găsit în cărți, pe altele le-am descoperit mai târziu. Din toată medicina generală, mi s-a părut cel mai interesant modul în care funcționează inima și mai ales cum funcționează o inimă bolnavă, dar și cum o putem „repara”. Există foarte multe patologii ale unei inimi. În general, patologia este mult mai diversificată la copii față de adulți, pentru că oricare dintre elementele constructive ale inimii sau ale vaselor de sânge, care se găsesc în jurul inimii, poate fi malformat încă din momentul embriogenezei și fiecare dintre aceste elemente necesită o reparație într-un anumit fel, într-un moment sau altul al vieții copilului. Medicii fac o supraspecializare în acest sens, sunt multe provocări, care solicită multe resurse intelectuale și chiar creativitate, la un moment dat.
S-a specializat în centre medicale din Italia și Franța
Ana-Maria Predilă: În timpul rezidențiatului ați fost în mai multe centre de chirurgie cardiovasculară din Europa. Ce ați învățat acolo și ce v-ați dorit să aduceți pentru pacienții din România?
Dr. Cristian Bulescu: Da, în timpul rezidențiatului am fost plecat un an în Franța și un an în Italia. Partea de chirurgie pediatrică am început-o în Italia. Cât timp am fost în Italia am continuat să am legătură cu chirurgia pediatrică de la București, la Spitalul „Marie Curie”, iar în 2017 am avut ocazia nesperată de a lucra timp de doi ani ca medic specialist, din nou, în Franța (Lyon), la spitalul unde mă specializasem inițial ca medic rezident. Acolo mi-am făcut o formare și mai serioasă în chirurgia cardiacă congenitală și la adulți, nu numai la copii și am început să operez patologii tot mai complicate și să acopăr o gama mai largă din gama de patologii ale copilului.
Ana-Maria Predilă: V-ați întors în țară. Cum ați început activitatea medicală în România?
Dr.Cristian Bulescu: Am început la Spitalul „Marie Curie” după ce m-am întors din străinătate. În ianuarie 2020, împreună cu echipa locală, am început să operăm cazuri mai simple inițial. Din păcate, odată cu instalarea pandemiei, activitatea a avut de suferit, numărul de operații a scăzut și la un moment dat am luat hotărârea de a mă transfera la Spitalul „Grigore Alexandrescu”.
Copiii ajung cel mai des la operație pentru defectele de ventricular și septal artial
Ana-Maria Predilă: În ce situații și pentru ce patologii cardiovasculare ajung copiii la dumneavoastră și necesită intervenții chirurgicale?
Dr. Cristian Bulescu: Sunt multe boli care au nevoie de o rezolvare chirurgicale. Cele mai întâlnite sunt defectele de ventricular și defecte de septal artial, canale artioventriculare. defectele de sept ventricular, defectele de sept atrial, tetralogia Fallot, canale atrioventriculare. Fiind vorba de boli diferite, care interesează segmente diferite ale cordului, prezentarea la medic se face mai devreme sau mai târziu, depinde de diagnostic. În unele cazuri de face la câteva luni când copilul prezintă un suflu diferit ceea ce îi alarmează pe părinți, dar se întâmplă ca diagnosticul să se pună și la 5-6 ani în cazul bolilor care se agravează în timp.
„Sunt puțini medici care doresc să se ocupe de astfel de patologii complexe”
Ana-Maria Predilă: Există posibilitatea în spitalul în care lucrați să oferiți copiilor intervenții medicale la fel ca în marile centre din Europa sau ați mai avea nevoie de aparatură și susținere, astfel încât să dezvoltați posibilitățile de tratament?
Dr. Cristian Bulescu: Din punct de vedere tehnic nu avem de ce să ne plângem. Spitalul este destul de bine echipat. Pe partea de resurse umane suntem puțin deficitari, dar este o problemă întâlnită la nivel național. Sunt puțini medici care doresc să se ocupe de astfel de patologii complexe, iar formarea durează destul de mult. Însă, facem progrese și în România, la spitalul Grigore Alexandrescu de câțiva ani se operează în mod constant și se operează patologii din ce în ce mai complicate, iar rezultatele sunt tot mai bune.
„Am operat un copil de 750 de grame”
Ana-Maria Predilă: Mai sunt echipe în țară care reușesc să facă intervențiile pe care le faceți dumneavoastră și colegii la spitalul „Grigore Alexandrescu”?
Dr. Cristian Bulescu: Nu suntem singurul centru. Există centre medicale care sunt bine formate și care au o activitate de multă vreme. Cel mai mare este cel de la Tg. Mureș, acolo echipa medicală face cele mai multe intervenții apoi este cel de la Cluj unde dr. Manuel Chira cu care colaborăm și la Grigore Alexandrescu operează de multă vreme și a reușit să strângă o echipă care îngrijește foarte bine pacienții care ajung acolo. Mai există și în București centrul de la Spitalul „Marie Curie”, unde am lucrat și eu o perioadă.
Ana-Maria Predilă: Care a fost cel mai mic copil pe care l-ați operat?
Dr. Cristian Bulescu: Am operat un copil de 750 de grame care avea persistență de canal arterial, boala în care canalul arterial nu se închide după naștere așa cum ar fi normal. Este vorba de o patologie care se regăsește la nou-născuții prematuri. În cazul acesta un vas de sânge care normal se închide după naștere, nu s-a închis și punea viața bebelușului în pericol. Operația nu este destul de complicată din punct de vedere tehnic, dar fiind vorba despre un pacient atât de mic și fragil este foarte delicată și trebuie să o desfășori cu foarte multă atenție, pentru că se poate destabiliza foarte repede.
„Operațiile sunt în totalitate decontate de stat”
Ana-Maria Predilă: Sunt decontate de stat aceste intervenții chirurgicale pentru copii?
Dr. Cristian Bulescu: Operațiile sunt în totalitate decontate de stat, în România. Părinții nu trebuie să plătească nimic. Există fonduri speciale ale CNAS și ale spitalelor pentru chirurgia cardiovasculară.
Ana-Maria Predilă: Cum arată o zi pentru dumneavoastră la spital?
Dr. Cristian Bulescu: O zi începe cu vizita pacienților până în ora 8:00, ca să vedem cum au evoluat lucrurile. Acest lucru se întâmplă zilnic, fie că operăm sau nu. Dacă avem bloc operator, mergem în sală și facem operația, apoi supraveghem pacientul împreună cu medicii anesteziști care rămân de gardă. În zilele în care nu operăm, ne ocupăm de consultații. Mergem cu pacienții la diferite investigații imagistice, pentru că ne coordonăm foarte mult activitatea în funcție de ecografiile cardiace pe care le facem.
„Mă bucur pentru fiecare copil pe care îl ajutăm”
Ana-Maria Predilă: Există un caz al unui copil care v-a rămas în suflet?
Dr. Cristian Bulescu: Sunt câteva cazuri. Eu mă bucur pentru fiecare copil pe care îl ajutăm și pe care că îl putem trimite acasă într-o stare mult mai bună. În mod sigur au fost multe cazuri. Recent am avut o fetiță din zona Craiovei care din păcate a fost abandonată la naștere, născută prematur, cu o greutate foarte mică. A fost lăsată în centrul de plasament. Avea o boală de inimă care s-a tot agravat. Am reușit să facem o operație care a mers bine. A avut lipici și toată secția a îndrăgit-o. Cu siguranță toți acești copii au nevoie de o familie și de cât mai multă afecțiune. Toată lumea s-a ocupat de ea, toată lumea s-a jucat cu ea. A plecat de la noi cu foarte multe jucării și hăinuțe și cel mai important este că a plecat sănătoasă.
Ana-Maria Predilă: Cât de importantă este implicarea și mentalitatea medicilor în schimbarea pe care toți ne-o dorim în sistemul medical din România ?
Dr. Cristian Bulescu: Ar trebui ca noi să fim cei care tragem semnale de alarmă atunci când este nevoie, dar de-a lungul timpului au fost multe voci care s-au ridicat și care au atras atenția asupra problemelor din sistem. Unele voci s-au mai pierdut. Există multe îndatoriri pe care medicul le are nu numai față de pacient, ci și de sistemul de sănătate. Sunt multe sarcini administrative pe care le avem de îndeplinit, multă birocrație. Sunt multe sarcini care ar putea fi preluate de alte structuri sau cadre legislative, pentru a ușura munca medicului și a da mai mult timp de petrecut cu pacienții. Trebuie înțeles că toate problemele pe care noi le ridicăm sunt probleme reale, nu mofturi. Faptul că cerem aparatură medicală este ceva esențial. În momentul de față medicina este scumpă, pentru că acestea sunt condițiile producătorilor de echipamente medicale și tratamente. Este un efort bugetar mare, dar trebuie făcut pentru că altfel rămânem în urmă și se va forma un decalaj care va fi greu de recuperat. Acum atenția este îndreptată către gestionarea pandemiei de coronavirus, însă sunt multe patologii de care trebuie să ne ocupăm cu resurse umane și materiale.
