Nasul înfundat este o problemă comună, dar adesea neglijată, care poate afecta semnificativ calitatea vieții. De la dificultăți în respirație și oboseală constantă, până la dureri de cap și probleme de concentrare, efectele unei respirații nazale dificile sunt multiple și, uneori, debilitante. Din fericire, tehnologia modernă a adus soluții inovative care pot rezolva aceste probleme într-un mod rapid și eficient. Una dintre cele mai avansate proceduri pentru tratarea nasului înfundat este turbinotomia prin radiofrecvență, o tehnică minim invazivă care promite o îmbunătățire semnificativă a respirației, fără a necesita intervenții chirurgicale majore sau perioade lungi de recuperare. Care sunt cauzele nasului înfundat? Ce soluții există pentru a trata această problemă? Cât de eficientă este turbonotomia prin radiofrecvență? În ce constă? Aflăm toate răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Ștefan Tănase, medic primar ORL la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Ce rol are nasul?
Media10: Ce este nasul și care este rolul său?
Dr. Ștefan Tănase: Mucoasa nazală este caracterizată sub forma unor structuri numite cornete nazale. Acestea sunt de trei tipuri: cornetul inferior, mijlociu și superior. Ele îndeplinesc un rol esențial în organism. Cornetele nazale umezesc, purifică, încălzesc și oxigenează aerul care ajunge la plămâni. Fără nas, aerul ar pătrunde în plămâni fără aceste proprietăți benefice, ceea ce ar putea cauza diverse afecțiuni ale căilor respiratorii inferioare, uneori mult mai grave și mai neplăcute. Nasul funcționează, practic, ca un filtru pentru particulele din aer.
Tot ceea ce se află în aerul atmosferic – praf, polen, spori și alte impurități – trece prin filtrul nasului înainte de a ajunge la plămâni. Din păcate, aerul din jurul nostru este din ce în ce mai poluat, ceea ce supune nasul la un efort suplimentar. În aceste condiții, mucoasa nazală începe să se adapteze: își mărește suprafața pentru a face față particulelor din mediu. Totuși, în momentul în care capacitatea nasului de a purifica, încălzi și umidifica aerul este depășită, încep să apară diverse probleme respiratorii.
Cauzele nasului înfundat
Media10: Care sunt cauzele ce pot duce la inflamarea mucoasei nazale?
Dr. Ștefan Tănase: Cauzele care duc frecvent la o respirație îngreunată pe nas și la obstrucție nazală sunt diverse. Printre acestea se numără: inflamațiile, infecțiile recurente, alergiile rino-sinusale și sinuzitele. De asemenea, un factor important este poluarea mediului. Un alt aspect relevant îl reprezintă modificările hormonale, cel mai frecvent întâlnite la femeile însărcinate. În timpul sarcinii, din cauza hipersecreției de estrogen și progesteron, apare o afecțiune bine definită numită rinita de sarcină. Aceasta persistă, de obicei, pe durata sarcinii și ar trebui să dispară după naștere. În unele cazuri, poate persista și ulterior. Un alt factor important îl constituie utilizarea excesivă a medicamentelor, în special a vasoconstrictoarelor pe bază de efedrină și pseudoefedrină. Aceasta este o cauză frecventă a rinitei cronice hipertrofice sau a rinitei vasomotorii.
Utilizarea prelungită a acestor medicamente poate duce la dependență, necesitând doze tot mai mari pentru a obține un efect tot mai redus. În plus, dependența de substanță poate provoca agitație și tremur. Nu trebuie neglijate nici cauzele anatomice, cum ar fi: deviația de sept, sinuzitele cronice, polipozele nazale, traumatismele sau tumorile. Acestea pot duce la hipertrofia cornetelor nazale, ceea ce contribuie la apariția sindromului de obstrucție nazală.
Simptomele care trebuie să ne îngrijoreze
Media10: Ce simte un pacient care are nasul înfundat?
Dr. Ștefan Tănase: Obstrucția nazală nu apare brusc sau într-un mod violent. Ea se instalează treptat, astfel încât mulți pacienți nu realizează gravitatea problemei. De exemplu, unii afirmă că nu au dificultăți de respirație, dar, în realitate, respiră doar pe jumătate, pe o singură nară. Aceștia se adaptează și se obișnuiesc cu situația, fără să ia în considerare și alte simptome asociate, care sunt la fel de importante. Printre acestea se numără: durerile de cap de tip oboseală, migrenele sau durerile nevralgice intense, resimțite ca o înțepătură în frunte, maxilar, ureche sau chiar în zona occipitală, de-a lungul nervului Arnold. Acestea sunt cauzate de iritațiile nervoase asociate rinitei.
Un alt simptom comun este somnul neodihnitor, care poate fi însoțit de scăderea treptată a auzului și diminuarea simțului olfactiv. De asemenea, sforăitul și apneea de somn sunt probleme des întâlnite, mai ales la persoanele corpolente. Sforăitul este întotdeauna cauzat de obstacole în căile respiratorii superioare – nas, faringe, orofaringe sau laringe.
Turbinotomia prin radiofrecvență pentru nasul înfundat
Media10: O metodă care ajută la tratarea nasului înfundat este turbinotomia prin radiofrecvență. Ce presupune aceasta?
Dr. Ștefan Tănase: Turbinotomia prin radiofrecvență este o procedură medicală minim invazivă, utilizată pentru reducerea dimensiunii mucoasei nazale hipertrofiate. Scopul procedurii este acela de a îmbunătăți respirația pe cale nazală. Această metodă este recomandată în special pacienților care suferă de obstrucție nazală cronică, cauzată de hipertrofia cornetelor nazale, de reducere a mucoasei nazale, astfel încât respirația pe cale nazală să se îmbunătățească.
Când se indică intervenția?
Media10: În ce situații este recomandată această procedură?
Dr. Ștefan Tănase: Rinita cronică hipertrofică nu apare brusc, ci se dezvoltă treptat. Obstrucția nazală se instalează lent, iar pacientul începe să observe dificultăți de respirație abia atunci când dimensiunea cornetelor nazale depășește limita care permite o respirație optimă. În acel moment, pacientul își dă seama că nu mai poate respira bine. Recomandarea pentru turbinotomia prin radiofrecvență depinde foarte mult de gradul de obstrucție a foselor nazale și de mărimea cornetelor nazale, care, la rândul lor, reflectă severitatea hipertrofiei. Cornetul nazal este alcătuit din trei părți: cap, corp și coadă. De obicei, hipertrofia începe la nivelul cozii cornetului, dar, pe măsură ce afecțiunea progresează, aceasta afectează întregul cornet, ceea ce agravează problemele respiratorii.
Adesea, pacienții se prezintă la medic cu complicații, cum ar fi sinuzitele. În astfel de cazuri, le explicăm că problema a început, de fapt, de la o rinită cronică netratată. Turbinotomia prin radiofrecvență este recomandată atunci când obstrucția nazală devine semnificativă și afectează calitatea vieții, iar tratamentele medicamentoase nu mai oferă rezultate eficiente.
„Pacienții decid să consulte un specialist atunci când simptomele devin deranjante sau când apar complicații”
Media10: Când vin pacienții la medic, de obicei, pentru a trata problema?
Dr. Ștefan Tănase: În general, pacienții încearcă inițial să trateze problema acasă, folosind diverse metode medicamentoase sau tradiționale. De exemplu, utilizează vasoconstrictoare nazale în exces. Dacă ar fi folosite pe o perioadă scurtă, împreună cu soluții diluante precum apă de mare, ser fiziologic sau aerosoli cu substanțe naturiste (mentol, eucalipt, camfor), nu ar duce atât de repede la dependență. Totuși, dacă există cauze anatomice, cum ar fi deviație de sept sau polipoze nazale, problema nu poate fi rezolvată doar cu un spray nazal. Din ce am observat, pacienții evită să consulte un medic timp de aproximativ doi ani. Pe măsură ce problema se agravează, pacienții încep să observe efectele negative în ceea ce privește calitatea vieții.
De exemplu, sportivii nu își mai pot atinge performanțele anterioare din cauza respirației greoaie, iar șoferii constată că obosesc mai rapid și li se face somn după doar două ore de condus. Capacitatea de concentrare scade din cauza unei oxigenări insuficiente prin respirația nazală. Un alt simptom frecvent este irascibilitatea, cauzată de oboseală și de somnul neodihnitor. Pacienții se trezesc de două-trei ori pe noapte, adesea cu gura uscată, din cauza hipoxiei (scăderea oxigenării). Alte complicații care îi determină să apeleze la medic includ sângerările nazale și sinuzitele recurente. De obicei, pacienții decid să consulte un specialist atunci când simptomele devin deranjante sau când apar complicații care le afectează semnificativ viața de zi cu zi.
Când se recomandă efectuarea turbinotomiei?
Media10: Turbinotomia prin radiofrecvență se poate face de la început, dacă pacientul vine din timp?
Dr. Ștefan Tănase: Turbinotomia prin radiofrecvență nu se efectuează de la început, deoarece poate reprezenta un șoc emoțional pentru pacient. Orice intervenție, mai ales cele care implică zona feței, chiar dacă nu sunt proceduri majore, poate genera o reticență din partea pacientului. De aceea, nici noi, ca medici, nu propunem direct această soluție. Întotdeauna se începe cu tratamente conservatoare, cum ar fi medicamente, aerosoli, soluții saline sau alte terapii non-invazive. Atunci când acestea nu oferă rezultatele dorite, pacientul începe să înțeleagă necesitatea unei intervenții mai complexe. În astfel de situații, pacientul ajunge să se motiveze singur, realizând că tratamentele aplicate nu au rezolvat problema și că următorul pas este efectuarea acestei proceduri.
Media10: În ce constă procedura, mai exact? Ne puteți explica pas cu pas cum decurge intervenția? Cât durează?
Dr. Ștefan Tănase: Procedura implică utilizarea unui aparat de radiofrecvență dotat cu un ac special, numit electrod. Acest electrod este conectat la aparat, care generează energie prin curent electric. Electrodul este introdus în interiorul mucoasei nazale, unde eliberează o energie de aproximativ 100 Hz. Astfel, se produce o coagulare controlată a lichidului celular. Procedura durează aproximativ 30-40 de minute. În perioada de vindecare, are loc cicatrizarea și restrângerea cornetului nazal. Aceasta duce la micșorarea suprafeței cornetului și, implicit, la o îmbunătățire semnificativă a respirației nazale.
„Pacientul poate pleca acasă imediat după intervenție”
Media10: Este o procedură dureroasă? Se face anestezie?
Dr. Ștefan Tănase: Intervenția este minim invazivă, ceea ce înseamnă că nu necesită anestezie generală. Se utilizează doar anestezie locală pentru amorțirea cornetului nazal. Așadar, pacientul nu simte nicio durere în timpul procedurii. În plus, faptul că această intervenție nu se face cu anestezia generală elimină necesitatea unor analize complicate și permite efectuarea procedurii fără spitalizare. În general, pacientul poate pleca acasă imediat după intervenție. Numai în cazuri foarte delicate, legate de sensibilitatea vegetativă a pacientului, este recomandată o supraveghere de 24 de ore.
Complicațiile procedurii
Media10: Ce complicații pot apărea în timpul intervenției sau după procedură?
Dr. Ștefan Tănase: Ca la orice intervenție, pot apărea complicații. Printre cele mai frecvente complicații se numără crustele nazale, care sunt destul de neplăcute. Ele apar aproape întotdeauna după procedură. Acestea pot deranja pacientul, însă pot fi înlăturate cu apă de mare, ser fiziologic sau aerosoli cu ser fiziologic. Crustele dispar, de obicei, în trei până la șase săptămâni, în funcție de amploarea cauterizării. O altă complicație este reprezentată de hemoragie, care poate apărea în timpul intervenției, dacă se atinge un vas de sânge. Totuși, tehnica radiofrecvenței produce coagulare, ceea ce reduce semnificativ riscul unei sângerări abundente.
Durerea este o altă posibilă complicație. Totuși, gradul de disconfort variază de la un pacient la altul, în funcție de sensibilitatea individuală și de rata de metabolizare a anestezicului local. În cazuri rare, dacă o parte a cornetului nu este tratată complet sau dacă există zone fibroase unde energia radiofrecvenței nu a ajuns, poate fi necesară o a doua intervenție. Reintervenția nu se efectuează imediat, ci se așteaptă cicatrizarea completă, care poate dura până la trei luni.
Recomandări după procedură
Media10: Cât durează recuperarea? Ce măsuri trebuie respectate în perioada postoperatorie?
Dr. Ștefan Tănase: Recuperarea durează între patru și șase săptămâni și nu implică modificări vizibile ale feței. Cornetul nazal este situat în interiorul fosei nazale, deci nu are nicio legătură cu partea externă a nasului. În această perioadă, pacienții nu trebuie să facă exerciții fizice intense (cum este în cazul sportivilor). Ei trebuie să evite activitățile solicitante până la cicatrizarea completă, adică aproximativ o lună – o lună și jumătate. În schimb, activitățile zilnice pot fi reluate fără probleme, iar pacienții pot merge la serviciu după aproximativ trei zile.
Este important ca pacienții să evite suflarea nasului și să nu consume lichide sau alimente fierbinți, deoarece acestea pot determina desprinderea crustelor și pot duce la mici sângerări. Primele 10 zile reprezintă perioada cu risc crescut de sângerare. Pe măsură ce crustele se detașează, cicatrizarea se va produce natural. De asemenea, praful și noxele pot irita nasul, așa că pacienții ar trebui să evite expunerea la acestea. În aceste cazuri, este recomandat să poarte o mască sau să evite zonele poluate. Se va evita strănutul, tusea și traumatismele digitale (scobitul în nas).
Soluții de tratament pentru nasul înfundat
Media10: Ce alte proceduri mai pot fi utilizate pentru nasul înfundat și ce beneficii are turbinotomia prin radiofrecvenă în comparație cu alte metode?
Dr. Ștefan Tănase: În trecut, înainte de apariția radiofrecvenței, procedura clasică pentru tratarea nasului înfundat era mucotomia. Aceasta presupune extirparea parțială a cozii cornetului inferior prin intervenție chirurgicală, cu ajutorul foarfecii și penselor. Deși această procedură se mai efectuează și astăzi, nu se mai face singură, ci în asociere cu alte intervenții. Se folosește, de regulă, pentru tratamentul sinuzitei, deviațiilor de sept, polipozelor nazale sau tumorilor. Mucotomia este o intervenție sângeroasă și dureroasă. Din acest motiv, nu mai este utilizată izolat, ci doar atunci când este necesar, pentru a îmbunătăți respirația în cadrul unor proceduri mai complexe.
În prezent, au apărut tehnici mult mai elegante, mai puțin invazive și nedureroase, care nu produc sângerare și nu necesită spitalizare. Un exemplu este coblația, o tehnică precisă care folosește o sursă de energie pentru a micșora cornetul nazal doar în zona afectată, fără a afecta țesuturile adiacente. Coblația este utilizată nu doar pentru turbinotomie, ci și pentru alte intervenții, cum ar fi extirparea amigdalelor sau a polipilor. O altă metodă folosită este tehnica laser, care este, de asemenea, non-invazivă și elegantă, fără sângerare și cu necesități minime de analize. Cu toate acestea, tehnica laser presupune un grad mai mare de precizie și este mai costisitoare comparativ cu alte opțiuni.
Înainte de apariția radiofrecvenței, se folosea electrocauterizarea, o metodă în care un electrocauter bipolar era utilizat pentru a arde cornetul nazal. Deși electrocauterul este încă folosit pentru coagularea sângelui în cazul unor sângerări sau pentru incizii, radiofrecvența este mult superioară. Aceasta nu modifică suprafața exterioară a cornetului, iar cicatrizarea se produce în interior, ceea ce face procedura mai puțin invazivă și cu mai puține riscuri. Așadar, turbinotomia prin radiofrecvență reprezintă o metodă modernă, eficientă și mult mai puțin invazivă decât procedurile tradiționale, cu avantaje semnificative în ceea ce privește recuperarea rapidă și minimizarea riscurilor postoperatorii.
Turbinotomia prin radiofrecvență se poate face GRATUIT cu bilet de trimitere
Media10: Turbinotomia prin radiofrecvență este o procedură decontată de CAS?
Dr. Ștefan Tănase: Turbinotomia prin radiofrecvență face parte din categoria intervențiilor decontate în totalitate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru pacienții care au asigurare de sănătate. Pentru a putea beneficia de această procedură, pacientul trebuie să aibă un bilet de trimitere de la medicul de familie sau specialist, care să ateste necesitatea intervenției. După obținerea biletului de trimitere, pacientul se poate prezenta într-un spital sau într-o unitate medicală acreditată, unde se va realiza procedura în cadrul sistemului public de sănătate.
Astfel, nu există costuri suplimentare pentru pacient, iar procedura este acoperită integral de către CAS, ceea ce face ca accesul la tratament să fie mai facil și mai accesibil. De asemenea, fiind o procedură minim invazivă, cu o recuperare rapidă, turbinotomia prin radiofrecvență reprezintă o opțiune eficientă și convenabilă pentru pacienții care suferă de obstrucție nazală cronică și alte afecțiuni similare.
