Răcelile frecvente și recurente ne pot ridica semne de întrebare cu privire la starea generală de sănătate. Stilul de viață, expunerea la factori de risc sau anumite afecțiuni subiacente joacă un rol important în modul în care organismul face față acestor infecții. Imunitatea reprezintă mecanismul natural al organismului de a combate agenții patogeni, iar menținerea unui sistem imunitar puternic este esențială pentru prevenirea complicațiilor asociate răcelilor frecvente. De ce răcim des? Cum știm că avem un sistem imunitar slăbit? Care este legătura dintre imunitate și apariția răcelilor recurente? Aflăm răspunsurile de la dr. Mihai Olteanu, medic primar pneumologie la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș”, șef de lucrări în cadrul UMF Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Cum putem defini răceala și de ce apare ea?
Dr. Mihai Olteanu: Răceala este o infecție sau o inflamație acută care apare, de obicei, în sezonul rece. Scăderea temperaturii favorizează apariția infecțiilor virale. Aceste infecții afectează cel mai frecvent tractul respirator superior, adică zona gâtului: laringele, faringele și amigdalele. În anumite cazuri, inflamația poate să se extindă spre tractul traheo-bronșic, adică mai jos de laringe. Această inflamație poate fi declanșată de expunerea la aer rece sau la temperaturi scăzute. De asemenea, poate fi cauzată de o infecție transmisă direct de la o persoană răcită. Transmiterea se face pe cale aeriană, prin tuse, strănut sau chiar prin vorbire, ceea ce duce la apariția inflamației cunoscute, în termeni populari, drept răceală. Răceala este, în cele mai multe cazuri, o infecție virală. Aceasta mai este numită și „răceala comună”.
Cauzele răcelilor frecvente
Media10: Auzim adesea în jurul nostru persoane care spun că răcesc des în această perioadă. Care sunt cauzele răcelilor frecvente, repetate? Este vorba de un sistem imunitar slăbit sau pot exista alte probleme ascunse?
Dr. Mihai Olteanu: Imunitatea este adesea greșit înțeleasă. A răci mai frecvent nu înseamnă automat că avem o imunitate scăzută. În unele cazuri, imunitatea poate fi slăbită. Totuși, a răci de două – trei ori pe parcursul unui anotimp rece nu înseamnă neapărat că avem un sistem imunitar scăzut. De cele mai multe ori, este vorba despre o expunere prelungită sau repetată la factorii favorizanți. Dacă ne protejăm adecvat și evităm contactul cu sursele de infecție, aceste episoade de răceală sunt mai puțin probabile, în special în cazul unei imunități normale. Când spun „imunitate normală” mă refer la o persoană care nu suferă de afecțiuni medicale sau nu este expusă unor factori de risc ce pot slăbi sistemul imunitar. Acești factori pot fi: tratamentele biologice imunodeprimante, tratamentele citostatice utilizate în cancer, afecțiunile hematologice, fumatul, administrarea corticosteroizilor, utilizarea frecventă a antibioticelor.
Tipuri de imunitate
Media10: Cum știm că avem un sistem imunitar slăbit?
Dr. Mihai Olteanu: Este foarte dificil să demonstrăm că imunitatea unei persoane este deficitară, deoarece imunitatea are multiple componente și funcționează într-un mod complex. Imunitatea include, pe de-o parte, anticorpii care fac parte din imunitatea dobândită. Pe de altă parte, există imunitatea înnăscută, alcătuită din celule care oferă protecție imediată, indiferent de tipul de germen care pătrunde în organism. În momentul unei infecții, imunitatea înnăscută acționează prima, iar ulterior este activată imunitatea dobândită. Mai există și sistemul complement, care joacă un rol esențial în recrutarea celulelor implicate în distrugerea germenilor din torentul sanguin și în facilitarea acțiunii acestora în zonele afectate de infecție.
Atunci când toți acești factori funcționează în parametri normali, imunitatea este considerată normală, iar organismul poate depăși cu ușurință majoritatea infecțiilor. Imunitatea deficitară apare în prezența unor boli sau factori de risc specifici. Totuși, este important de menționat că o imunitate excesiv de puternică, denumită hiperimunitate, poate face mai mult rău decât o imunitate slăbită. În astfel de cazuri, răspunsul organismului la un agent nociv poate deveni exagerat, provocând reacții acute. Hiperimunitatea poate duce la reacții alergice sau autoimune, în care organismul luptă atât de intens încât se rănește pe sine, nu mai are control.
Stilul de viață nesănătos crește riscul de îmbolnăvire
Media10: Stresul, oboseala sau alți factori ce țin de stilul de viață pot duce la scăderea imunității și creșterea predispoziției la răceli?
Dr. Mihai Olteanu: Stresul, oboseala, dar și fumatul, consumul de alcool sunt factori care, din păcate, pot duce la scăderea imunității. De asemenea, un deficit alimentar sau pierderea semnificativă în greutate pot afecta negativ sistemul imunitar. Acești factori țin în mare parte de o îngrijire personală corespunzătoare. Cu cât ignorăm mai mult factorii esențiali pentru sănătatea noastră, cu atât riscul de a avea o imunitate scăzută crește. Acest lucru duce la o susceptibilitate mai mare la infecții, fie ele mai severe sau mai frecvente. Este important să fim atenți la alimentație, să ne asigurăm că ne îmbrăcăm adecvat în sezonul rece și să evităm expunerea la persoanele bolnave. Protecția adecvată și un stil de viață echilibrat pot reduce considerabil riscul de îmbolnăvire.
„Antibioticele sunt necesare numai atunci când avem o infecție bacteriană”
Media10: Cum pot afecta antibioticele luate „preventiv” sau excesiv sănătatea pe termen lung și imunitatea?
Dr. Mihai Olteanu: Introducerea rețetei speciale pentru antibiotice, care permite eliberarea acestora doar pe baza prescripției medicale, a contribuit semnificativ la reducerea consumului nejustificat de antibiotice. Administrarea frecventă sau necorespunzătoare a antibioticelor poate avea efecte negative asupra sănătății și imunității. Contrar percepției populare, antibioticele nu îmbunătățesc imunitatea, ci dimpotrivă, ele pot contribui la scăderea acesteia. Antibioticele nu ar trebui administrate preventiv decât în situații specifice, cum ar fi înaintea unor intervenții chirurgicale, și numai la recomandarea unui medic. Utilizarea antibioticelor în absența unei infecții clare, administrarea unor doze insuficiente sau pe o perioadă prea scurtă pot duce la dezvoltarea rezistenței bacteriilor la respectivele medicamente.
În astfel de cazuri, atunci când pacientul se va confrunta cu o infecție gravă, care necesită administrarea de antibiotic, acesta ar putea deveni ineficient. Există o impresie greșită în rândul populației conform căreia antibioticele pot trata orice simptom respirator. Totuși, majoritatea acestor infecții sunt de natură virală, nu bacteriană. Antibioticele sunt necesare numai atunci când avem o infecție bacteriană. În cazul unei simptomatologii respiratorii ușoare la o persoană sănătoasă, administrarea de antibiotice nu este justificată. Este suficient să respectăm câteva măsuri igieno-dietetice. Totuși, dacă febra persistă și devine tot mai frecventă sau atinge valori ridicate, dacă apare o secreție muco-purulentă abundentă, dacă starea generală se deteriorează sau dacă lipsa poftei de mâncare devine evidentă, este necesar să consultăm medicul de familie. Acesta poate recomanda, la nevoie, consultul unui specialist pneumolog și tratamentul adecvat, care poate include antibiotice.
„Expunerea la noxe, alergeni și agenți infecțioși contribuie la creșterea incidenței astmului”
Media10: Răcelile frecvente pot indica probleme mai grave, cum ar fi astmul sau alte afecțiuni respiratorii? Când ar trebui să ne îngrijorăm?
Dr. Mihai Olteanu: Numărul persoanelor diagnosticate cu astm crește alarmant de la an la an, atât în România, cât și la nivel global. Factorul genetic joacă un rol semnificativ în predispoziția către astm. Totuși, expunerea la noxe, alergeni și agenți infecțioși contribuie la creșterea incidenței astmului în populația generală, în special în rândul copiilor. Astmul este caracterizat prin inflamația căilor respiratorii, care poate duce la îngustarea acestora, în special la nivelul tractului respirator inferior. Bronhiile (conductele prin care aerul ajunge la plămâni) se îngustează, ceea ce afectează fluxul de aer către alveolele pulmonare (structurile responsabile de schimbul de gaze dintre oxigen și dioxid de carbon). Acest schimb de gaze este esențial pentru supraviețuire. Dacă aerul nu mai ajunge la alveole, apare dispneea progresivă de efort.
Pacientul are dificultăți de respirație la eforturi din ce în ce mai mici. La unii pacienți astmatici, aceste simptome se agravează în urma infecțiilor respiratorii virale, care pot reprezenta o continuare a unei răceli comune localizate la nivelul gâtului. În momentul în care se produce îngustarea căilor respiratorii, fluxul de aer devine ineficient. Inițial, acest lucru este evident în timpul efortului fizic. Dacă nu se iau măsuri adecvate, cum ar fi tratamentul și evitarea expunerii la factori declanșatori, starea pacientului se poate agrava. În timp, se poate ajunge la dispneea de repaus, o senzație de lipsă de aer chiar și în stare de inactivitate. De aceea, este important să consultăm medicul dacă observăm apariția acestor simptome.
„Tratamentul răcelii presupune, de fapt, grija de sine”
Media10: Care sunt cele mai eficiente metode de a trata răceala? Administrarea unor suplimente alimentare ne ajută să avem un sistem imunitar puternic și să facem față mai ușor infecțiilor respiratorii?
Dr. Mihai Olteanu: Este o impresie greșită că suplimentele alimentare pot crește imunitatea. Ele contribuie doar la menținerea funcțiilor normale ale organismului, prevenind deficiențele nutriționale care, din fericire, apar destul de rar. Nu au un efect direct asupra creșterii capacității sistemului imunitar. Promovarea suplimentelor este adesea realizată într-un mod care încurajează consumul, dar efectele lor asupra imunității sunt, în general, nesemnificative. Organismul are capacitatea de a-și regla și gestiona singur imunitatea. Așadar, tratamentul răcelii presupune, de fapt, grija de sine. Dacă apar simptome, este esențial să consultăm medicul de familie sau, la nevoie, specialistul.
Un stil de viață sănătos reprezintă cheia unei imunități puternice. Alimentația trebuie să fie variată, bogată în vitamine și minerale provenite din surse naturale. Somnul de calitate este la fel de important, deoarece permite organismului să se refacă. Gestionarea stresului este crucială, pentru că el poate afecta negativ imunitatea. De asemenea, este important să evităm contactul cu persoane bolnave și să reducem expunerea în spații aglomerate, mai ales în sezonul rece. Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea sănătății generale, iar expunerea responsabilă la mediul înconjurător ajută la dezvoltarea naturală a imunității. Imunitatea puternică se bazează pe un echilibru între expunerea atentă la mediul în care trăim și grija constantă pentru sănătate. Prin acest echilibru, oferim organismului resursele necesare pentru a combate infecțiile și a preveni complicațiile.
„Sistemul imunitar este suficient de puternic pentru a combate virusurile fără a necesita intervenții suplimentare”
Media10: Așa cum mergem la sală să ne antrenăm mușchii, putem să ne „antrenăm” și imunitatea? Există un „program de antrenament” pentru imunitate?
Dr. Mihai Olteanu: Ideea de a ne „antrena” imunitatea este un mit. Fiecare organism dispune de un sistem imunitar care, în mod normal, funcționează eficient atâta timp cât nu există afecțiuni sau factori de risc care să-l afecteze. Sistemul imunitar este suficient de puternic pentru a combate virusurile obișnuite, cum ar fi cele care cauzează răcelile comune, fără a necesita intervenții suplimentare. Reclamele promovează frecvent suplimentele și probioticele ca soluții pentru creșterea imunității. De fapt, acestea ajută doar la menținerea funcțiilor normale ale organismului acolo unde există carențe. Dacă imunitatea este deja în limite normale, suplimentele nu au ce „îmbunătăți”.
În cazurile de imunodeficiență, există situații în care anumite suplimente precum: vitamina C, seleniul, zincul, fierul sau vitamina D pot oferi un sprijin suplimentar. Totuși, dovezile științifice privind eficiența lor în astfel de situații nu sunt întotdeauna concludente. În plus, există imunomodulatoare de tip vaccinoid, dar acestea sunt utilizate în principal pentru prevenirea infecțiilor bacteriene.
Greșeli frecvente
Media10: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac pacienții atunci când vine vorba de tratarea unei răceli?
Dr. Mihai Olteanu: Administrarea antibioticelor este cea mai frecventă greșeală. De multe ori, pacienții recurg rapid la un tratament cu antibiotice încă de la primele simptome. Această abordare este complet greșită, deoarece majoritatea răcelilor sunt cauzate de virusuri, împotriva cărora antibioticele nu au niciun efect. O altă greșeală comună este adoptarea atitudinii „merge și așa” sau „lasă că îmi trece”. Este adevărat că majoritatea infecțiilor respiratorii sunt ușoare și se vindecă de la sine, însă, dacă simptomele sunt neglijate și afecțiunea se agravează, pot apărea complicații grave, cum ar fi suprainfecțiile bacteriene, care pot duce până la septicemie. Ignorarea semnelor de alarmă și întârzierea prezentării la medic poate avea consecințe serioase.
O greșeală frecventă, legată de investigarea excesivă, este supunerea pacienților unor teste avansate, precum tomografia computerizată (CT), pentru afecțiuni simple, cum ar fi o răceală comună sau o traheobronșită acută. Aceste afecțiuni sunt, de cele mai multe ori, virale și se manifestă prin simptome precum tuse și, uneori, un „șuierat” respirator. În multe cazuri, medicul poate determina că astfel de investigații avansate nu sunt necesare. Totuși, pacienții, după ce se documentează de pe internet, ajung să facă investigații care nu sunt justificate. Astfel, din dorința de a exclude probleme mai grave, pacienții pot ajunge să se expună inutil la radiații. Este important ca pacienții să se bazeze pe sfaturile medicului și să urmeze un tratament adecvat, bazat pe simptomele lor reale și pe diagnosticul clinic.
„Este esențial să ne spălăm frecvent pe mâini, mai ales după ce am fost în locuri aglomerate”
Media10: Cât de mult contează un ritual de igienă corect în prevenirea răcelilor recurente?
Dr. Mihai Olteanu: Mâinile reprezintă principala cale prin care putem intra în contact cu microbii, în special virusuri, dar și bacterii. Dacă atingem suprafețe contaminate și apoi ne ducem mâna la nas sau gură, riscul de expunere la agenții patogeni crește considerabil. Un ritual corect de igienă include evitarea atingerii feței cu mâinile murdare. Este esențial să ne spălăm frecvent pe mâini, mai ales după ce am fost în locuri aglomerate, cum ar fi mijloacele de transport în comun, unde contactul cu suprafețele comune este inevitabil. De asemenea, igienă personală trebuie să includă utilizarea dezinfectantului pentru mâini atunci când nu avem acees la apă și săpun. Prin respectarea acestor măsuri simple, putem reduce semnificativ riscul de a contacta răceli recurente și alte infecții respiratorii.
„Vaccinul antipneumococic este indicat la orice vârstă dacă există factori care compromit imunitatea”
Media10: Ce rol joacă vaccinurile non-gripale, cum ar fi cele pentru pneumococ, în prevenirea complicațiilor asociate răcelilor frecvente?
Dr. Mihai Olteanu: Vaccinul antipneumococic are indicații clare, mai ales pentru anumite categorii de persoane. Una dintre aceste categorii este reprezentată de persoanele peste 65 de ani, indiferent dacă au sau nu comorbidități. La această vârstă, imunitatea începe să scadă, iar riscul de complicații asociate infecțiilor respiratorii este mai mare. Există două grupe vulnerabile din punct de vedere imunologic: nou-născuții și vârstnicii. Ambele categorii sunt mai susceptibile la complicațiile generate de infecțiile virale. De aceea, pe lângă vaccinul antigripal, vaccinul antipneumococic este recomandat în mod special persoanelor peste 65 de ani.
De asemenea, vaccinul antipneumococic este indicat la orice vârstă dacă există factori care compromit imunitatea, cum ar fi: neoplaziile (cancerele), bolile reumatismale, afecțiunile autoimune, BPOC-ul, astmul, tratamentul cu corticosteroizi, tratamentele biologice imunosupresoare. Orice condiție care produce o scădere semnificativă a imunității reprezintă o indicație pentru administrarea acestui vaccin, contribuind la prevenirea complicațiilor severe ale infecțiilor respiratorii.
