Anca Modan, audiolog, specialist în proteze auditive. Ce posibilităţi de tratament au pacienţii cu probleme de auz

Hipoacuzia constă în diminuarea acuității auditive generată de deficiențe în percepția sunetului sau în transmiterea acestuia. Aproximativ 500 de milioane de oameni suferă de o formă de hipoacuzie. Se estimează că numărul va crește cu 200 milioane până în 2025. În România, se estimează că 1-3 din 1000 de nou-născuţi au diferite grade de hipoacuzie. Orice persoană care nu aude la fel de bine ca o personă tânără normoacuzică suferă de hipoacuzie. Hipoacuzia este un defect invizibil la naştere şi 90% dintre copiii cu hipoacuzii profunde nu au fost depistaţi la naştere. De aceea, testarea auditivă imediat după naştere sau în primele luni de viaţă este foarte importantă. Anca Modan, audiolog și specialist în proteze auditive, vorbește într-un interviu acordat Media 10, despre cauzele hipoacuziei, diagnostic, tratament și recuperare auditiv-verbală în funcție de vârstă. Audiolog, audio-protezist și doctor în medicină, Anca Modan a ajutat la reabilitarea auditiv-verbală a peste 2000 de pacienți hipoacuzici, majoritatea copii. În ultimii ani, a dezvoltat o metodă inovatoare pentru tratamentul protetic al tinitusului, cu rezultate foarte bune pentru peste 80% dintre pacienții tratați.

  • În 2010 a înființat Centrele pentru Îngrijirea Auzului AUDIOLOGOS, unde cei cu probleme auditive pot beneficia de testarea auzului, protezare auditivă, tratamentul protetic al tinitusului, consiliere în vederea implantării cohleare și reglaje pentru implanturi auditive.
    În calitate de președinte al Asociației Audiologilor din România Anca Modan coordonează și participă la numeroase proiecte în sprijinul persoanelor hipoacuzice, al profesioniștilor din domeniul îngrijirii auzului, precum și la proiecte pentru creșterea conștientizării problematicii hipoacuziei în rândul publicului larg.

Autor: Karina Anica

Media10: Care sunt cauzele hipoacuziei?

Anca Modan: Pot fi multiple cauze. De obicei, le clasificăm după momentul în care apar, dacă sunt cauze apărute înainte sau după naștere. Cauzele apărute înainte de naștere sunt cauzate de bolile mamei, de obicei rubeola este cea care determină hipoacuzia în anumite luni ale sarcinii, varicela în ultimul trimestru, și citomegalovirusul. Mai pot apărea în timpul nașteri probleme de oxigenare a fătului dacă cordonul ombilical a fost înfășurat în jurul gâtului copilului și a fost imposibilă oxigenarea optimă a creierului preț de câteva minute, astfel se poate dezvolta o hipoacuzie. De asemenea, hipoacuzia este des întâlnită la copii născuți prematur, cu greutate mică, cei care stau la incubator mai mult de o săptămână, 10 zile, cei care fac icter prelungit. După naștere, hipoacuzia poate să apară tot ca urmare a unor boli infecțioase, spre exemplu oreionul, cunoscut ca virus urlian, dă hipoacuzie profundă, unilaterală și este mai des întâlnită la băieți. În afară de aceste boli infecțioase, hipoacuzia mai poate fi determinată de diverse alte probleme precum meningita care poate da o hipoacuzie profundă bilaterală cu osificarea ohleei. Ototoxicitatea, este de asemenea o cauza foarte importantă a hipoacuziei. Adică tratamentul cu anumite medicamente care afectează auzul: antibioticele aminoglicozidice, diureticele de ansa, citostaticele, acidul acetilsalicilic în cantități mari pe termen lung. Există și hipoacuziile determinate de traume sonore, cei care lucrează în zgomot.

Media10: De ce investigații este nevoie pentru stabilirea diagnosticului de hipoacuzie?

Anca Modan: Investigațiile depind în funcție de vârstă. Pentru copii foarte mici există teste care nu implică participarea activă a copilului. Se mai numesc și teste obiective de auz. Iar pentru cei ce pot răspunde și participa la testare, sunt testele subiective. Testele obiective sunt în primul rând screening-ul de auz care se face la copii și la noi în țară. Este screening generalizat de auz. Adică toți copiii care sunt născuți în România sunt testați printr-un screening, semnale acustice fiind utilizate în primele 48 de h în mod ideal. Dacă pică acest screening, care dă de obicei răspuns da sau nu, se recheamă copilul peste două săptămâni pentru retestare. Dacă pică și atunci, se trimite către un centru de diagnostic. Odată ajunși acolo, bebelușii sunt din nou testați prin niște teste obiective, cele mai folosite sunt potențialele evocate auditive precoce și ADSR-ul care investighează răspunsurile trunchiului cerebral la stimularea cu sunet. Pentru acest lucru copilul trebuie să fie adormit, liniștit în timp ce i se montează niște electrozi în anumite zone de pe față și scalp și se culeg răspunsurile nervoase la stimularea cu sunet. Pentru pacienții care sunt capabili să răspundă în testele subiective, acestea sunt audiogramele. Audiograma tonală care se realizează cu tonuri pure între 125-8000 de Hz și audiogama vocală care testează capacitatea pacientului de a înțelege cuvinte. În România se folosesc de obicei cuvinte bisilabice. Pe lângă testele audiomedice, folosim și ceea ce se numește timpanometrie, care investighează starea urechii medii și a timpanului în așa fel încât putem să corelăm rezultatele.

Media10: Ce categorie de vârstă este cea mai afectată de hipoacuzie?

Anca Modan: Hipoacuzia crește ca incidență pe măsura înaintării în vârstă. Vârstnicii, procentual vorbind sunt mai afectați de hipoacuzie decât celelalte categorii de vârstă.

„Nu este niciodată prea devreme să începem reabilitarea auditiv-verbală”

Media10: Cum se realizează reabilitarea auditiv-verbală a pacienților cu hipoacuzie în funcție de categoria de vârstă?

Anca Modan: Pentru copiii foarte mici, ținta este să intervenim prin amplificare până în vârsta de un an. Cu toate acestea, nu este niciodată prea devreme să începem reabilitarea auditiv-verbală. Este important ca el să audă lucruri care să îi stimuleze calitatea vorbirii și a capacității de a pronunța cuvintele. În general logopezii fac această terapie auditiv-verbală, însă ei sunt împărțiți. Aici vorbim despre cei care lucrează cu persoane hipoacuzice și cei care lucrează cu persoane normoacuzice pentru că metodele logopedice sunt diferite pentru cei care aud prin aparate față de cei care au o mică problemă de pronunție de corectat. La copiii mici, logopedul învață familia ce trebuie să facă și să urmărească acasă, iar după vârsta de un an și jumătate, atunci se acordă atenție și părții de emisie a sunetelor. Pentru copiii mai mari și adulți, se merge mult pe claritatea pronunției și pe capacitatea a localiza sursa sonoră.

Media10: Când se apelează la implantul cohlear? Este o investiție decontată de stat?

Anca Modan: Da, implantul cohlear este decontat în România, bilateral, adică pentru ambele urechi pentru cei care au asigurare de sănătate. Mai ales pentru copiii până la 18 ani sunt asigurați din oficiu. Implantul, ca dispozitiv, este recomandat celor care nu au rezultate prin protezarea clasică, adică cei cu hipoacuzii severe și profunde. Până acum câțiva ani în criteriile de candidatură intrau doar cei cu hipoacuzii profunde, dar acum s-a extins această candidatură și pentru cei cu pierderi mai mari de peste 70 de dB, adică pierderi severe și pentru cei cu hipoacuzii unilaterale. El este un dispozitiv semi-implantabil deoarece este o parte implantată și partea externă, procesorul de sunet, antena și compartimentul de baterie care sunt la suprafață.

„După rezolvarea problemei, evoluția este fantastică”

See Also

Media10: Cum se schimbă viața pacienților după implantul cohlear?

Anca Modan: La copiii mici, se observă izolarea lor atunci când nu aud, sunt mai agitați. Însă din momentul în care încep să audă fie prin proteză, fie prin implant, are loc un proces de reintegrare la mediul sonor. Devin mai atenți la ce se întâmplă, se calmează. Mulți copiii sunt diagnosticați greșit cu ADHD sau autism, însă ei de fapt nu aud, iar după rezolvarea problemei, evoluția este fantastică. Transformările se produc chiar și la adulți care poate nu au auzit timp de câțiva ani, și după implant își reiau activitatea normală a vieții.

„În România regăsim aceleași tratamente pe care le găsim oriunde în lume”

Media10: Cât de important este suportul psihologic în reabilitarea auditiv-verbală?

Anca Modan: Suportul psihologic în reabilitarea auditiv-verbală joacă un rol foarte important, însă în România nu există acest suport oferit de către stat, și fiecare pacient se descurcă cum poate . Noi, am inițiat prin Asociația Audiologilor și prin intermediul a două grupuri de părinți niște programe de auto într-ajutorare a familiilor pentru că pentru părinți este un drum destul de anevoios în recuperarea copilului. Au nevoie de informări, au nevoie de susținere psihologică și contează să vorbească cu cineva care a trecut prin această problemă. Din punct de vedere al susținerii psihologice la adulți care și au pierdut auzul la un moment dat, cred că este la fel de important să aibă parte de consiliere.

Media10: Care sunt cele mai noi și eficiente tratamente în materie de audiologie în România?
Anca Modan: În România regăsim aceleași tratamente pe care le găsim oriunde în lume.  Există protezarea auditivă clasică, pe care o pot accesa pacienții în mod direct, dar și prin CAS. Se decontează o sumă destul de mică din păcate. Pentru adulți este disponibilă proteza pentru o singura ureche, însă la copii este suma înmulțită cu doi, adică pentru fiecare ureche. Există implantul cohlear pentru cei cu hipoacuzii severe, unde există implanturile de ureche medie care sunt nou apărute în comparație cu alte metode. Există implanturile cu ancorare osoasă care sunt foarte utile pentru cei care au malformații la nivelul urechii externe sau a conductului. Toate acestea sunt disponibile și ce ține de implant este decontat prin programe naționale. Sunt tratamente de ameliorare a tinitusului. Din păcate, pentru cei care au tinitus fără hipoacuzie nu sunt decontate de CAS.

What's Your Reaction?
Excited
1
Happy
0
In Love
1
Not Sure
0
Silly
0
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

COPYRIGHT 2021 Creat de WEB GRYG DESIGN. Toate drepturile rezervate.

Scroll To Top