Interviu

Dr. Eleodor Cârstoiu:„Avem nevoie de un sistem public de sănătate foarte bine organizat și puternic”

Sistemul medical românesc s-a lovit de o serie de provocări în ultimele două luni. Pandemia de coronavirus este un test de rezistență și organizare. Eleodor Cârstoiu, președintele Sindicatului Promedica și USMR-Alianța Medicilor vorbește într-un interviu despre problemele de care s-au lovit cadrele medicale, dar și despre cât de mare este nevoia de organizare în sistemul public de sănătate, dar și de uniune a cadrelor medicale. 

AUTOR: ANA-MARIA PREDILĂ

 

 

Media10: Am trecut prin două luni de provocări pentru sistemul medical, pentru ceea ce înseamnă organizarea lui și managementul lui, dar și pentru cadrele medicale, care s-au lovit de tot felul de temeri, de grija lipsei echipamentelor medicale. Sunteți foarte conectat la ceea ce s-a întâmplat în toată țara. Care au fost cele mai mari probleme pe care vi le-au sesizat la sindicat cadrele medicale?

Eleodor Cârstoiu: În primul rând a fost un șoc pentru întreaga societate, pentru modul nostru de viață. Noi nu am trăit așa ceva în ultimii 50 de ani. Societatea europeană, societatea nord-americană nu a mai trecut printr-un astfel de eveniment. Ultima pandemie cu efecte grave, de care ne aducem cu toții aminte din istorie, este cea de după Primul Război Mondial, în care numărul victimelor provocate de gripa spaniolă a fost chiar mai mare decât numărul victimelor din Primul Război Mondial. În 1968-‘69 a mai fost o pandemie de gripă, dar, datorită evenimentelor politice din acea perioadă lucrurile au trecut mai puțin observate. Însă, ceea ce s-a întâmplat acum ne-a schimbat în primul rând și-n primul rând, modul de viață. Sistemele sanitare, inclusiv cel din România, au fost puternic lovite fiindcă nu erau pregătite pentru genul acesta de evenimente, adică pentru controlul unor boli care se transmit foarte ușor, boli care se însoțesc de invalidarea unui număr mare de persoane, care au nevoie de o asistență medicală ultraspecializată în teste de terapie intensivă. Din fericire, pentru România, în afară de cele trei județe pe care le știm, Hunedoara, Arad și Suceava, spitalele publice nu au fost supuse unui stres foarte mare.

„Virusurile sunt niște organisme care, acum constatăm, sunt puțin cunoscute de medicină. Nu avem un leac pentru ele” 

Spitale din București, precum ,,Matei Balș”, ,,Victor Babeș” au fost supuse stresului pacienților mai gravi veniți din țară, nu din zona Bucureștiului. Sistemul public de sănătate nu a fost, ca să zic așa, adus într-o stare de stres din cauza unui număr foarte mare de pacienți gravi cu Coronavirus. Capacitatea terapiilor intensive din România n-a fost depășită cum am văzut în Italia, în Franța, în Spania, în America, astfel încât medicii să fie nevoiți să aleagă pe cine să pună pe ventilator, lucru care nu este de dorit  în branșa medicală. Ne-am ciocnit însă de un număr foarte mare de cadre medicale infectate. În toate cele trei zone pe care le-am numit, focarul care a determinat explozia de cazuri a fost spitalul.

Eu sunt un tip optimist, cred că vom reuși să trecem peste aceste evenimente, dar trebuie să învățăm ceva din ele. Nu doar familia Coronavirus poate să nască indivizi extrem de agresivi. Virusurile sunt niște organisme care, acum constatăm, sunt puțin cunoscute de medicină. Nu avem un leac pentru ele. Trebuie înțeles un lucru, pentru virușii noi nu avem un medicament care să-i omoare. Nu sunt ca bacteriile. Acum avem antibiotice. La viruși nu avem un medicament care să omoare virusul. Nu am avut acum, nu vom avea nici în viitorul apropiat. Este studiat fenomenul, dar nu atât de mult, avem colegi virusologi de înaltă clasă care au criticat guvernele țărilor dezvoltate, (China, Statele Unite, Rusia, Europa Occidentală) că au trecut tratat neglijent până în acest moment această situație. În virusologie nu s-a investit atât de mult încât să avem niște rezultate. Să sperăm că de acum încolo, nu doar pentru Corona se caută un vaccin. Cred ca de acum va fi un domeniu mult mai bine studiat. Se va investi mult mai mult în a se obține vaccinuri eficiente, eventual, la un moment dat să se găsească partea curativă. Fiindcă, vedem că multe dintre virusuri își schimbă structura antigenică foarte repede, ceea ce face ca un vaccin obținut pe o tulpină să nu mai fie eficient peste câțiva ani fiindcă tulpina care circulă este total modificată. Ca sistem sanitar ne-am dat seama de două lucruri. Unul, este important ca statele să aibă un sistem public de sănătate foarte bine dezvoltat fiindcă în cazul unei epidemii nu mai contează câți bani ai dat la asigurările de sănătate. Nu contează dacă ești bogat sau ești sărac. Nu poți lua măsuri ca să protejeze numai anumite categorii, să zici că ele vor fi protejate de această boală și pe cei care sunt deznădăjduiții soartei, putem, să-i lăsăm de izbeliște. Intervenția trebuie făcută pe întreaga populație. Este nevoie de un sistem public de sănătate foarte bine organizat și foarte puternic care să fie capabil să absoarbă astfel de șocuri. Nu este un accident de autocar sau de tren în care ai câteva zeci, sute de răniți. Este o chestiune care afectează milioane de oameni. Nu am avut situația Franței, Italiei, Spaniei, în care să avem oameni cazați în săli de sport sau pe stadioane pentru că nu mai erau locuri în spitale. Am avut de suferit pe partea celorlalte patologii, în condițiile în care spitalele publice au avut accesul restricționat doar la cazurile de urgență, iar în această perioadă toți bolnavii cronici au fost neglijați. Dacă nu se va rezolva situația la un moment dat, să avem o epidemie de alte boli cronice care au ajuns în fază de acutizare. Din păcate, am avut două luni în care trebuia să găsim soluții ca să dăm drumul spitalelor care funcționează și pe altă patologie decât pe Coronavirus.  

Ar fi bine ca sistemul public de sănătate din România să aibă niște platforme de telemedicină”

Media10: A fost afectată relația medicului cu pacientul cronic care suferă de tot felul de alte afecțiuni?

E.C.: Da, a fost afectată această relație fiindcă sistemul de sănătate nu a fost pregătit pentru telemedicină. Se pare că telemedicina are rolul ei în medicina viitorului. Cu telemedicina scurtăm timpii, reducem distanțele. Nu înlocuiește contactul direct dintre medic și pacient, dar scurtează niște pași, reduce niște timpi de așteptare. Cred că este necesar, ca idee în viitorul apropiat, inclusiv Casa Națională de Sănătate, să gândească un sistem de telemedicină. Însă, vreau să vă spun că telemedicina înseamnă o platformă informatică integrată, nu doar un telefon, fiindcă mulți au înțeles că a sta cu telefonul în mână și a vorbi cu pacientul înseamnă telemedicină. Nu. Telemedicină înseamnă să ai o platformă informatică în care pacientul își introduce date personale și îi pui întrebări. Toate lucrurile rămân scrise acolo fiindcă actul medical este un act care trebuie să respecte niște norme juridice, doar o discuție la telefon pe care să dai un tratament păgubește ambele părți. Orice nemulțumire apare de-o parte sau de alta, nu va putea fi judecată în niciun fel fiindcă a fost o convorbire telefonică. Telemedicina e o platformă care ne aduce pacientul mult mai aproape de noi. Putem schimba informații cu pacientul prin aceste platforme. (analize, imagistică). Le putem evalua și apoi stabili o întâlnire în care să aibă loc consultația fizică. Ar fi bine ca sistemul public de sănătate din România să aibă niște platforme de telemedicină. Ne dăm seama că însă este destul de dificil, în condițiile în care, nici măcar sistemul informatic al casei cu cardurile nu a funcționat. S-ar putea face parteneriate cu platformele care deja funcționează  și care ar putea fi integrate spitalelor publice. Sunt foarte mulți oameni care, de exemplu, vin după un referat medical, pentru o patologie care este deja cunoscută, care este ireversibilă,  vin să aducă investigațiile. Aceste drumuri ar putea fi evitate.

Acest mod de a face lucrurile face parte din viitor și cred că România, țară care se laudă cu foarte mulți informaticieni bine pregătiți, ar putea să dezvolte niște platforme cu ajutorul cărora să păstrăm legătura mult mai bine cu pacienții noștri. Eu chiar sunt înscris pe o platformă, dezvoltată de un coleg din București și chiar am avut interacțiuni cu pacienții pe această platformă și pacienții au fost mulțumiți.

Media10: S-a vorbit mult în această perioadă despre solidaritate, mai ales atunci când a fost nevoie de echipamente medicale. Cât de mare este nevoia ca personalul medical să fie unit, într-un sistem, care, se pare că e destul de dezorganizat?

E.C.: Eu sper ca ai mei colegi să fi realizat că societatea actuală se împarte între oameni care sunt proprietari (proprietari de bănci, de mari companii) și noi, toți ceilalți care trebuie să muncim zi de zi pentru a putea exista în această lume. Nu suntem unii mai cu moț decât ceilalți. Solidaritatea este foarte importantă. Cetățenii au arătat-o la începutul acestei crize în care statul s-a mișcat mai greu în achiziția de materiale de protecție. Dar comunitățile s-au mișcat foarte repede și au reușit să ajute spitalele care erau în linia întâi. Cetățenii României, oameni simpli au contribuit pentru ajutorarea sistemului public de sănătate. Trebuie să realizăm un lucru, în momentul în care apare un eveniment de asemenea anvergură, de ajutat nu ne putem ajuta decât noi. Un concetățean de-al nostru din Suceava, județ grav afectat de pandemia de coronavirus, a reușit să doneze spitalului mai mult decât au donat marile companii din România împreună. Lucru care ne spune că în fața unei furtuni trebuie să ne bizuim doar pe noi.

„Democrația de bazează pe trei piloni: administrația, proprietarii și sunt sindicatele, care, până la urmă, sunt singura formă organizată care îi reprezintă pe oameni”

Media10: Cumva, aici intervine și rolul sindicatelor, medicilor, cadrelor medicale. Toți ne dorim un sistem de sănătate mai just, mai echitabil. Ce ar trebui să înțelegem despre rolul sindicatelor?

E.C.: Situația de stare de urgență a oprit dialogul social complet. Nu a mai fost dialog social între guvernanți și organizațiile care reprezintă populația. Lucru care nu a fost chiar în regulă. Ordonanțele militare ferme au creat spațiu destul de mare pentru abuzuri. Mulți dintre colegii noștri au raportat abuzuri. Aceste abuzuri vor putea fi corectate prin justiție,  acum că s-a terminat situația de urgență. Numai că, problema este că simți că te lupți singur cu un sistem, dacă am înțelegem să fim mai organizați și să luptăm împreună, am putea să prevenim și să luptăm împotriva abuzurilor, cu succes. 

Oricărui administrator din oricare sistem nu îi este frică de o persoană din  acel sistem, îi e frică de alt sistem. Una este să fi abuzat, să fi membrul unui sindicat și sindicatul acela să vină să te apere și alta e să să te aperi de unul singur. Ce le transmit colegilor este că, măcar acum, trebuie să realizăm că avem nevoie să ne organizăm. Nu le cer să intre într-o anumită organizație sindicală, le cer să se implice, indiferent care este acea organizație sindicală, ea își schimba modul de lucru dacă oamenii sunt implicați. Multe din organizațiile  sindicale, regret că trebuie să o spun, servesc în momentul acesta interese particulare.

Democrația de bazează pe trei piloni: administrația  (adică politicienii, că se rotesc între ei) proprietarii (cei care dețin bunurile mobile și imobile din țara asta) și sunt sindicatele, care, până la urmă, sunt singura formă organizată care îi reprezintă pe oameni. Sindicatele ne reprezintă pe noi. Atât timp cât această verigă a societății nu este puternică, proprietarii tot timpul vor fi puternici că doar așa au ajuns să fie proprietari, fiind puternici.

„Nu putem să lăsăm în urma noastră oameni dezamăgiți”

Media10: Ministerul Sănătății a anunțat că va începe să dea acel stimulent financiar de 250 lei pentru cadrele medicale care au fost în prima linie în lupta cu Covid. Pe de altă parte, am văzut destul de multe cadre medicale nemulțumite de modul în care se acordă acest stimulent.

E.C.: Stimulentul a fost lăsat la mâna echipelor manageriale care să stabilească liste cu cei care au intrat în contact cu cazurile de COVID-19. Acolo spune clar, cine a intrat în contact direct. Chiar mai înainte m-au sunat colegi care sunt nemulțumiți. Nemulțumirea lor este că sunt colegi care primesc acest stimulent și au fost în aceeași situație de risc și ei, și nu îl primesc, nu că vor niște bani în plus. Apare o inechitate. În momentul în care amândoi am fost în aceeași situație de risc și unul primește și altul nu primește, doar printr-o decizie administrativă internă e normal ca omul să se simtă frustrat. Noi am făcut  o intervenție pe această temă către minister, către conducerea spitalelor unde avem membrii și unde ni se sesizează. Pe pagina noastră de Facebook, pe site-ul sindicatelor o să  creăm o rubrică specială unde oamenii să poată să raporteze toate aceste abuzuri fiindcă trebuie să fim împreună, să lucrăm împreună pentru a obține o situație echitabilă și corectă pentru toată lumea. Nu putem să lăsăm în urma noastră oameni dezamăgiți. 

Articole recente

Perseverență și viziune. Mihaela Crușoveanu, eleva de 10 a Liceului de Arte din Craiova

Predila Ana Maria

Elevul de 10 de la Liceul Militar Craiova: ,,Ambiția și încrederea sunt cheile succesului”

Predila Ana Maria

Eleva craioveancă de 10 la BAC, care pleacă să studieze în Anglia, la University College London

Predila Ana Maria

Lasa un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.