Tiroidita Hashimoto sau tiroidita cronică autoimună este o afecțiune care necesită tratament pe tot parcursul vieții. Această afecțiune nu provoacă simptome în stadiile incipiente și are o progresie lentă, dar ireversibilă. Din fericire, există tratament care ne ajută să ținem sub control boala. Care sunt cauzele tiroiditei Hashimoto? Ce investigații sunt necesare pentru a o diagnostica? În ce constă tratamentul? Ce stil de viață trebuie să aibă pacientul? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Alexandra Khalid, medic specialist endocrinolog, la Centrul Medical Mogoș Med.
Media10: Ce este tiroidita Hashimoto și de ce apare?
Dr.Alexandra Khalid: Tiroida este organul, iar tiroidita înseamnă inflamația tiroidei. Este o afecțiune cronică, adică o boală pe care o avem toată viața. Tiroidita Hashimoto este o boala autoimună în care sistemul imun creează anticorpi care distrug glanda tiroidă. Sistemul imunitar atacă tiroida pentru că o vede ca pe un corp străin și dezvoltă anticorpi specifici, niște mici soldăței care sunt puțin confuzi și care au rolul de a distruge anumite componente ale celulelor tiroidiene. Acest proces este lent, progresiv și ireversibil. Cauzele sunt complexe și putem enumera: toxicele, alimentația, stresul, imunitatea moștenită. Boala afectează de trei ori mai multe femei decât bărbați.
„În stadiile inițiale, ne simțim mai obosiți, pielea începe să se usuce, avem o toleranță mai scăzută la frig, părul se poate rări”
Media10: Știm că, în general, aceste afecțiuni nu dau simptome. Există, totuși, anumite semne care ar trebui să dea de gândit pacienților, să îi trimită la un consult?
Dr.Alexandra Khalid: Simptomatologia, în stadiile inițiale ale bolii, este aproape absentă. Aceasta nu este legată neapărat de prezența anticorpilor în organism, ci este legată de efectul lor pe termen lung și anume distrucția funcției tiroidiene. Odată cu scăderea populației de celule tiroidiene, apare incapacitatea tiroidei de a mai produce hormoni tiroidieni în cantitate suficientă. Rolul tiroidei în organism este unul vital. Toate organele si sistemele folosesc hormon tiroidian, el fiind esențial pentru metabolism, creștere, buna funcționare a sistemului cardio-vascular, neurologic, digestiv, etc. Lipsa hormonilor tiroidieni se traduce, la nivelul întregului organism, prin diverse semne și simptome. Dacă deficitul este ușor, atunci și semnele vor fi puține, de intensitate scăzută. În stadiile inițiale, ne simțim mai obosiți, pielea începe să se usuce (se poate descuama), avem o toleranță mai scăzută la frig (preferăm căldura), părul se poate rări.
Pe măsură ce se accentuează hipotiroidismul, în stadiile mai avansate de boală, apare o oboseală marcată, somnolență (pacienții se trezesc greu dimineața și simt nevoia să mai doarmă pe parcursul zilei), apare constipația, tranzitul intestinal încetinește, apar efectele la nivelul sistemului cardio-vascular, se instalează hipertensiunea sau dacă avem o tensiune preexistentă devine un pic mai rezistentă la medicația cardiologică obișnuită. De asemenea, apar tulburările de concentrare, iar hipotiroidismul poate merge până în punctul în care să dea un sindrom demențial. De altfel, este singurul sindrom demențial reversibil. De obicei, vorbim de hipotiroidism marcat, în stadiul final de mixedem, de cele mai multe ori la pacienții trecuți de vârsta de 50-60 de ani, dar având în vedere că viteza distrucției tiroidiene are variații foarte mari de la un pacient la altul, putem întâlni din păcate stadii avasate de hipotiroidism la orice vârstă.
„Diagnosticul de tiroidită Hashimoto se stabilește pe baza probelor de laborator, prezența anticorpilor ATPO (anti-tireoperoxidaza) și ATG (anti-tireoglobulina) împreună cu ecografia tiroidiană”
Media10: Cum se stabilește diagnosticul de tiroidită Hashimoto?
Dr.Alexandra Khalid: Diagnosticul de tiroidită Hashimoto se stabilește pe baza probelor de laborator, prezența anticorpilor ATPO și/sau ATG împreună cu ecografia tiroidiană. De cele mai multe ori, tiroidita autoimună dă un aspect ecografic caracteristic. Totuși, există și acele cazuri în care se face ecografie, aspectul este relativ normal, însă avem prezenți anticorpii. Prin urmare, diagnosticul de tiroidită autoimună ar trebui să aibă întotdeauna în componență atât dozările hormonale, anticorpii, cât și ecografia tiroidiană.
Levotiroxina, tratament de bază pentru tiroidita Hashimoto
Media10: Ce soluții de tratament există atunci când suntem diagnosticați cu tiroidită Hashimoto? Ce trebuie să știm din punctul acesta de vedere?
Dr.Alexandra Khalid: Tratamentul, din cauză că boala este una distructivă, presupune exclusiv înlocuirea funcției tiroidiene pierdute, înlocuirea producției de hormon tiroidian. Acest lucru se face prin administrarea de levotiroxină. Levotiroxina este o substanță folosită de foarte mult timp, un hormon tiroidian sintetic care este extrem de bine tolerat de către pacient. Este un medicament extraordinar de bine tolerat și recomandat pentru pacienții de orice vârstă. Levotiroxina este singura variantă de tratament și o găsim sub formă de pastile sau de sirop. Prin urmare, orice pacient poate să-și administreze acest tratament, bineînțeles la recomandarea medicului.
„Tratamentul trebuie administrat toata viața, pacientul trebuie să meargă periodic la control”
Media10: Este necesar ca pacientul să urmeze tratamentul toată viața?
Dr.Alexandra Khalid: Este foarte important ca pacientul să înțeleagă că odată ce a pierdut o parte din funcția tiroidiană, ea nu va mai fi preluată de niciun alt organ. De aceea, atunci când începem acest tratament, va fi necesar să îl luăm toată viața. Sunt foarte rare cazurile în care se mai poate recâștiga puțin din funcția tiroidiană. De exemplu, dacă am dat pacientului tratament și era într-o perioadă extrem de stresantă, suferea de anumite boli sau a trecut prin anumite intervenții, mai poate să recupereze un pic din funcția tiroidiană, dar să scape de tratament complet nu se va întâmpla. Tratamentul se ia toată viața, trebuie administrat cu regularitate și trebuie să venim la controale periodic pentru a ne asigura că necesarul hormonal este substituit corespunzător.
Media10: Cu ce frecvență ar trebui să vină pacientul la controale?
Dr.Alexandra Khalid: Inițial, o dată la șase luni. Eu prefer să dau dozarea hormonilor undeva la șase luni pentru că nu există doi pacienți care să aibă o evoluție similară. Evoluția tiroiditei autoimune variază foarte mult de la un pacient la altul. Sunt pacienți care merg pe o doză minimă ani de zile sau poate zeci de ani și sunt pacienți care ajung să aibă nevoie de o cantitate foarte mare de hormon tiroidian chiar și în câteva luni. Din această cauză, preferăm să-i chemăm la un control medical o dată la șase luni sau măcar să își dozeze funcția tiroidiană la șase luni și să îi vedem o dată pe an.
„Ar fi un lucru extrem de benefic să aibă o alimentație cât mai curată și cât mai sănătoasă”
Media10: Ce stil de viață trebuie să aibă pacientul cu tiroidită Hashimoto?
Dr.Alexandra Khalid: Alimentația este un element foarte important în general în viața pacientului și aici vorbim despre orice boală. Pacientul trebuie să înțeleagă că atunci când vorbim despre o boală nu există minuni pe care le putem face pentru vindecare. Sunt pacienți care muncesc prea mult, sunt extrem de ocupați. Ei trebuie să înțeleagă că indiferent de ce stil de viață au pot să își țină boala sub control și noi îi putem ajuta. Pe langă controalele periodice, este important să aibă o alimentație cât mai curată și cât mai sănătoasă, cu multe alimente de bază și cât mai puține alimente procesate.
În ultimul timp, toată lumea știe despre distructorii endocrini care afectează felul în care funcționează în mod obișnuit hormonii în organismul nostru, care mimează anumiți hormoni. Ei bine, îi găsim sub formă de diverși aditivi alimentari, detergenți, cosmetice, parfumuri, pesticide și atunci stilul de viață sănătos trebuie să constea în: sport, hidratare corespunzatoare, timp petrecut în aer liber, alimentație sănătoasă, dacă se poate luată din piață de la micii producatori, sau poate chiar din gospodarie proprie: multe legume și verdețuri, fructe, lactate, cereale cât mai diversificate și cât mai brute, proteine de calitate superioară, dar în cantitate limitată (să nu mâncăm carne în fiecare zi) și să variem tipul de proteină: pasăre, vită, pește, fructe de mare, cât mai puțin carne ambalată, cât mai puține alimente procesate. Deși nu face minuni, o alimentație sănătoasă pare să încetinească puțin din procesul autoimun.
Femeile însărcinate trebuie să ia o doză mai mare de hormon tiroidian
Media10: Ce trebuie să facă o femeie însărcinată, care se știe cu tiroidită Hashimoto. Știm că există acea bine-cunoscută sintagmă: „În timpul sarcinii nu e bine să iei pastile”. Cum să procedeze corect?
Dr.Alexandra Khalid: Pacientele însărcinate trebuie să aibă un instructaj foarte bine făcut în ceea ce privește patologia tiroidiană în timpul sarcinii. Ele trebuie să înțeleagă că fătul nu are tiroidă proprie în stadiile inițiale ale sarcinii. Tiroida noastră produce un hormon care ne ajută să ne dezvoltăm fizic și psihic, care este foarte important în dezvoltarea neurocognitivă și în dezvoltarea scheletului nostru. Hormonul tiroidian împreună cu hormonul de creștere (GH-ul), contribuie la creșterea noastră de la copil la adult. Acest proces este valabil și în uter. Pentru ca bebelușul să crească și să se dezvolte neurologic normal, are nevoie de hormon tiroidian, iar până la 12 săptămâni îl va lua din circulația mamei. Ceea ce înseamnă că în timpul unei sarcini, consumul de hormon tiroidian la nivelul organismului este mai mare. Acest fapt presupune că o femeie însărcinată, care are tiroidită autoimună, trebuie să se prezinte la cabinet pentru a ne asigura că acea cantitate de hormon tiroidian este suficientă pentru ea și pentru făt. De asemenea, evaluările vor fi făcute mult mai des, la patru-șase săptămâni pe toată perioada sarcinii pentru că bebelușul crește repede, la fel și placenta, iar modificările sunt destul de accentuate și de rapide. Prin urmare, s-ar putea ca dozele de hormon tiroidian pe care gravida le lua înainte de a rămâne însărcinată să fie crescute într-un ritm destul de alert. Ea trebuie să înțeleagă că acest lucru este normal și că nu face absolut nimic rău fătului, ci dimpotrivă, îi face bine.
