Coxartroza apare, de cele mai multe ori, ca urmare a unei afectări degenerative. Durerea este principalul simptom care apare și îl trimite pe pacient la un consult de specialitate, însă acest lucru se întâmplă tardiv, de obicei, când boala deja a evoluat. Prin urmare, soluțiile de tratament sunt mult mai eficiente și mai rapide dacă pacientul se prezintă din timp la un specialist, nu ignoră simptomele și nu încearcă să găsească singur soluții. De ce apare durerea de șold? Ce măsuri putem lua de acasă? Ce investigații sunt necesare pentru depistarea coxartrozei? Care sunt metodele de tratament? Ne spune dr. Cristian Bică, medic specialist ortopedie-traumatologie la Kineto-Plus.
Media10: Auzim frecvent în jurul nostru persoane care spun: „mă doare șoldul”. Cum apare durerea de șold?
Dr. Cristian Bică: Pacienții care au timp să vină la medic și să spună că îi doare șoldul, de cele mai multe ori au o problemă degenerativă, dar există și patologie traumatică. Coxartroza este o boală degenerativă în care cartilajul articulației, acea parte lucioasă de la capătul osului, se strică. Din păcate, nu avem foarte multe variante de a ajuta articulația șoldului, de a repara leziunile cartilajului, mai ales că la șold se degradează într-un mod oarecum uniform și nu prea mai avem ce să facem chirurgical din punctul acesta de vedere.
„Principala cauză estea cea degenerativă”
Media10: Care sunt principalele cauze ce pot să ducă la declanșarea durerii de șold?
Dr. Cristian Bică: În primul rând, principala cauză estea cea degenerativă, deci putem vorbi și de un factor genetic. În al doilea rând, o altă cauză este dată de o activitate fizică intensă, un șold care este folosit foarte mult și care poate duce la accentuarea acestor modificări degenerative. O afecțiune nu foarte frecvent întâlnită este necroza aseptică de cap femural, în care aportul sanguin de la nivelul capului femural este întrerupt dintr-un motiv anume, frecvent asociat cu consumul de alcool. Apare, de obicei, la vârsta de 40-50 de ani. Atunci când fluxul sanguin este întrerupt, osul de la nivelul capului femural moare, se necrozează și, cu timpul, se prăbușește. Asta duce la o artroză avansată a articulației femurale.
De asemenea, sunt și anumite patologii ale șoldului care nu sunt neapărat de cauză articulară. Un exemplu este bursita trohanteriană, care dă o durere laterală de șold. Când aceasta se inflamează, pacienții se prezintă la medic pentru că nu mai pot dormi pe partea respectivă. Bursele sunt ca niște pungi de lichid situate la nivelul proeminențelor osoase. Ele pot intra în contact cu o altă structură de țesut moale, dar care e mai dură, de obicei. Deasupra trohanterului se află fascia lata, care este ca o “bandă de cauciuc” ce pornește de la spina iliacă și până sub nivelul genunchiului. Bursa are rolul de a proteja acea fascia lata de trohanter, de proeminența osoasă. Uneori, dacă nu alergăm corect, aceasta se poate inflama din cauză că există o presiune crescută în acel segment.
Cu cât vizita la medic este mai rapidă, cu atât tratamentul este mai eficient
Media10: Mulți pacienți tind să stea acasă și să nu se adreseze unui specialist decât atunci când durerile devin insuportabile. Când vin pacienții la medic, de obicei?
Dr. Cristian Bică: În România, pacienții vin destul de târziu la un consult, când deja au probleme mari de mobilizare, când măsurile conservatoare au șanse mai mici de reușită, deși aduc un aport foarte bun pentru pacienții respectivi, de cele mai multe ori. De obicei, pacienții se prezintă fie între stadiul I și II, unde vorbim de kinetoterapie combinată cu infiltrații intraarticulare prin care îi ajutăm să-și recapete mobilitatea, fie se prezintă cu artroză severă, când discutăm direct de protezarea șoldului. În orice stadiu s-ar afla, întotdeauna soluția chirurgicală este ultima noastră variantă și niciodată nu facem rabat de la această regulă.
„Cea mai bună soluție pentru a evita durerea de șold este să ne menținem mobilitatea articulară, să fim activi”
Media10: Ce măsuri putem lua de acasă pentru a ameliora durerile?
Dr. Cristian Bică: Dacă vorbim de o cauză degenerativă, cea mai bună soluție pentru a evita durerea de șold este să ne menținem mobilitatea articulară, să fim activi. De asemenea, pacienții pot lua un paracetamol pentru a diminua durera, însă nu altceva. Automedicația fără a cere sfatul medicului nu este indicată. Dacă pacientul nu se își poate menține mobilitatea fără medicamente, atunci ar fi ideal să ia un paracetamol și la o oră după asta să facă exerciții și să încerce să câștige mobilitate articulară. Statul la pat nu este indicat niciodată pentru că agraveză starea pacientului. Este important ca pacientul trebuie să rămână activ pentru că lipsa de activitate duce la degradare pe toate planurile, nu neapărat cel ortopedic.
Media10: Ce teste, investigații sunt necesare în această situație?
Dr. Cristian Bică: Examenul clinic este de bază în diagnosticarea durerii de șold. Nu de puține ori am avut surpriza să văd un pacient fără nicio problemă clinic, iar pe radiografie să aibă o boală avansată. De asemenea, există situații în care pacienții se prezintă cu durere de șold drept, iar pe radiografie vedem că șoldul stâng arată mult mai rău, însă el nu are nicio problemă. De obicei, există un eveniment care declanșează durerea de șold de cauză artrozică, dar nu întotdeauna reușim să îl identificăm. În principiu, examenul clinic este de bază, nu există medicină fără examen clinic, iar în cazul artrozei de șold avem radiografia de pelvis și șoldul dureros, stâng sau drept.
Tratament în trei pași: recuperare medicală, infiltrații intraarticulare, protezarea șoldului
Media10: Cum putem trata durerile de șold? Ce soluții de tratament există?
Dr. Cristian Bică: Tratamentul durerii de șold se face în trei pași. Pasul unu este fizioterapia și mai ales kinetoterapia combinate cu un tratament medicamentos. Întotdeauna prefer să încep cu medicația cea mai slabă (paracetamolul) și, ulterior, să dau medicamente care sunt mai puternice. Când pacientul nu mai poate controla simptomatologia cu aceste măsuri, urmează pasul doi, și anume infiltrațiile intraarticulare. Acestea sunt de mai multe soiuri, însă cele mai folosite pe piață sunt infiltrațiile cu plasmă îmbogățită cu trombocite (PRP), infiltrațiile cu acid hialuronic sau infiltrațiile cu steroid, pe care preferăm să le ținem ca și ultim pas în acest caz.
Steroidul, deși are un efect puternic antiinflamator, are și niște potențiale efecte secundare. Infiltrațiile repetate cu steroid vor duce la afectarea țesuturilor din articulația respectivă, deci preferăm să păstrăm ca și ultimă soluție această variantă. Prin urmare, vom propune pacienților, în funcție de cum se prezintă din punct de vedere clinic și imagistic, fie infiltrație cu plasmă, fie cu acid hialuronic de sine stătător sau combinație cu steroid. Dacă avem o artroză avansată, atunci trecem direct la steroid pentru că celelalte infiltrații au șanse mici de funcționare în această situație. Ce trebuie știut este că perioada în care pacientul obține beneficii după infiltrațiile articulare va fi din ce în ce mai scăzută de la o infiltrație la alta. Ele ascund simptomatologia, însă boala avansează și, la un moment dat, infiltrațiile nu mai au efect. Prin urmare, ajungem la pasul trei, artroplastia totală de șold, în care înlocuim articulația pacientului.
Rolul kinetoterapiei în tratarea durerii de șold
Media10: Cum ajută kinetoterapia pacientul cu coxartroză?
Dr. Cristian Bică: Sunt multe exerciții de kinetoterapie pe care pacienții cu durere de șold le pot face în primă fază și care sunt foarte eficiente. Scopul acestor exerciții este de a păstra țesuturile din jurul articulației șoldului într-o stare bună și de a menține mobilitatea articulară. Atunci când ne scade mobilitatea articulară din cauza problemei degenerative, tendința este să apară și durerea. Deci intrăm într-un cerc vicios: scăderea mobilității accentuează durerea, iar durerea accentuează scăderea mobilității. Prin urmare, trebuie să întrerupem acest cerc vicios prin kinetoterapie pentru a crește mobilitatea articulară.
Cum se face protezarea șoldului?
Media10: În ce constă protezarea șoldului?
Dr. Cristian Bică: Protezarea șoldului constă în a înlocui articulația respectivă cu una nouă. Proteza de șold are o cupă acetabulară, adică zona în care se sprijină capul femural, ce este parte din pelvis. Procedura constă în eliminarea capului femural și punerea unei cupe care va înlocui fostul acetabul (n.r. cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului). Sunt două tehnici principale prin care se fixează capul acetabular în osul șoldului: una este fără ciment, în care cupa respectivă este “înfiptă” (press-fit) în osul coxal, iar cealaltă constă în cimentarea cupei cu scopul de a o fixa, ca și cum ar fi lipită în acel loc.
Ideea este că trebuie să eliminăm capul femural deteriorat și pentru asta se face osteotomie. Mai apoi, el este înlocuit cu o componentă femurală (stem), peste care se va adăuga un cap femural din diferite materiale. Avem și aici aceleași metode de fixare: fără ciment sau cu ciment. În ceea ce privește materialele folosite, avem o mare varietate: de la materiale metalice la polietilenă (un fel de plastic), însă în ultima perioadă se folosește foarte mult ceramica. Pentru pacienții mai tineri sau foarte tineri, se preferă utilizarea materialului de ceramică pentru că proteza are o funcție mai bună și o durată de viață mai lungă. O variantă frecvent folosită cu rezultate foarte bune pe termen lung este cea de cap femural din ceramică și insert, care intră în componenta acetabulară, de polietilenă.
Sfaturi utile pentru a preveni coxartroza
Media10: Ar trebui să ne așteptăm la coxartroză pe măsură ce înaintăm în vârstă sau nu toți vom face? Cum putem prevenim durerea de șold?
Dr. Cristian Bică: Nu toate persoanele riscă să facă această afecțiune, dar este frecvent întâlnită. Ce putem face ca să prevenim este să ne păstrăm greutatea în limite normale, să avem o condiție fizică bună, iar musculatura să aibă un tonus bun. Trebuie să evităm traumatismele și microtraumatismele articulației. Spre exemplu, dacă ne place să facem jogging sau să aleargăm ca să ne menținem într-o condiție fizică bună, ar fi ideal să fim atenți și la condițiile în care facem asta. O încălțăminte cu talpă subțire, neadecvată, poate duce la apariția unor microtraumatisme la nivelul articulațiilor șoldului, genunchiului, gleznei, care pot agrava sau favoriza progresia bolii.
De asemenea, este foarte importantă suprafața pe care alergăm pentru că se pot produce leziuni. Este indicat să alergăm numai pe piste special amenajate pentru alergare. Acestea sunt confecționate din tartan, un material mai moale care ajută la prevenirea leziunilor. În plus, trebuie să fim atenți și la felul în care alergăm pentru că și asta poate fi o problemă. Alergarea trebuie să fie controlată și educată, fără excese.
