Hipertensiunea arterială, cunoscută și ca „ucigașul tăcut”, este una dintre cele mai frecvente și periculoase probleme de sănătate la nivel global. Această afecțiune poate evolua fără simptome evidente, însă crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral (AVC) și alte complicații grave. Hipertensiunea afectează inima și vasele de sânge, punând în pericol sănătatea generală. De aceea, este esențial să recunoști impactul pe care îl poate avea asupra vieții tale și să știi cum să o controlezi eficient. Ce este hipertensiunea arterială? Ce complicații poate cauza și cum o poți gestiona corect? Descoperă răspunsurile oferite de dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică caracterizată prin creșterea presiunii exercitate de sânge asupra pereților arteriali. Această presiune crescută pune o sarcină suplimentară asupra inimii și a vaselor de sânge, ceea ce poate duce la modificări structurale și funcționale ale acestora. Factorii de risc includ: predispoziția genetică, dieta bogată în sare, sedentarismul, stresul cronic și excesul de greutate. Consecințele hipertensiunii netratate pot fi devastatoare, de aceea trebuie să o monitorizezi regulat.
„La pacienții cu hipertensiune arterială, inima trebuie să pompeze mai puternic pentru a circula sângele prin arterele rigide și îngustate, ceea ce poate duce la mărirea și slăbirea mușchiului cardiac, dar și la alte probleme de sănătate. Înțelegerea riscurilor asociate cu hipertensiunea arterială și modalitățile de control al acesteia este esențială pentru prevenirea complicațiilor severe, având în vedere că tot mai mulți oameni, chiar și tineri, sunt depistați cu hipertensiune”, spune medicul.
Care sunt semnele hipertensiunii?
Deși hipertensiunea poate fi asimptomatică în stadiile sale incipiente, există anumite indicii care ar putea sugera prezența acestei afecțiuni. Semnele pot fi subtile și adesea confundate cu alte probleme de sănătate, ceea ce face ca diagnosticul precoce să fie dificil. Este important ca persoanele cu factori de risc să fie atente la simptome precum durerile de cap persistente, amețelile sau oboseala inexplicabilă. Detectarea timpurie a hipertensiunii prin controale regulate poate preveni apariția complicațiilor severe.
„Amețelile, durerile de cap persistente, oboseala inexplicabilă sau tulburările de somn sunt printre cele mai frecvente simptome. Acestea pot fi ușor trecute cu vederea sau atribuite altor cauze, ceea ce face ca hipertensiunea să rămână adesea nediagnosticată până în stadii avansate. De aceea, este esențial să acordăm atenție semnelor pe care corpul nostru ni le oferă”, precizează dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Ce probleme poate cauza hipertensiunea?
-
Ateroscleroză
Hipertensiunea arterială nu doar că afectează direct funcționarea normală a inimii, dar contribuie și la apariția altor afecțiuni cardiovasculare. Deteriorarea pereților arteriali favorizează depunerea de plăci de grăsime, ceea ce reduce elasticitatea vaselor și restricționează fluxul sanguin.
„Hipertensiunea arterială constantă deteriorează pereții interiori ai arterelor, făcându-i mai susceptibili la ateroscleroză. Ateroscleroza reprezintă îngustarea și rigidizarea arterelor din cauza plăcilor de grăsime. Arterele îngustate pot reduce sau bloca fluxul sanguin către creier, crescând riscul de AVC ischemic”, afirmă medicul cardiolog.
-
Cheaguri de sânge
Un alt risc major asociat hipertensiunii este formarea cheagurilor de sânge. Acestea pot apărea ca urmare a lezării pereților arteriali și pot duce la blocarea completă a fluxului sanguin în anumite zone ale corpului.
„Presiunea crescută a sângelui favorizează formarea cheagurilor de sânge în arterele deteriorate. Aceste cheaguri pot obstrucționa complet un vas de sânge din creier sau pot călători din alte părți ale corpului până la creier, provocând un AVC ischemic”, declară dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
-
Slăbirea pereților vaselor de sânge
Expunerea prelungită la o tensiune arterială ridicată poate slăbi structura pereților vaselor de sânge. Acest lucru va crește riscul de rupturi. Slăbirea pereților vaselor de sânge este un fenomen care poate avea consecințe grave, mai ales dacă afectează arterele cerebrale.
„Tensiunea arterială ridicată pe termen lung slăbește pereții vaselor de sânge, făcându-i mai predispuși la rupere. Aceasta poate duce la un AVC hemoragic, care este adesea mai sever decât AVC-ul ischemic și poate avea consecințe devastatoare”, precizează medicul.
-
Anevrisme
Anevrismele sunt o altă complicație gravă asociată hipertensiunii. Acestea apar atunci când pereții arteriali se dilată anormal. În momentul în care se rup, pot provoca hemoragii interne severe.
„De asemenea, hipertensiunea poate duce la formarea de anevrisme. Acestea sunt niște dilatări anormale ale pereților arteriali. Anevrismul poate crește în dimensiune și, în cele din urmă, se poate rupe, cauzând sângerare cerebrală și un AVC hemoragic”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Cum ții sub control boala? Montorizare regulată
Controlul eficient al hipertensiunii începe cu o monitorizare atentă și regulată a tensiunii arteriale. Aceasta este esențială nu doar pentru diagnostic, dar și pentru ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor. Persoanele cu factori de risc sau cu antecedente familiale de hipertensiune ar trebui să fie deosebit de vigilente.
„Multe persoane cu hipertensiune arterială nu prezintă simptome evidente, de aceea această afecțiune este adesea numită „ucigașul tăcut”. Monitorizarea regulată ajută la detectarea precoce a hipertensiunii, permițând intervenții rapide pentru a controla tensiunea arterială și a preveni complicațiile. Pentru cei care sunt deja diagnosticați cu hipertensiune și primesc tratament, monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este crucială pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Ajustările necesare ale medicației sau ale stilului de viață pot fi făcute pe baza măsurătorilor regulate”, declară medicul cardiolog.
Alimentația este ESENȚIALĂ
O dietă echilibrată este unul dintre cei mai importanți factori în prevenirea și gestionarea hipertensiunii. Consumul excesiv de sare, alimente procesate și grăsimi nesănătoase contribuie semnificativ la creșterea tensiunii arteriale. Adoptarea unei diete bogate în fructe, legume și grăsimi sănătoase poate avea un impact pozitiv semnificativ.
„Excesul de greutate este un factor de risc major pentru hipertensiunea arterială. O dietă sănătoasă și echilibrată poate ajuta la menținerea sau la pierderea în greutate, reducând astfel presiunea asupra pereților arteriali și contribuind la scăderea tensiunii arteriale. Grăsimile saturate și zaharurile adăugate contribuie la creșterea în greutate și la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Reducerea consumului de grăsimi saturate și zaharuri adăugate poate ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea tensiunii arteriale”, spune dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Ce să mănânci dacă ai hipertensiune
Gestionarea hipertensiunii arteriale începe cu alegeri alimentare inteligente, care susțin sănătatea inimii și îmbunătățesc starea generală de bine. O dietă echilibrată poate reduce riscul de complicații și poate contribui la menținerea tensiunii arteriale în limite normale. Este important să te concentrezi pe alimente naturale, bogate în nutrienți. Alimentele care oferă potasiu, magneziu și antioxidanți joacă un rol cheie în relaxarea vaselor de sânge și în reglarea tensiunii. De asemenea, introducerea unor obiceiuri simple, cum ar fi hidratarea corespunzătoare și mesele mici și dese, poate face o diferență semnificativă. Un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație atent aleasă, este unul dintre cei mai eficienți aliați împotriva hipertensiunii.
„Alege surse de grăsimi sănătoase, cum ar fi: uleiul de măsline, avocado și nucile. Fructele și legumele sunt bogate în vitamine, minerale și fibre, și au un conținut scăzut de calorii. Acestea sunt esențiale pentru o dietă sănătoasă și pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Consumă o varietate de fructe și legume colorate pentru a beneficia de un spectru larg de nutrienți. Exemple includ: merele, fructele de pădure, citricele, spanacul, broccoli și morcovii”, precizează medicul.
Fă mișcare!
Pe lângă dietă, activitatea fizică regulată este esențială pentru sănătatea cardiovasculară. Un stil de viață activ poate face minuni pentru sănătatea cardiovasculară, mai ales atunci când vine vorba de controlul hipertensiunii arteriale. Exercițiile fizice regulate contribuie la o mai bună circulație a sângelui, reducând astfel presiunea asupra vaselor de sânge. În plus, mișcarea ajută la combaterea stresului, un factor major în creșterea tensiunii arteriale, prin stimularea eliberării de endorfine – substanțele naturale care induc o stare de bine. Fie că optezi pentru plimbări, înot, yoga sau mers pe bicicletă, cheia este să găsești activități care să-ți aducă bucurie, transformând sportul într-o parte firească a rutinei zilnice.
„Activitatea fizică întărește inima, permițându-i să pompeze sângele mai eficient, ceea ce reduce presiunea asupra arterelor. Activitatea fizică stimulează producția de endorfine, care sunt hormoni ai fericirii, și ajută la reducerea nivelului de stres. Pentru a integra exercițiile fizice în rutina zilnică, începe treptat și crește progresiv intensitatea și durata activităților. Alege activități care îți plac pentru a rămâne motivat”, concluzionează dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Așadar, adoptarea unui stil de viață sănătos este cheia pentru prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată și monitorizarea atentă a tensiunii arteriale sunt pilonii esențiali ai unui plan eficient de control. Este important să înțelegi că modificările simple, dar constante, în rutina zilnică pot avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii și a vaselor de sânge. Prin alegerea unor obiceiuri sănătoase, poți reduce riscul de complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
