Statinele reprezintă un grup de medicamente ce sunt utilizate pentru reducerea nivelului de colesterol din sânge, în special LDL colesterol. Creșterea colesterolului „rău” poate favoriza dezvoltarea aterosclerozei, o afecțiune în care depunerile de grăsime pe pereții arterelor duc la îngustarea și rigidizarea acestora. La rândul său, ateroscleroza poate crește riscul de boli cardiovasculare, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Statinele sunt niște medicamente esențiale pentru persoanele care au un risc crescut de boli cardiovasculare, dar și pentru cei cu hipercolesterolemie familială sau diabet. Când sunt indicate statinele? Cum ajută în reglarea colesterolului „rău”? Ce efecte pot avea nivelurile crescute de colesterol în organism? Cum se administrează statinele? Aflăm de la dr. Paula Ciucă, medic primar medicină internă la Cardio Help.
Media10: Ce sunt statinele?
Dr. Paula Ciucă: Statinele sunt o clasă de medicamente folosite pentru a reduce valoarea colesterolului seric. Valorile mari ale colesterolului se numără printre cele mai des întâlnite probleme din ziua de azi. Nivelurile crescute favorizează creșterea riscului de ateromatoză, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Scăderea colesterolului înseamnă reducerea riscurilor cardiovasculare și, implicit, la o incidență mai mică de infarct miocardic și AVC.
Beneficiile statinelor
Media10: Când sunt indicate aceste medicamente și ce benficii aduc pacientului?
Dr. Paula Ciucă: Aceste medicamente sunt indicate în tratamentul dislipidemiilor, hipercolesterolemiei familiale, în ateroscleroză (acumulare de grăsimi în interiorul și pe pereții vaselor de sânge), în accidentul vascular cerebral, dar și în diabetul zaharat. Statinele se recomandă tuturor pacienților atât în prevenția secundară, cât și în prevenția primară a celor cu risc mare și foarte mare. Statinele, pe lângă scăderea valorii colesterolului, reduc și activitatea antiinflamatorie, stresul oxidativ, ritmul de progresie a plăcilor de colesterol și la stabilizarea acestora, cresc HDL colesterol (colesterolul „bun”), care are efect cardioprotector.
Media10: Ce este colesterolul „rău” și care este rolul său în organism?
Dr. Paula Ciucă: LDL colesterol mai este denumit și colesterolul „rău”. Acesta transportă grăsimile de la ficat spre toate celulele organismului, în special în jurul vaselor de sânge, unde se poate depozita, provoacând aterocleroză și boli asociate sistemului cardiovascular. Procesul de ateromatoză începe foarte devreme, din copilărie și adolescență. Colesterolul face parte din structura tuturor membranelor celulare și participă la funcționarea optimă a organismului. Rolul său este acela de a menține integritatea celulară și de a ajuta la funcționarea aparatului digestiv prin sinteza bilei. De asemenea, are un rol esențial pentru buna funcționare a sistemului imunitar, contribuie la grăbirea procesului de vinecare și are efect antioxidant.
Cauzele creșterii colesterolului „rău”
Media10: Care este valoarea normală a colestrolului în organism și ce factori pot influența nivelurile acestuia? De ce crește colesterolul „rău”?
Dr. Paula Ciucă: Valoarea normală a colesterolului total este < 200 mg/dl. Valoarea normală a HDL colesterol este > 60 mg/dl, iar valoarea normală a LDL colesterol este < 100 mg/dl. Factorii de risc care duc la creșterea colesterolului rău sunt: alimentația bogată în grăsimi saturate (carne roșie, produse lactate), sedentarismul, supraponderea și obezitatea, fumatul, consumul de alcool, anumite afecțiuni medicale (diabet zaharat, hipotiroidism), stresul (care poate declanșa dezechilibre hormonale ce duc la creșterea colesterolului), vârsta înaintată (odată cu vârsta, ficatul nu mai reușește să elimine LDL colesterol, ceea ce duce la creșterea lui în sânge).
Media10: Ce ravagii pot face nivelurile crescute ale colesterolului „rău” în organismul pacientului? Ce afecțiuni pot să apară?
Dr. Paula Ciucă: Depunerea de colesterol „rău” la nivelul pereților arterelor duce la apariția aterosclerozei. Aceasta stă la baza a două cauze importante de mortalitate, și anume: boala coronariană (cardiopatia ischemică, angina pectorală, infarctul miocardic, moartea subită) și accidentul vascular cerebral. În momentul în care colesterolul se acumulează la nivelul celulelor, apar disfuncții de organ precum: afectare hepatică (steatoză hepatică), afectare renală, cardiacă (insuficiență cardiacă), afectare neurologică.
Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială
Media10: Cum scădem colesterolul „rău”? Când se indică administrarea statinelor?
Dr. Paula Ciucă: Inițial, încercăm să reducem nivelurile crescute ale colesterolului printr-o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, menținerea unei greutăți normale, reducerea sau evitarea consumului de alcool, renunțarea la fumat. Dacă aceste măsuri nu sunt suficiente și valorile colesterolului total și ale LDL colesterol sunt încă foarte mari sau dacă pacientul prezintă factori de risc majori ce impun scăderea rapidă a colesterolului, medicul recomanda în plus un tratament medicamentos, cum ar fi statinele.
Media10: Cum se ajustează dozele? După cât timp se pot observa îmbunătățiri ale nivelului de colesterol „rău”?
Dr. Paula Ciucă: Medicul trebuie să monitorizeze pacientul pe termen lung, indiferent de medicația administrată. Controlul trebuie făcut cu regularitate. Uneori, poate fi necesară creșterea dozei dacă țintele nu au fost atinse, iar alteori scăderea dozei sau schimbarea medicamentului. Unii pacienți nu își iau medicamentele așa cum le-au fost prescrise. De aceea, vizita la medic și discuția cu acesta sunt importante. Efectul medicației se va vedea în timp cu ajutorul analizelor de sânge recomandate de către medic.
Analize utile pentru monitorizarea pacienților
Media10: Ce analize ajută în monitorizarea pacientului, pentru a vedea dacă tratamentul de reglare a colesterolului „rău” are efect?
Dr. Paula Ciucă: Analizele care se efectuează pentru monitorizarea valorilor colesterolului în urma tratamentului includ, în primul rând, profilul lipidic, și anume: colesterolul total, LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceridele. În al doilea rând, se monitorizează markerii hepatici pentru eventualele reacții adverse ale tratamentului, cum ar fi: GPT, GOT. Alte analize care se urmăresc sunt: coenzima Q10 (un antioxidant care ajută la protejarea celulelor, însă deficitul ei poate duce la probleme de sănătate); proteina C reactivă (pentru evaluarea riscului cardiovascular și cel de boală vasculară periferică); apolipoproteinele (componente proteice ale lipidelor ce au rolul de a evalua riscul de boală coronariană – APO A1, APO B).
Media10: Cât timp trebuie să ia pacientul acest tratament? Dacă nivelul de colesterol „rău” a scăzut, mai este nevoie ca pacientul să ia statine?
Dr. Paula Ciucă: Tratamentul cu statine reprezintă o componentă importantă în managementul pacientului cu risc cardiovascular ridicat și, în special, la pacienții care au un eveniment cardiovascular și cerebrovascular acut. Durata tratamentului este individualizată și depinde de severitatea dislipidemiei, de răspunsul la tratament, apariția reacțiilor adverse, prezența altor afecțiuni medicale. De obicei, tratamentul este pe termen lung, chiar și după scăderea colesterolului la nivelul dorit. Statinele previn apariția complicațiilor cardiovasculare, iar întreruperea lor duce la creșterea colesterolului și la creșterea riscului de boli cardiovasculare.
Se pot folosi asocieri de medicamente
Media10: Se mai pot asocia și alte clase de medicamente?
Dr. Paula Ciucă: Pentru îmbunătățirea aderenței la tratamentul medicamentos se pot folosi asocieri fixe. Acestea conțin statine asociate cu un antihipertensiv (statină + amlodipină) sau statină cu un alt hipolipemiant (statină + ezetimib). Combinația dintre statină și alt hipolipemiant se folosește atunci când valoarea țintă a LDL colesterol nu este atinsă cu doze mari de statină.
Reacții adverse la tratament
Media10: Administrarea statinelor pe o perioadă îndelungată poate avea efecte secundare? Care sunt acestea? Când e necesară întreruperea tratamentului?
Dr. Paula Ciucă: Statinele sunt considerate, în general, sigure și bine tolerate de organism. Există pacienți care nu răspund bine la administrarea de statine și pot să aibă chiar efecte secundare, cum ar fi: greață, vărsături, amețeli, scaune diareice, dureri musculare, creșterea enzimelor hepatice, hiperglicemie sau diabet zaharat, tulburări cognitive. Ele sunt rare și reversibile la întreruperea tratamentului. De asemenea, aceste simptome pot să nu fie date de medicament, fiind necesare teste de laborator pentru a depista cauza lor.
Reacțiile adverse pot să apară la un anumit tip de statină, deci înlocuirea cu un alt medicament poate fi soluția. În cazul în care pacientul prezintă în continuare simptome, se prescrie medicație pentru reducerea valorii colesterolului, care nu face parte din clasa statinelor. De exemplu, se poate prescrie ezetimib, rășină sechestratoare de acizi biliari, drojdie de orez roșu, tărâțe de psylium, schinduf, ulei de pește.
Când nu trebuie să luăm statine?
Media10: În ce situații se contraindică administrarea acestor medicamente?
Dr. Paula Ciucă: Statinele sunt contraindicate în afecțiuni hepatice active sau atunci când enzimele hepatice sunt crescute de peste trei ori față de limita superioară a valorii normale. De asemenea, sunt contraindicate în sarcină și alăptare, dar și în afecțiuni neuromusculare. Se administrează cu precauție în insuficiența renală și la vârstnicii peste 70 ani.
