Capul turtit este o problemă frecvent întâlnită în primele luni de viață ale nou-născutului. În această perioadă, capul bebelușului este încă moale și flexibil. Principala cauză este reprezentată de poziția prelungită a capului într-o anumită direcție. Totuși, poate să apară chiar și din viața intrauterină sau în urma nașterii. Dacă nu este descoperit și tratat din timp, bebelușii pot dezvolta asimetrii. De aceea, kinetoterapia joacă un rol esențial în acest sens. Prin exerciții specifice și tehnici manuale, kinetoterapia contribuie la întărirea mușchilor gâtului și la îmbunătățirea mobilității capului. La ce semne trebuie să fie atenți părinții? Cum se face recuperarea bebelușului? Ce terapii ajută? Elena Dumitrache, kinetoterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova, oferă informații utile pentru părinți.
Media10: Ce este capul turtit la bebeluși și de câte tipuri poate fi?
Elena Dumitrache: Aplatizarea craniului bebelușului poate să îmbrace trei dimensiuni. Plagiocefalia reprezintă aplatizarea în diagonală (oblică) a oaselor craniului. În schimb, brahiocefalia este ca o formă geometrică. Când privim craniul de sus, partea din spate a capului este dreaptă, aplatizată, iar părțile laterale sunt la nivelul urechilor, ca și cum ar fi alungite. Un alt tip este scalocefalia, în care capul este aplaizat parietal, de o parte și de alta. Dacă îl privim de sus, capul are forma unui oval, iar fruntea este bombată.
De ce au bebelușii capul turtit?
Media10: Care sunt principalele cauze ce duc la apariția capului turtit la bebeluși?
Elena Dumitrache: Turtirea capului bebelușului poate să apară ca urmare a unei dezvoltări anormale în viața intrauterină sau chiar în momentul expulzării (în cazul nașterii naturale). În acest caz, oasele craniului sunt maleabile și se poate creea o presiune sau o tensiune inegală la nivelul craniului bebelușului. Prin urmare, putem observa această aplatizare a capului bebelușului. De cele mai multe ori, oasele craniului nu respiră pentru că tot timpul se creează o presiune externă asupra lor. Bebelușul împinge în cap, pe zona aplatizată, și atunci oasele nu mai pot să respire și să producă acea bombare fiziologică care ar trebui să existe. De asemenea, aplatizarea capului bebelușului poate să apară și din cauza factorului genetic (cineva din familie a avut această problemă) sau chiar după naștere (din cauza unui factor favorizant – torticolis, posturarea greșită, doar pe o anumită parte a capului).
„Au apărut mai multe cazuri de plagiocefalie în rândul bebelușilor”
Media10: Cât de frecvent întâlnești bebeluși care au această problemă și de la ce vârste apare mai des?
Elena Dumitrache: În ultimul timp, am observat că au apărut mai multe cazuri de plagiocefalie în rândul bebelușilor. Un lucru îmbucurător este faptul că din ce în ce mai multe mămici alăptează nou-născutul. Totuși, multe dintre ele scapă din vedere un lucru extrem de important, și anume alăptarea bilaterală a copilului și posturarea corectă a copilului la sân. Indiferent de postura în care este alăptat bebelușul, că este așezat în pat lângă mamă sau că îl ține în brațe, trebuie să aibă grijă să o facă bilateral și cu alinierea corectă a corpului. În principiu, bebele trebuie să aibă corpul paralel cu al mamei. Alăptarea nou-născutului doar pe o anumită parte înseamnă limitarea mișcării la acel nivel și creșterea riscului de aplatizare a capului.
Cel mai des, bebelușii dezvoltă această problemă până la vârsta de șase luni – un an. De pe la patru-cinci luni, ei încep să petreacă mai mult timp pe burtică. Prin urmare, timpul petrecut pe spate este mult mai scurt. În acest caz, trebuie să ținem cont de orientarea capului în timpul somnului, care este din ce în ce mai scurt ca și durată față de prima lună sau prima săptămână de viață. De aceea, este foarte important să așezăm bebelușul pe burtică încă din primele zile de viață. Chiar dacă nu reușește să-și susțină singur greutatea capului, el trebuie să își ridice capul și să îl așeze de pe o parte pe cealaltă.
Capul turtit poate produce asimetrii la nivelul întregului corp
Media10: Ce probleme poate cauza această afecțiune la nivelul întregului corp?
Elena Dumitrache: De foarte multe ori, se întâmplă ca această problemă să vină la pachet și cu alte asimetrii, mai ales dacă vorbim de o moștenire genetică. De exemplu, poate să apară asimetria facială la nivelul ochiului, obrazului, nasului, bărbiei, buzelor și chiar la nivel intrabucal (mișcările limbii nu se realizează corect, poate exista un fren restrictiv, forma palatului este diferită de cea anatomică). De cele mai multe ori, copiii care au plagiocefalie își țin mâna în gură pe partea aplatizată și atunci intervin și alte probleme, cum ar fi: torticolisul, tensiunile musculare suboccipitale, se modifică amplitudinea de mișcare în articulația urmărului, poate apărea hipotonia musculară.
Media10: La ce ar trebui să fie atenți părinții? Ce factori pot să influențeze apariția capului turtit la bebeluși?
Elena Dumitrache: În primul rând, mămicile ar trebui să urmărească preferința posturală a nou-născutului la alăptare. Sunt situații în care plagiocefalia este determinată de faptul că atașarea la un sân nu se face corect. Prin urmare, în momentul în care bebelușul va conștientiza acest lucru, îl va prefera doar pe acela unde este în confort. În al doilea rând, părinții trebuie să fie atenți și la factorii externi, care pot contribui la apariția capului turtit la bebeluși, cum ar fi: un obiect colorat, poziționarea pătuțului față de patul părinților, zgomotele din jur.
Semne de alarmă
Media10: După cât timp începe să devină vizibilă problema și la ce semne trebuie să fim atenți?
Elena Dumitrache: Părinții observă, de obicei, după vârsta de trei-patru luni, când văd că bebelușul nu stă bine pe burtică, că nu are o postură corectă a capului. De asemenea, părinții pot observa faptul că cel mic nu își dorește să se atașeze bilateral la sân, că nu înclină capul într-o parte sau că nu își dorește să doarmă pe partea opusă. Este importantă poziționarea corpului, dar este foarte importantă poziția capului bebelușului, care trebuie să fie bilaterală.
De multe ori, poziția gâtului, capului sau a corpului poate să fie influențată inclusiv de felul în care bebelușul este așezat în scaunul de mașină în primele zile de viață. La copiii care au părul mai lung, ce îmbracă adesea forma capului, părinții tind să nu observe această aplatizare. Sfatul meu este ca în timpul băiței, indiferent cât au părul de lung sau cât de activi sunt bebelușii, să le observăm postura corpului, pornind de la cap și până la picioare.
“Cel mai bine este ca părinții să vină cu bebelușul cât mai devreme”
Media10: Când ar trebui să apelăm la ajutorul unui kinetoterapeut?
Elena Dumitrache: După șase luni, copiii devin foarte activi și atunci este foarte greu să mai lucrăm cu ei. De aceea, cel mai bine este ca părinții să vină cu bebelușul cât mai devreme, ideal ar fi înainte de a merge în picioare. După patru luni, cei mai mulți se întorc pe burtică și nu mai vor să stea pe spate. În acest caz, e nevoie să lucrăm diferit, în sensul că îi luăm în brațe sau apelăm la ajutorul mămicilor ca să le atragă un pic atenția.
Le recomand părinților să vină cu bebelușul la o evaluare imediat ce observă că există o mică asimetrie. E mai bine să vină din timp, ca să prevenim această problemă si să reușim să tratăm 100% copilul, decât să vină târziu, când deja vorbim de o aplatizare foarte mare pe care nu mai putem decât să o îmbunătățim. După vârsta de opt-nouă luni, este mai greu să corectăm 100% această problemă pentru că oasele craniului deja încep să se sudeze între ele, devin din ce în ce mai rigide și mai greu de egalizat.
Cum se desfășoara terapia?
Media10: Cum se tratează capul turtit la bebeluși? În ce constă procesul de recuperare?
Elena Dumitrache: Îmi place să gândesc terapia pentru fiecare bebeluț, cu tot parcursul necesar. În general, încep prin a pregăti corpul, în special partea superioară, care ne oferă stabilitate. După aceea, mă axez pe partea musculară, unde nu trebuie să existe asimetrii. În aceeași ședință de terapie includ și partea de osteopatie. Aceasta este o terapie specifică ce implică ascultarea corpului și identificarea zonei de unde apare problema prin depistarea tulburărilor funcționale și patologice ale biomecanicii corpului, o terapie blândă, profundă, de finețe.
Ca să putem menține beneficiile osteopatiei, e nevoie să lucrăm și la nivelul corpului. În acest fel, și părinților le este mai ușor să îl facă pe cel mic să accepte așezatul pe burtică. Ședințele de terapie sunt plăcute și pot varia ca timp, de la o de jumătate de oră până la o oră, în funcție de problemele pe care le are bebelușul de tratat.
Media10: Ce terapii se mai pot asocia pentru a trata această afecțiune?
Elena Dumitrache: Se poate asocia și partea de stretching pe zona gâtului, care ne ajută dacă există o limitare a mușchilor de la acel nivel. De asemenea, putem face terapie manuală și de asuplizare, de mobilizare a scapulei, mobilizări ale membrelor (care oferă o mare amplitudine de mișcare pe umăr, în special). În plus, trebuie să lucrăm foarte mult zonele de cot și pumn. În momentul în care așezăm bebelușul pe burtică, după vârsta de șase luni, el trebuie să deschidă degetele și să se așeze frumos pe palmă, să nu stea cu pumnul strâns.
Ce simt bebelușii în timpul terapiei?
Media10: Bebelușii simt durere în timpul terapiei?
Elena Dumitrache: La nivelul craniului, bebelușii nu simt durere. În schimb, zona de gât, membrele, partea musculară sunt destul de dureroase în timpul terapiei pentru că trebuie să facem stretching, adică să ne întindem. În plus, după șase-opt luni intervine și dorința lor de independență, care vine cumva împotriva noastră, pentru că trebuie să facă ceea ce ne dorim noi, iar lor nu le place, le creează un disconfort.
Media10: Cât timp durează întreg procesul de recuperare? De câte ședințe este nevoie?
Elena Dumitrache: Cu cât procesul recuperării este început mai târziu, dar și în funcție de diagnostic, cu atât recupererea este mai greoaie. Dacă reușim să lucrăm eficient, fără alte probleme, recuperarea se face destul de rapid. Este foarte important ca părintele să aibă grijă la posturarea bebelușului acasă, și anume: cum îl poziționează, cum îl alăptează, cum se joacă cu el, cum îl stimulează. După opt luni, recuperarea este una de lungă durată. La această vârstă, copilul este mult mai activ și atunci putem lucra din punct de vedere calitativ, dar nu și cantitativ.
Astfel, ca să putem lucra eficient, trebuie să avem mai mai multe ședințe, dar mai scurte. În urma terapiei, se vor vedea îmbunătățiri în ceea ce privește postura corpului bebelușului, dar garanția că vom obține o recuperare de 100% nu există. Mai este și varianta în care se recomandă purtarea unei căști pentru egalizarea craniului bebelușului. Aceasta se indică de către medicii specializați, fiind utilă în cazul bebelușilor care vin după vârsta de opt luni sau la cei care au o plagiocefalie extrem de accentuată, adică o deformare de la naștere.
Sfaturi pentru părinți
Media10: Ce pot face părinții de acasă pentru a-l ajuta pe cel mic să își corecteze postura, dar și să prevină apariția aceastei probleme?
Elena Dumitrache: Cel mai util sfat pentru părinți este acela de a-și lua timp să obseve bebelușii. Apoi, să apeleze la un specialist chiar și la cele mai mici semne de întrebare. Este foarte important de reținut faptul că nimic nu se corectează de la sine. În cel mai bun caz, se menține la nivelul la care a fost observat. În multe cazuri, dacă nu se accentuează plagiocefalia, se accentuează alte probleme de la nivelul corpului bebelușului.
