Masa de Paște este pentru mulți dintre noi un prilej de bucurie, reîntâlniri cu familia și… multe tentații culinare. Însă pentru persoanele cu diabet sau prediabet, această perioadă vine la pachet și cu întrebări esențiale: Ce pot mânca fără să-mi crească glicemia prea mult? Ce preparate trebuie să evit sau să consum cu grijă? Pentru a te ajuta să faci alegeri mai bune, dr. Iuliana Petrișor, medic primar endocrinolog, specialist diabet și boli de nutriție la Prima Clinic ne spune care sunt alimentele tradiționale de Paște care cresc glicemia cel mai mult, de ce trebuie să le consumi cu măsură și ce alternative ai.
Cozonacul – desertul cu cel mai mare impact asupra glicemiei
Cozonacul ocupă primul loc în topul alimentelor care cresc glicemia.
- Conține zahăr, făină albă, stafide, rahat – toate cu indice glicemic ridicat.
- O felie de cozonac poate conține 30–40 g de carbohidrați rapizi.
„Cozonacul este un aliment cu densitate mare de carbohidrați rapizi: zahăr, făină albă, fructe confiate, rahat, uneori chiar ciocolată. O singură felie poate conține peste 35 g de carbohidrați, echivalentul a două-trei felii de pâine albă. Pentru o persoană cu diabet, acest lucru poate însemna o creștere semnificativă și rapidă a glicemiei postprandiale, mai ales dacă este consumat pe stomacul gol sau combinat cu alte alimente dulci. De aceea, recomand să se evite cozonacul clasic sau, dacă este consumat, să se limiteze la o cantitate mică, după o masă bogată în fibre și proteine, pentru a încetini absorbția glucozei”, explică dr. Iuliana Petrișor, medic primar endocrinolog, specialist diabet și boli de nutriție la Prima Clinic.
Pască tradițională – combinația care duce glicemia în sus
Pasca are reputația unui desert „mai ușor”, dar realitatea nutrițională este alta. Pasca combină două surse de carbohidrați: aluatul (făină albă) și umplutura dulce cu brânză și zahăr.
- Poate duce la creșteri bruște ale glicemiei dacă este consumată pe stomacul gol sau în cantitate mare.
- Chiar și varianta fără aluat, dar cu zahăr adăugat, rămâne un desert concentrat.
„Pasca tradițională combină zahăr, brânză dulce, ouă și aluat din făină albă. Deși brânza este o sursă de proteine, prezența zahărului și a blatului alb o transformă într-un preparat cu impact glicemic considerabil. Este important de înțeles că și varianta fără aluat, dacă este îndulcită cu zahăr, tot poate duce la creșteri glicemice rapide. Pacienților mei le recomand pască preparată în casă, cu îndulcitori siguri pentru diabetici (cum ar fi eritritolul sau stevia), cu brânză degresată și fără aluat, sau cu făină integrală. Porția recomandată: 50–70 g, consumată la finalul unei mese echilibrate”, spune dr. Iuliana Petrișor.
Pâinea albă și ouăle umplute cu maioneză
Deși ouăle simple nu cresc glicemia, asocierea lor cu pâine albă, maioneză, pate sau sosuri dulci poate crea o combinație problematică.
- Pâinea albă are indice glicemic ridicat.
- Maioneza este bogată în grăsimi care pot încetini digestia, dar nu ajută controlul glicemiei.
„Este o greșeală frecventă să credem că dacă ceva nu este dulce, nu are impact glicemic. Pâinea albă are un indice glicemic ridicat și este digerată rapid, ducând la eliberarea bruscă a glucozei în sânge. Dacă adăugăm și grăsimi dense, cum sunt cele din maioneză sau pate, apare un dublu impact: glicemic și metabolic. Recomandarea mea este să se consume ouă fierte simple, cu salată de crudități, și, dacă este neapărat nevoie de pâine, să fie una integrală, în cantitate mică (o felie), asociată cu fibre și proteine”, atrage atenția dr. Petrișor.
Vinul dulce, sucurile și alcoolul – carbohidrații lichizi care cresc glicemia pe nevăzute
Mulți pacienți subestimează conținutul de zahăr din lichide, considerând că „nu mănâncă” nimic periculos. Dar băuturile îndulcite pot fi capcane glicemice reale. Vinul dulce, lichiorurile sau sucurile pot părea inofensive, dar conțin zaharuri rapide care se absorb imediat.
- Un pahar de vin dulce poate avea 20 g de carbohidrați.
- Alcoolul interferează cu metabolismul glucozei și poate duce chiar și la hipoglicemii tardive, în combinație cu tratamentele.
„Un pahar de vin dulce sau lichior poate avea între 15 și 25 g de carbohidrați simpli, care se absorb foarte rapid. Spre deosebire de alimentele solide, băuturile zaharoase nu conțin fibre sau grăsimi care să încetinească absorbția glucozei. În plus, alcoolul interferează cu metabolismul hepatic al glucozei și, în combinație cu tratamentele antidiabetice, poate favoriza hipoglicemia, mai ales în a doua parte a nopții. Dacă alegeți să consumați alcool, mergeți pe varianta vinului sec, nu mai mult de 100 ml, și niciodată pe stomacul gol”, declară dr. Iuliana Petrișor, medic primar endocrinolog, specialist diabet și boli de nutriție la Prima Clinic.
Garniturile: cartofi, orez, pâine – dozajul face diferența
Deși cartofii fierți sau copți sunt surse de carbohidrați cu eliberare mai lentă, porțiile mari și combinațiile greșite pot ridica glicemia.
- Evită garniturile amidonoase în aceeași masă cu pască sau cozonac.
- Asociază mereu cu legume, proteine și grăsimi bune pentru a reduce impactul.
„Cartofii, orezul, pastele și alte surse de amidon nu trebuie excluse complet din alimentația persoanelor cu diabet, însă trebuie atent dozate și combinate corect. Problema apare când aceste alimente sunt consumate în exces sau în combinație cu alte surse de carbohidrați, cum ar fi pâinea sau deserturile. Recomand să nu fie mai mult de o sursă de amidon în farfurie și să fie mereu însoțită de legume bogate în fibre și o sursă de proteine. Farfuria ideală: 50% legume, 25% proteine (carne slabă, ou, brânză), 25% carbohidrați complecși în cantitate mică”, subliniază medicul.
Drobul – nu crește direct glicemia, dar poate influența metabolismul
Drobul tradițional, chiar dacă nu conține carbohidrați în cantități mari, este un preparat bogat în grăsimi saturate și proteine animale dense, mai ales dacă este făcut preponderent din organe precum ficat, inimă, rinichi sau splină.
„Drobul este adesea considerat „sigur” pentru persoanele cu diabet pentru că nu conține zahăr sau făină. Însă adevărul este că un drob foarte gras, cu multe organe și puține verdețuri, poate afecta indirect metabolismul pacientului. Grăsimile saturate consumate în exces influențează sensibilitatea la insulină, cresc nivelul trigliceridelor și pot favoriza inflamația metabolică. În plus, poate deveni greu de digerat, mai ales la mesele mari, lente, asociate cu alte alimente grele. Recomand ca drobul să fie preparat cu carne slabă (pui, curcan), să conțină multe verdețuri (ceapă verde, mărar, pătrunjel), ou fiert și să fie copt, nu prăjit”, explică dr. Iuliana Petrișor.
Sfat practic:
- Consumă o porție mică (aprox. 100 g), alături de salată sau legume crude.
- Evită combinațiile cu pâine albă, maioneză sau sosuri.
Friptura de miel – fără glucide, dar cu un conținut ridicat de grăsime
Carnea de miel este o alegere populară de Paște, dar trebuie consumată cu atenție, mai ales de către pacienții cu diabet, dislipidemie, hipertensiune sau afecțiuni cardiovasculare.
„Este adevărat că friptura de miel nu conține carbohidrați și, prin urmare, nu crește glicemia în mod direct. Cu toate acestea, mielul este o carne roșie bogată în grăsimi saturate și colesterol, în special în zona coastelor sau dacă nu este curățat bine de grăsimea vizibilă. Grăsimile în exces pot influența negativ sensibilitatea la insulină, iar în timp pot duce la complicații metabolice. De asemenea, o masă bogată în grăsimi încetinește digestia și poate face dificil controlul glicemiei postprandiale, mai ales în cazul persoanelor care urmează tratamente cu insulină sau sulfoniluree”, completează dr. Petrișor.
Sfat practic:
- Alege pulpa de miel în locul coastelor sau a părților grase.
- Gătește la cuptor, fără prăjeli sau adaosuri de unt/ulei.
- Asociază cu legume verzi (spanac, salată, fasole verde), nu cu cartofi sau pâine.
- Nu consuma friptura alături de ouă, caș, drob și pască în aceeași masă – redu combinațiile grele.
