„Parcă nu mai sunt eu însămi”, „Chiar dacă am copilul lângă mine, mă simt singură”, „Nu știu dacă sunt pregătită pentru rolul de mamă”, „Nu știu cum să fac față emoțiilor care mă copleșesc”. Acestea sunt doar câteva dintre gândurile proaspetelor mame. Multe femei experimentează aceste stări de vulnerabilitate emoțională în primele luni după naștere, un moment în care schimbările hormonale, stresul și presiunile legate de rolul de mamă pot duce la sentimente de tristețe, anxietate și chiar depresie. Ce schimbări se produc în corpul femeii după naștere? Care sunt semnele depresiei postpartum? Cum faci față „avalanșei de emoții”? Află răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Celestin Agache, psihoterapeut la Ambulatoriul de Specialitate Adulți din cadrul Spitalului Clinic Municipal „Filantropia”, într-un interviu acordat Media10.
Ce schimbări apar după naștere?
Media10: După naștere, schimbările care apar nu sunt doar la nivel fizic, ci și psihic. De ce devin mamele atât de sensibile emoțional în perioada postpartum?
Dr. Celestin Agache: În perioada postpartum, apar modificări neuroendocrine importante, care influențează starea emoțională a proaspetei mame. Mai exact, are loc o scădere bruscă a nivelului unor hormoni esențiali, precum estrogenul și progesteronul. Progesteronul are un rol calmant asupra creierului și acționează ca un anxiolitic natural. Pe tot parcursul sarcinii se menține la un nivel ridicat, iar ulterior scade brusc. Acest lucru determină o vulnerabilitate emoțională, prin lipsa efectului protector asupra sistemului nervos central. În plus, după naștere poate crește și nivelul de cortizol (hormonul stresului), care poate contribui la dezvoltarea depresiei postpartum. Un stres prelungit poate influența negativ echilibrul emoțional al mamei, crescând riscul de tulburări depresive.
Ce schimbări se produc la nivelul neurotransmițătorilor?
Pe de altă parte, crește nivelul de prolactină, un hormon implicat în inițierea lactației, care are și ea efecte asupra echilibrului emoțional. De asemenea, hormonii tiroidieni pot suferi modificări după naștere. Scăderea acestora este asociată cu apariția unor stări de tristețe și oboseală accentuată. La nivel neurofiziologic, intervin și modificări ale neurotransmițătorilor. Serotonina, un neurotransmițător esențial pentru reglarea dispoziției, poate scădea în perioada postpartum. Acest lucru poate duce la instalarea depresiei, a anxietății sau a stărilor tranzitorii de tristețe, însoțite de accese de plâns spontan. Și dopamina, responsabilă de sistemul de recompensă, poate înregistra scăderi. Acest lucru contribuie la stări de neliniște și la o capacitate redusă de a resimți plăcere sau satisfacție.
Un alt neurotransmițător important este oxitocina, implicată în crearea legăturii afective dintre mamă și copil. Nivelurile insuficiente de oxitocină pot afecta această relație și pot duce la dificultăți emoționale în raport cu nou-născutul. Nu în ultimul rând, sistemul de reglare al excitației și inhibiției nervoase, în care sunt implicați neurotransmițători precum GABA (acidul gamma-aminobutiric) și glutamatul, joacă un rol important. Dezechilibrele la acest nivel pot influența controlul impulsurilor. De aceea, unele mame pot deveni hiperprotective în relația cu copilul. Toate aceste modificări explică de ce proaspetele mame pot trece printr-o perioadă de vulnerabilitate emoțională intensă în după naștere.
Când să mergi la un specialist?
Media10: Ce pot face mamele când simt că totul le copleșește și nu mai pot? Când e momentul să ceară ajutor și cui?
Dr. Celestin Agache: Este esențial ca monitorizarea femeii să înceapă încă de la confirmarea sarcinii, ideal din primul trimestru. Specialiștii în sănătate mintală trebuie să intervină pentru a evalua starea psihologică a viitoarei mame. Acesta poate fi un proces ce implică teste psihologice realizate de un psiholog sau consultații la un psihiatru pentru a verifica istoricul medical al mamei și posibile afecțiuni psihice anterioare. Este important să aflăm dacă femeia a avut în trecut episoade de anxietate sau depresie, dacă a urmat vreun tratament și să investigăm antecedentele de afecțiuni psihice în familie, cum ar fi tulburările depresive majore sau tulburările bipolare. Aceste informații sunt esențiale pentru a ajusta modul în care va fi monitorizată sarcina. De asemenea, în ultimele săptămâni de sarcină, dacă gravida manifestă stări de anxietate sau are atacuri de panică, acestea trebuie considerate un semnal de alarmă. Există riscul ca, după naștere, să dezvolte depresie postpartum.
„Sindromul baby blues apare imediat după ce mama a născut și se manifestă prin accese de plâns spontan”
Media10: Se vorbește din ce în ce mai mult despre sindromul „baby blues”. Ce este și când devine îngrijorător?
Dr. Celestin Agache: Sindromul baby blues, cunoscut și sub denumirea de postpartum blues, apare imediat după ce mama a născut și se manifestă prin accese de plâns spontan. Nu este întâlnit întotdeauna — frecvența este de aproximativ 1 la 500 până la 1 la 1000 de nașteri. Atunci când apare, este important să analizăm contextul. De exemplu, dacă femeia este la prima sarcină, pentru că acest sindrom apare mai frecvent la femeile care nasc pentru prima oară. Ne interesează și dacă există factori care au favorizat apariția în trecut, cum ar fi un istoric de afecțiuni psihice, cu sau fără tulburări de personalitate.
În general, acest sindrom durează câteva zile. Este important să ținem cont de epuizarea fizică și psihică a mamei după naștere, de cât de repede își revine, dacă are în continuare tulburări de somn. Un alt aspect esențial este starea nou-născutului. Dacă, de exemplu, mama merge să își vadă copilul pentru prima dată după naștere și acesta este internat ATI pentru monitorizare, starea ei emoțională va fi puternic afectată. Prin urmare, acest lucru poate contribui la apariția manifestărilor specifice sindromului baby blues.
Când se ajunge la depresie?
Media10: Cum recunoaștem depresia postnatală? Ce semnale ne transmite corpul și psihicul?
Dr. Celestin Agache: Depresia postpartum apare pe fondul unui istoric sau unei tulburări psihice preexistente, care se poate instala înainte de naștere. De aceea, este important să discutăm și despre tulburarea depresivă peripartum. În unele cazuri, poate duce la dezvoltarea depresiei postpartum. Vestea bună este că stările de vulnerabilitate emoțională și schimbările bruște de dispoziție sunt adesea tranzitorii și se ameliorează destul de repede. Problemele devin mai serioase atunci când există simptome psihotice asociate. Primele semne de alarmă sunt cele care apar în orice tulburare depresivă. Cel mai frecvent, femeile se plâng de pierderea plăcerii de a desfășura activitățile care înainte le aduceau bucurie. Un semn deosebit de îngrijorător este aplatizarea afectivă față de copil, uneori cu ideea că bebelușul influențează negativ viața mamei.
Este important să nu se ajungă la idei delirante, cum ar fi gânduri despre faptul că bebelușul nu merită să trăiască sau că este „posedat”. De asemenea, pot apărea și tulburări de somn (insomnii), tulburări de apetit, care se pot manifesta prin lipsa poftei de mâncare sau, dimpotrivă, printr-o dorință de a mânca excesiv. Dacă aceste manifestări persistă mai mult de două săptămâni, este un semnal de alarmă. Cel mai mare risc este apariția ideilor autolitice. În cazuri extreme, poate să apară ceea ce numim „suicid altruist”, în care mama simte că nu își poate îndeplini rolul de mamă, considerându-se incapabilă și neavând „dreptul” de a fi mamă. În această stare, femeia poate crede că, pentru binele copilului, ar fi mai bine să dispară. Aceasta este o situație extrem de gravă, care necesită intervenție imediată.
„Sentimentul de singurătate poate fi legat de procesul de adaptare la noul rol de mamă”
Media10: De ce se simt mamele atât de singure după naștere, chiar și când nu sunt?
Dr. Celestin Agache: Sentimentul de singurătate poate fi legat de procesul de adaptare la noul rol de mamă. Întreaga viață a femeii se schimbă odată cu venirea bebelușului, deoarece este necesară o ajustare a programului zilnic, cu prioritizarea nevoilor copilului. Aceste schimbări pot duce la apariția unor gânduri disfuncționale, care, la un moment dat, pot crea capcane cognitive. Mamele pot simți că sunt singure, neajutorate sau că nu sunt suficient de pregătite pentru a face față noului rol. Aceste sentimente sunt mai frecvente în cazul mamelor foarte tinere, sub 18 ani, care pot întâmpina dificultăți considerabile în adaptarea la rolul matern. Dacă mai există și insecurități relaționale sau materiale – care sunt frecvente în cazul acestor mame – este posibil ca ele să perceapă venirea copilului ca o complicație suplimentară în viața lor.
Media10: Ce are nevoie, de fapt, o prospătă mămică de la partenerul ei după naștere?
Dr. Celestin Agache: O proaspătă mămică are nevoie, în primul rând, de o afectivitate sinceră și adecvată din partea partenerului. Este important ca acesta să conștientizeze că, odată cu venirea copilului, își asumă rolul de cap al familiei și trebuie să aibă grijă atât de parteneră, cât și de copilul lor. Pe lângă sprijinul afectiv, este esențial ca partenerul să contribuie și la securitatea materială a familiei. Nașterea unui copil marchează începutul unui nou drum pentru întreaga familie, un moment în care se stabilesc noi relații și obiceiuri, cum ar fi pregătirea botezului, găsirea unor nași și alte tradiții. Acestea contribuie la crearea unei dinamici pozitive și încurajatoare în primii ani de viață ai copilului.
„Rudele și prietenii pot sprijini mama respectându-i nevoile și ritmul propriu”
Media10: Cum pot rudele sau prietenii să ofere sprijin emoțional fără să pară intruzivi?
Dr. Celestin Agache: Sprijinul emoțional în perioada postpartum depinde foarte mult de gestionarea relațiilor în timpul sarcinii. Este important ca mama să aibă o percepție reală despre ceea ce se întâmplă și despre modul în care informațiile sunt primite și filtrate. Un aspect esențial este relația pe care mama o stabilește cu medicul de familie. Acesta poate oferi consiliere specializată și sprijin continuu în perioada imediat următoare nașterii. Medicul îi va oferi atât sfaturi utile, cât și asistență, cum ar fi vizite la domiciliu sau programarea vaccinărilor. Totodată, mama trebuie să înțeleagă că fiecare experiență este unică. Fiecare mamă trece printr-un proces diferit în ceea ce privesc gândurile și acțiunile legate de naștere. Astfel, rudele și prietenii pot sprijini mama respectându-i nevoile și ritmul propriu.
Cum pot miturile să afecteze starea emoțională a mamei?
Media10: Ce mituri despre maternitate fac cel mai mult rău sănătății emoționale a mamei?
Dr. Celestin Agache: Folclorul românesc este destul de bogat. Un exemplu comun este legat de aspectul copilului. De multe ori, se stârnesc comentarii legat de faptul că bebelușul seamănă mai mult cu mama sau cu tatăl. De asemenea, dacă copilul a fost născut într-o anumită perioadă a anului, se consideră că va avea anumite predestinări în viață. Statistic s-a constatat că nașterea corpilului primăvara este asociată cu un risc scăzut de a dezvolta tulburări de dispoziție severe. De asemenea, există tradiții care implică ghicirea viitorului copilului, cum ar fi obiceiul de a-i da o tavă cu obiecte bebelușului și de a presupune că ce va alege îi va influența destinul. Acestea sunt mituri și tradiții populare, care trebuie privite cu precauție. Deși pot fi amuzante, este important ca mamele să nu le ia prea în serios și să nu le permită să le influențeze starea emoțională.
Legătura dintre mamă și copil: când poate fi o problemă?
Media10: Ce se întâmplă atunci când o mamă nu simte „conexiunea instantanee” cu copilul? E ceva greșit cu ea sau e doar o etapă firească?
Dr. Celestin Agache: Unii psihologi afirmă că nu este corect să privim mama și nou-născutul ca două entități separate, deoarece ei sunt într-o relație naturală de interdependență. Dacă această conexiune nu se simte imediat, pot apărea anumite semne de întrebare. De exemplu, dacă mama nu și-a dorit copilul, a fost forțată de partener sau familie să-l aibă sau dacă simte că nu este pregătită pentru rolul de mamă, atunci pot apărea dificultăți în dezvoltarea acestei legături. Totuși, în mod natural, legătura este extrem de puternică și ușor de creat, atunci când mama își ține pentru prima dată copilul în brațe. În plus, creierul nou-născutului recunoaște imediat sunetele, cum ar fi bătăile inimii mamei sau vocea ei. Abilitățile senzoriale ale nou-născutului sunt foarte dezvoltate, iar această relație este biologică și de mare intensitate. Este o legătură naturală, indestructibilă, însă, în caz de disfuncții sau dereglări, acest proces poate fi influențat.
„Distorsionarea informațiilor poate duce la decizii greșite și la formarea unor gânduri inadecvate”
Media10: Cum afectează social media și comparația cu alte mame încrederea în sine a unei femei care tocmai a născut?
Dr. Celestin Agache: Vulnerabilitatea poate duce la o distorsionare a informației. De multe ori, mamele, chiar în perioada spitalizării, solicită anumite proceduri sau servicii medicale care nu au o indicație reală, doar pentru că au citit sau au auzit de ele pe rețelele de socializare. Astfel, se creează o presiune bazată pe o informare greșită. De aceea, managementul femeii pe perioada sarcinii trebuie să includă și educația privind sursele de informare. Altfel, pot apărea solicitări chiar bizare din partea proaspetelor mame, care nu sunt justificate din punct de vedere medical. Fiecare persoană este unică, chiar și gemenii sunt diferiți în multe aspecte. În ziua de azi, suntem asaltați de informații din diverse surse, iar cheia este modul în care alegem să le prelucrăm. Distorsionarea informațiilor poate duce la decizii greșite și la formarea unor gânduri inadecvate, ceea ce poate crea ulterior complicații.
„Este important ca mama să solicite suport, fie de la specialiști, fie de la persoane apropiate”
Media10: Cum pot mamele să-și înfrunte frica de a rămâne singure cu copilul? De unde vine această teamă și cum se poate vindeca?
Dr. Celestin Agache: Această frică este o manifestare a unui nivel crescut de anxietate, care nu a fost gestionat corespunzător. Este important ca mama să solicite suport, fie de la specialiști, fie de la persoane apropiate care au trecut prin aceleași experiențe, precum rudele sau prietenele care au copii. Acestea pot împărtăși cum au făcut față perioadei de după naștere, dacă au avut gânduri similare și cum le-au gestionat. Este esențial ca mama să învețe să recunoască aceste gânduri negative, deoarece identificarea lor poate ajuta la prevenirea efectelor dăunătoare. Conștientizarea acestora le poate ține la distanță astfel încât să nu aibă un impact negativ asupra stării sale emoționale.
Media10: Cum pot face față mamele presiunii de a arăta bine și de a reveni la „forma de dinainte” într-o perioadă în care corpul lor pare străin?
Dr. Celestin Agache: Este important ca mamele să își reia treptat obiceiurile de dinainte de naștere, chiar dacă acest lucru nu este ușor din cauza prioritizării nevoilor bebelușului. Însă, dacă reușesc să își reînceapă activitățile care le aduceau plăcere și care le stimulau sistemul de recompensă din creier (activitățile care influențează dopamina), acest lucru le poate ajuta să își recâștige confortul. Este esențial ca mamele să nu renunțe la obiceiurile care le făceau fericite înainte de naștere, cum ar fi: plimbările în aer liber, îngrijirea personală, cumpărăturile sau ieșirile la mall. Aceste activități le pot sprijini în procesul de reconectare cu propria persoană.
Cum te regăsești după naștere?
Media10: Multe femei simt că și-au pierdut identitatea după naștere. De ce se întâmplă asta și cum pot să se regăsească ca femei, nu doar ca mame?
Dr. Celestin Agache: Schimbarea de rol, în ideea că au devenit mame, este primul factor care duce la o percepție a pierderii identității. Este normal ca viața lor să nu mai fie ca înainte, însă această schimbare le poate crea o capcană mentală, în sensul că se simt defavorizate. Este important ca rolul de mamă să fie asumat corect, pentru ca acest lucru să devină o oportunitate de a regândi prioritățile și de a înțelege că pot apărea noi surse de motivație și oportunități pentru activitățile viitoare. De asemenea, poate fi un moment ideal pentru a face o revizuire a propriilor nevoi și dorințe, integrând atât prioritățile legate de copil, cât și pe cele personale.
Media10: De ce e periculos mitul mamei „care știe din instinct ce are de făcut”? Ce presiuni creează asupra femeilor?
Dr. Celestin Agache: Aici putem aduce în discuție stilul hiperprotectiv al mamei, numit metaforic „mama care nu a renunțat la cordonul ombilical”. Acest comportament nu este benefic, deoarece împiedică dezvoltarea autonomiei copilului. El are nevoie să își construiască propria identitate. O mamă hiperprotectivă poate sabota acest proces. În timp, copilul riscă să nu poată lua decizii singur, să nu relaționeze cu cei de vârsta lui și să creadă că totul i se cuvine. De obicei, acest tipar provine dintr-o anxietate crescută a mamei. El poate fi rezultatul unor traume din copilărie sau a unei relații afective deficitare cu propriul părinte. Astfel, mama devine hiperprotectivă pentru a evita neplăcerile pe care le-a trăit ea însăși când era copil.
„Partenerul trebuie să fie la curent cu ceea ce simte mama și cum se adaptează la noul său rol”
Media10: Cum poate vorbi mama cu partenerul despre ceea ce simte, fără să pară slabă sau „nerecunoscătoare”?
Dr. Celestin Agache: Cea mai bună soluție este comunicarea deschisă și evitarea acumulării gândurilor negative, care pot crea o presiune mare, asemenea unei „oale sub presiune”. Comunicarea în cuplu este esențială, deoarece partenerul trebuie să fie la curent cu ceea ce simte mama și cum se adaptează la noul său rol. De asemenea, și el trece printr-o perioadă de adaptare la rolul de tată și cap de familie. Sentimentele trebuie împărtășite. Astfel, se poate construi un sprijin real și reciproc.
Media10: Ce pot face viitoarele mame înainte de naștere pentru a se pregăti emoțional?
Dr. Celestin Agache: Gândurile negative pot lua amploare foarte ușor și pot duce la stări de anxietate. Anxietatea, de multe ori, apare ca o consecință a unor scheme cognitive disfuncționale, alimentate de erori de percepție. Pentru a preveni aceste stări, este esențială o pregătire corectă. Meditația, yoga și ședințele de mindfulness sunt foarte benefice, atât înainte, cât și după naștere. Psihologii utilizează diverse tehnici de relaxare care pot fi aplicate de mame atât în timpul consultațiilor, cât și pe cont propriu. O recomandare frecventă este ca viitoarea mamă să își mențină starea de calm, pentru a transmite această liniște fătului și pentru a păstra nivelurile de cortizol scăzute. De asemenea, este important ca mama să consulte cu un specialist în sănătate mintală – psiholog sau psihiatru – deoarece discuțiile despre gândurile și sentimentele ei pot aduce claritate și pot ajuta la restructurarea gândirii disfuncționale.
