Te confrunți cu dureri articulare de la vârste tinere? Ei bine, nu ești singurul. Reumatismul, o afecțiune adesea asociată vârstei înaintate, devine tot mai frecventă și în rândul tinerilor. Factorii de risc, precum sedentarismul, alimentația nesănătoasă și stilul de viață haotic, pot duce la apariția timpurie a acestei afecțiuni. Pentru a preveni agravarea simptomelor și pentru a proteja articulațiile, este esențial să facem câteva schimbări importante în rutina zilnică. De ce apare reumatismul la tineri? Care sunt simptomele ce trebuie să ne trimită la medic? Ce măsuri trebuie să luăm? Cum tratăm durerile articulare? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Cristina Ene, medic specialist reumatolog, doctor în științe medicale la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Ce este reumatismul, pe înțelesul pacienților?
Dr. Cristina Ene: Reumatismul articular este un termen folosit frecvent pentru a descrie diverse afecțiuni ale articulațiilor. În general, pacienții îl asociază cu îmbătrânirea articulațiilor sau cu uzura acestora cauzată de suprasolicitare. Cu toate acestea, din punct de vedere medical, reumatismul se referă la o boală autoimună declanșată de un răspuns imunologic anormal în urma unei infecții cu streptococ betahemolitic de grup A. Ceea ce majoritatea oamenilor numesc „reumatism” reprezintă, de fapt, modificări degenerative ale articulațiilor, cum sunt artrozele, care apare frecvent odată cu înaintarea în vârstă.
„Tot mai mulți tineri, chiar de 20-25 de ani, acuză dureri de spate sau de articulații”
Media10: Reumatismul este adesea asociat cu vârsta înaintată. De ce apare la vârste tinere? Care sunt factorii de risc?
Dr. Cristina Ene: Când vorbim despre reumatism, trebuie să ne gândim la durerile osteoarticulare. În prezent, observăm o tendință îngrijorătoare: tot mai mulți tineri, chiar de 20-25 de ani, acuză dureri de spate sau de articulații. Mulți dintre ei compară situația cu cea a bunicilor, care resimt astfel de dureri la vârste înaintate, nu la 30 de ani. Factorii care contribuie la apariția acestei probleme sunt multipli. În primul rând, alimentația joacă un rol important. Dieta generației actuale diferă mult de cea a bunicilor sau părinților noștri. Consumul ridicat de alimente de tip fast-food, sărace în nutrienți și vitamine, afectează sănătatea oaselor și a mușchilor. Deficitul de calciu slăbește structura osoasă, iar lipsa proteinelor influențează negativ susținerea musculară.
În al doilea rând, obezitatea este un factor de risc major. Greutatea excesivă exercită o presiune suplimentară asupra articulațiilor, accelerând uzura acestora. Este o diferență uriașă între a susține zilnic câteva kilograme în plus și a purta constant în spate o greutate de 30 de kilograme. În al treilea rând, un alt factor important este postura incorectă. Generațiile anterioare nu petreceau ore în șir în fața calculatorului sau cu telefonul în mână. Astăzi, mulți tineri stau aplecați, fie că lucrează la laptop în poziții incomode, fie că merg pe stradă cu privirea ațintită spre ecranul telefonului. Această postură deficitară duce la dureri cervicale, cefalee și disconfort muscular.
„Bolile reumatologice autoimune netratate pot duce la distrucții osteoarticulare permanente”
De aceea, nu este surprinzător să vedem că tot mai mulți tineri acuză dureri la nivelul gâtului și spatelui. Pe lângă factorii mecanici, trebuie luată în considerare și componenta autoimună. Bolile reumatologice autoimune, cum sunt spondiloartritele sau artrita reumatoidă, apar frecvent la adulții tineri, între 30 și 40 de ani, uneori chiar mai devreme. Acest tip de durere necesită investigații amănunțite, deoarece bolile autoimune nu afectează doar articulațiile, ci întregul organism. Bolile reumatologice autoimune netratate pot duce la distrucții osteoarticulare permanente. În acest caz, tratamentele tardive nu mai vizează prevenirea leziunilor, ci doar încetinirea progresiei acestora.
Reumatismul și bolile autoimune: când sistemul imunitar atacă propriile articulații
Media10: Care sunt principalii factori implicați în apariția bolilor autoimune și cât de mult influențează stilul de viață declanșarea acestora?
Dr. Cristina Ene: Bolile autoimune nu au o cauză precisă, însă există mai mulți factori implicați în apariția lor. Unul dintre acești factori este predispoziția genetică. Aceasta poate crea un teren favorabil pentru dezvoltarea bolii. De asemenea, anumite infecții din copilărie, precum cele cu virusul Epstein-Barr sau citomegalovirus, pot crește riscul de apariție a unei afecțiuni autoimune. Un alt factor posibil este reprezentat de anumite medicamente care pot induce o reacție autoimună. În astfel de cazuri, simptomele pot regresa odată cu oprirea tratamentului.
În ultimii ani, o teorie aflată în dezbatere la nivel global susține că intestinul și flora intestinală joacă un rol esențial în mecanismele autoimune. Se presupune că modificările florei microbiene pot afecta bariera intestinală. Acest lucru permite anumitor agenți externi să pătrundă în organism și să declanșeze un răspuns imun anormal, atacând inclusiv propriile țesuturi. Deși există un consens asupra faptului că alterarea florei intestinale poate contribui la dezvoltarea bolilor autoimune, nu se poate afirma că această modificare este singura cauză. Nu toți cei care prezintă dezechilibre la nivelul microbiomului dezvoltă o boală autoimună, la fel cum nu toate persoanele cu boli reumatologice autoimune au avut în antecedente astfel de modificări.
Reumatismul poate să apară chiar și de la vârste fragede
Media10: Care a fost cel mai tânăr pacient pe care l-ai diagnosticat cu o boală reumatică până acum?
Dr. Cristina Ene: Dacă ne referim la afecțiunile degenerative, cel mai tânăr pacient pe care l-am diagnosticat avea 18 ani. Deși am discutat anterior despre obezitate ca factor de risc, în acest caz pacienta era subponderală, cu o masă musculară slab dezvoltată și cu o postură incorectă. Petrecea mult timp pe telefon și laptop, avea un stil de viață sedentar și acuza dureri de spate și la nivelul coloanei cervicale. I-am recomandat kinetoterapie, adoptarea unui stil de viață mai activ și o alimentație echilibrată.
În ceea ce privește bolile autoimune, deși specializarea mea nu include tratarea copiilor, colaborăm frecvent cu medicii pediatri. Cel mai tânăr pacient diagnosticat cu o boală autoimună a fost un copil de 12 ani. Acesta suferea de artrită idiopatică juvenilă și avea deformări osteoarticulare severe. Simptomele începuseră încă de la o vârstă fragdedă, de la șapte ani. Durerile articulare au fost inițial atribuite de familie procesului natural de creștere, ceea ce a dus la o întârziere în diagnostic și tratament. Abia când simptomele s-au agravat, iar terapiile obișnuite nu au mai funcționat, a fost investigat și diagnosticat corect.
Simptomele care trebuie să ne trimită la medic
Media10: Care sunt semnele de alarmă care ar trebui să ne trimită imediat la un medic?
Dr. Cristina Ene: Semnele de alarmă apar în momentul în care durerea osteoarticulară capătă un caracter inflamator. Dacă durerea apare noaptea, în a doua parte a nopții sau dimineața și se ameliorează prin mișcare, dacă nu este o durere sporadică, ci devine din ce în ce mai intensă, este nevoie să consultăm un medic. De aici, investigațiile vor fi mai extinse și va trebui să excludem o boală autoimună. De asemenea, orice durere osteoarticulară care nu cedează după tratamente simple, precum un antialgic sau un unguent antiinflamator, necesită un consult medical pentru a identifica cauza.
Cum depistezi bolile reumatice din timp?
Media10: Ce investigații sunt necesare pentru a diagnostica precoce bolile reumatice la tineri?
Dr. Cristina Ene: O anamneză detaliată și un consult amplu pot oferi indicii clare dacă vorbim despre o problemă degenerativă, de suprasolicitare, sau de natură autoimună. De exemplu, în cazul unei dureri de articulație, coloană sau șold, se poate începe cu o investigație imagistică, precum radiografia simplă sau RMN, în cazurile mai severe. La tinerii de 30 de ani, care lucrează în domenii solicitante – în domeniul construcțiilor, care stau mult timp la volan sau în picioare – aceste investigații sunt esențiale. În anumite cazuri, ecografia musculoscheletală poate ajuta la identificarea unei dureri articulare care „vine și pleacă”. Aceasta este însoțită de inflamație, umflături, roșeață sau mărirea de volum a articulației. Prezența unor astfel de simptome poate fi legată de suprasolicitare, dar și de boli autoimune.
Dacă durerile sunt de natură inflamatorie, investigațiile se pot extinde în funcție de simptomele clinice și de istoricul pacientului. Spre exemplu, în cazul unei femei tinere de 30 de ani care prezintă dureri la nivelul articulațiilor mici ale mâinilor, care o trezesc noaptea și o împiedică să își desfășoare activitățile zilnice, radiografia poate fi normală, ținând cont de vârsta pacientei. În astfel de cazuri, ecografia musculoscheletală sau imagistica prin rezonanță magnetică sunt de elecție. În plus, testele de sânge pot indica semne de inflamație sistemică, prin analize specifice precum reactanții de fază acută. De asemenea, anumiți anticorpi pot ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic. Este important ca anamneza și examenul clinic să fie riguroase, pentru a identifica cu precizie cauza durerilor și a stabili tratamentul adecvat.
„Primul pas este eliminarea factorilor care au dus la apariția durerilor articulare”
Media10: În ce constă planul de tratament al unui pacient tânăr cu reumatism?
Dr. Cristina Ene: Este important să înțelegem că nu există o „pastilă minune” pentru reumatism. Tratamentul presupune o colaborare activă între medic și pacient. Dacă este vorba despre o afecțiune degenerativă sau de suprasolicitare, primul pas este eliminarea factorilor care au dus la apariția durerilor articulare. Deși simptomatologia poate fi ținută sub control pe moment prin ameliorarea durerilor, a paresteziilor, furnicăturilor sau contracturilor musculare, schimbarea stilului de viață este esențială pentru prevenirea recurențelor.
Pacientul trebuie să-și îmbunătățească postura, să aibă un program regulat de exerciții fizice și să renunțe la sedentarism. În plus, mișcarea trebuie să fie ghidată de un specialist. Kinetoterapia joacă un rol foarte important, mai ales la vârste tinere. Aceasta poate ajuta mult la prevenirea agravării durerilor articulare și poate contribui la îmbunătățirea mobilității. La vârste tinere, șansele de a îmbunătăți condiția fizică prin kinetoterapie sunt mult mai mari decât la vârste înaintate, unde, deși se pot obține îmbunătățiri, progresul este limitat.
La cât timp putem vedea rezultatele?
Media10: Cât de repede se văd îmbunătățiri după inițierea unui tratament?
Dr. Cristina Ene: Totul depinde de gravitatea problemei. Dacă vorbim despre dureri cauzate de suprasolicitare sau poziții vicioase, pacienții tineri răspund destul de rapid la tratamentele conservatoare. Cu ajutorul antialgicelor și antiinflamatoarelor, precum și cu inițierea mișcării, îmbunătățirile ar trebui să fie vizibile destul de repede. În schimb, când vorbim despre boli autoimune, evoluția este mai complexă și depinde de mai mulți factori. Aceasta variază în funcție de istoricul familial, prezența anumitor markeri genetici, cât de devreme a fost pus diagnosticul și cât de agresivă este boala. De asemenea, rezultatele tratamentului pot fi diferite de la un pacient la altul, în funcție de stadiul bolii și de stilul de viață al acestuia. Un organism sănătos, cu o alimentație adecvată, are șanse mari să răspundă mult mai bine la tratamente decât unul care este expus constant la un stil de viață nesănătos.
De exemplu, în cazul discopatiilor simple, cauzate de contracturi musculare sau poziții vicioase, câteva zile de tratament cu decontracturante și antiinflamatoare pot aduce o ameliorare semnificativă. Ulterior, este important să urmăm un program de kinetoterapie pentru a preveni recidivele și a corecta pozițiile care au dus la dureri. În cazul accidentărilor la genunchi sau glezne, întâlnite frecvent în timpul sezonului de sporturi de iarnă, tratamentele sunt personalizate. Și în acest caz, îmbunătățirile pot apărea după o perioadă scurtă de recuperare, dar este important să ne asigurăm că tehnicile de practicare a sportului sunt corecte, pentru a evita viitoare traume. Mulți pacienți ajung la medic după câteva luni, reclamând dureri persistente de la un traumatism minor suferit în timpul unei sesiuni de schi, care, deși nu păreau grave inițial, rămân supărătoare pe termen lung.
Remediile naturiste: când pot fi periculoase?
Media10: Există anumite remedii naturiste care pot fi de ajutor în ameliorarea durerilor?
Dr. Cristina Ene: În cazul unor contracturi musculare, compresele calde sunt foarte utile. Acestea ajută la încălzirea zonei musculare, favorizând revascularizarea și relaxarea musculaturii. În schimb, când vorbim despre dureri articulare însoțite de inflamație, mărirea volumului, roșeață și căldură locală, în niciun caz nu trebuie aplicate comprese calde, ci comprese reci. De asemenea, se pot folosi unguente locale cu efect antiinflamator, cu efect de încălzire locală pentru musculatură sau cu efect de răcire pentru articulațiile inflamate. Este important să nu urmăm sfaturi pe care le auzim în jurul nostru, ci să înțelegem că tratamentele trebuie să fie personalizate. Un tratament care funcționează pentru un pacient ar putea să nu fie eficient pentru altul, ci din contră, să îi facă rău. De aceea, este esențial să consultăm medicul.
Media10: Cum prevenim apariția durerilor articulare, a reumatismului în general?
Dr. Cristina Ene: Este important să renunțăm la sedentarism și să ne mișcăm cât mai mult. Primăvara, avem ocazia să face mai multă mișcare afară, să ne bucurăm de aerul curat și de soare. Mișcarea ajută articulațiile și ne menține sănătoși. De asemenea, trebuie să avem o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți, vitamine și minerale. E important să începem cât mai devreme să avem obiceiuri sănătoase și să ne menținem acest stil pe tot parcursul vieții. Nu în ultimul rând, odihna este esențială pentru recuperarea organismului.
