Durerea de spate cronică. Cum poate kinetoterapia să evite operația?

Pîrlogea Claudia
18 Min Read

Te confrunți cu dureri cronice de spate care îți afectează viața de zi cu zi? Te temi că singura soluție ar putea fi o intervenție chirurgicală? Kinetoterapia poate fi o alternativă eficientă, ajutând la reducerea durerii și la recâștigarea mobilității fără a recurge la operație. Printr-un program personalizat de exerciții și terapii specifice, mulți pacienți reușesc să își îmbunătățească starea și să evite complicațiile majore. Când se ajunge în stadiul de durere cronică? Care sunt semnele de alarmă? Cum ajută kinetoterapia? Ce exerciții trebuie să faci pentru a ameliora durerile de spate? Cum eviți operația? Află răspunsurile de la Andreea Ghimiș, kinetoterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova, într-un interviu acordat Media10.

„Cele mai comune sunt durerile care apar treptat”

Media10: Durerea de spate este poate cea mai comună problemă în ziua de azi. Care sunt cauzele ei?

Andreea Ghimiș: Durerile de spate apar, în majoritatea cazurilor, din cauza unui mecanism de leziune progresivă. Acest tip de durere se dezvoltă treptat, iar pacienții raportează intensități variate, pe o scară de la 1 la 10. De obicei, nu există o cauză precisă sau un eveniment declanșator clar. O cauză frecventă este asociată cu un efort fizic intens, precum ridicarea unui obiect foarte greu. Durerea poate apărea atunci când ridici un obiect mult prea greu pentru capacitatea fizică a corpului tău. În astfel de cazuri, oamenii descriu adesea că au simțit un „poc” și ulterior au rămas blocați din cauza durerii.

Totuși, cele mai comune sunt durerile care apar treptat. Încep cu un disconfort ușor, care se agravează progresiv. Există, de asemenea, dureri cauzate de traumatisme directe, cum ar fi în urma unui accident de mașină. În astfel de situații, cauza durerii este evidentă și ușor de identificat. Factorii de risc asociați cu durerile progresive sunt, însă, controlabili. Printre cei mai importanți factori de risc se numără: lipsa unui somn adecvat, o alimentație dezechilibrată și sedentarismul. Este mult mai ușor să intervii dacă durerea este prezentă doar de câteva zile, comparativ cu o persoană care se confruntă cu această problemă de ani de zile.

„Durerea începe progresiv și devine cronică dacă persistă mai mult de 12 săptămâni”

Media10: Cum începe această durere de spate și când ajunge în stadiul cronic?

Andreea Ghimiș: O problemă majoră este că oamenii s-au obișnuit să trăiască cu durerile de spate, ceea ce nu este deloc benefic. Este important să înțelegem că durerea de spate nu este o condiție inevitabilă odată cu înaintarea în vârstă. Totul începe, de obicei, cu lipsa de mișcare și stresul, doi factori strâns legați. Stresul poate reduce motivația pentru activitatea fizică – nu mai simți nevoia să ieși la o plimbare sau să mergi la sală. În plus, stresul afectează și somnul, ceea ce duce la o lipsă de odihnă. Acest cerc vicios al sedentarismului și stresului contribuie, de cele mai multe ori, la debutul durerilor de spate.

Desigur, există și situații în care atleții se confruntă cu dureri cauzate de suprasolicitare – prea multă mișcare și odihnă insuficientă. Însă, pentru o persoană obișnuită, durerile de spate apar cel mai frecvent din cauza unui stil de viață sedentar și a lipsei de echilibru între mișcare, odihnă și refacere. Durerea începe progresiv și devine cronică dacă persistă mai mult de 12 săptămâni, adică trei luni. În experiența mea, am întâlnit cazuri extreme, în care durerea a fost tolerată ani de zile – uneori chiar 20 de ani. Acești oameni au reușit, într-o anumită măsură, să țină durerea „sub control”, însă durata și severitatea problemei depind de fiecare persoană în parte. Sunt oameni care pot tolera durerea o perioadă îndelungată, dar și persoane pentru care aceasta devine insuportabilă mult mai repede.

Ce simptome au pacienții?

Media10: Cum se simte această durere? Cum o descriu pacienții?

Andreea Ghimiș: În primul rând, durerea de spate afectează trei aspecte importante ale vieții: starea fizică, aspectul psihologic și latura socială. Fizic, pacienții resimt un disconfort constant sau o durere care le afectează starea generală de bine. Din punct de vedere psihologic, o durere persistentă, mai ales de lungă durată, devine foarte greu de suportat și poate genera o stare de epuizare emoțională. Social, pacienții evită activitățile obișnuite, cum ar fi ieșirile în oraș, deoarece durerea îi face să își dorească să rămână acasă, întinși în pat, unde disconfortul se mai atenuează.

În al doilea rând, durerea se poate manifesta în mai multe feluri. Uneori, este localizată strict în zona lombară, fără alte simptome asociate. Alteori, poate iradia pe picior sau pot fi dureri care se extind către torace, șolduri sau bazin. La unele femei, durerea poate fi combinată cu disconfortul menstrual. Pacienții o descriu adesea ca pe o senzație de arsură sau presiune, care îi împiedică să stea mult timp în picioare, pe scaun sau în anumite poziții. De cele mai multe ori, durerea începe să se intensifice după perioade prelungite de stat în picioare, așezat și în cazuri severe chiar și în pat. Totuși, în pat, durerea tinde să se amelioreze. Problema este că mulți pacienți ignoră această durere în stadiile incipiente și ajung la noi abia atunci când disconfortul devine sever și le afectează semnificativ viața.

„Evaluăm pacientul, discutăm cu el și observăm cum reacționează durerea la diverși stimuli”

Media10: Ce se întâmplă în momentul în care un pacient ajunge la tine și are nevoie de ajutor?

Andreea Ghimiș: Primul pas este să aflăm ce s-a întâmplat, adică să facem anamneza pacientului. Îl întrebăm de când a apărut durerea, cum a evoluat, cât de intensă este pe o scară de la 1 la 10, dacă este constantă sau variază, cum s-a manifestat în ultimele 72 de ore și cât de mult i-a afectat viața. De asemenea, analizăm condițiile de muncă, de somn și alți factori care ar putea influența durerea. Un alt aspect important este să înțelegem cum apare durerea: dacă este constantă, dacă se agravează în timpul anumitor mișcări sau dacă se ameliorează în anumite poziții. Aceste detalii ne ajută să înțelegem natura durerii și să stabilim ce trebuie făcut și în ce direcție să ne îndreptăm.

De cele mai multe ori, pacienții ajung la noi într-o fază acută. Asta înseamnă că, în urmă cu câteva zile, spatele „a cedat”, iar durerea este intensă. În astfel de cazuri, este esențial să începem tratamentul cu pași mici și să progresăm treptat. Totodată, încercăm să înțelegem ce a făcut pacientul până în acel moment pentru a-și ameliora durerea – fie că vorbim de ani, luni sau săptămâni de suferință. Practic, evaluăm pacientul, discutăm cu el și observăm cum reacționează durerea la diverși stimuli.

Exercițiile care te scapă de dureri

Media10: Cum se stabilește programul de kinetoterapie și ce exerciții se recomandă pentru durerile de spate cronice?

Andreea Ghimiș: Programul de kinetoterapie este adaptat fiecărui pacient în parte, nu există un tratament fix. Este esențial ca pacientul să înceapă să facă ceva pentru starea sa de bine. În acest sens, încerc să îi explic că ceea ce a făcut până în acel moment a contribuit la apariția durerii și a problemelor de spate. Astfel, de acum înainte, trebuie să facă schimbări în obiceiurile zilnice pentru a preveni recidiva durerii. Mișcarea nu este un lux sau un moft, ci o necesitate pentru sănătate. Mușchii nu pot să își îndeplinească funcția dacă nu au forță, iar fără forță mișcarea devine o corvoadă deoarece articulațiile și oasele se mișcă datorită mușchilor. Când durerea este mare, se recomandă exerciții ușoare, realizate pe saltea, fără greutate. Scopul este ca pacientul să se miște fără să resimtă o durere intensă.

Fiecare pacient este abordat în funcție de cum se simte în momentul respectiv, iar exercițiile sunt adaptate pentru a minimiza durerea. De exemplu, dacă pacientul nu resimte durere în zona lombară, îl putem pune pe spate și să facem exerciții de mobilitate. Pentru a susține progresul, recomandăm și exerciții pentru acasă. Dacă exercițiile provoacă disconfort sau durere accentuată, ne oprim imediat și ajustăm programul. În fazele acute și subacute, exercițiile trebuie să fie ușoare, iar durerea să fie minimă sau chiar absentă. După ce durerea se ameliorează, trecem la exerciții funcționale, care sunt adaptate activităților zilnice ale pacientului. Evaluăm capacitățile motrice ale fiecărui pacient și, în funcție de nivelul de efort pe care îl poate suporta, introducem exerciții funcționale mai complexe.

„Folosim toate resursele disponibile pentru a reduce durerea și a pregăti pacientul pentru exerciții”

Media10: Când poate fi nevoie de asocierea altor terapii pentru recuperarea pacientului?

Andreea Ghimiș: Mai întâi, începem cu un program care include fizioterapie, terapie manuală, mobilizări pasive și pasiv-active, elongații, curenți și alte tehnici pasive. Acestea sunt utile pentru a ajuta pacientul să depășească faza acută a durerii. Pe măsură ce durerea scade, ne concentrăm mai mult pe exerciții, în funcție de preferințele pacientului, adaptând programul la nevoile sale. Totul trebuie individualizat.

De exemplu, dacă un pacient vine de la sală și se confruntă cu dureri de spate după ce a ridicat o greutate, vom lucra în acea direcție, adăugând greutate progresiv. În schimb, dacă este vorba despre un înotător care resimte dureri de spate pe finalul antrenamentului, vom aborda problema într-un mod diferit, pentru a descărca corpul și a adapta activitatea fizică la nevoile sale. Important este să discutăm cu pacientul și să nu-l obligăm să facă ceva care nu îi place. Așadar, folosim toate resursele disponibile pentru a reduce durerea și a pregăti pacientul pentru exerciții.

„În cinci-șase ședințe, pacientul ar trebui să vadă o îmbunătățire”

Media10: Cât de repede observă pacientul îmbunătățiri în starea lui? De câte ședințe este nevoie?

Andreea Ghimiș: În mod normal, în cinci-șase ședințe, pacientul ar trebui să vadă o îmbunătățire, în sensul că durerea trebuie să se amelioreze. O diferență semnificativă ar putea fi faptul că, dacă înainte durerea era constantă, pe tot parcursul zilei, acum pacientul poate observa că durerea apare doar după-amiaza, de exemplu. Acesta este un semn clar că am reușit să lucrăm eficient, chiar dacă pacientul nu și-a schimbat activitățile zilnice, cum ar fi statul la birou. Dacă după aceste ședințe nu observăm nicio îmbunătățire semnificativă, este un semnal de alarmă. În astfel de cazuri, ne sfătuim cu colegii sau cu profesioniști mai experimentați pentru a evalua ce putem modifica în abordarea tratamentului. Consider că un pacient este recuperat atunci când poate realiza toate activitățile care, anterior, îi cauzau dificultăți, fără să mai resimtă durere, chiar și în condiții de solicitare a articulației.

Când poate fi nevoie de operație?

Media10: Cum poate kinetoterapia să ajute pacienții să evite o intervenție chirurgicală pentru durerea de spate cronică?

Andreea Ghimiș:  Kinetoterapia poate fi de mare ajutor, chiar și în cazurile în care pacientul nu vine la timp la un specialist. Totuși, rezultatele depind de gravitatea afecțiunii, în special dacă este vorba despre o hernie de disc. Aceasta este principala indicație de intervenție chirurgicală. În cazul unei hernii de disc, este important să observăm cum se manifestă. Dacă durerea iradiază pe picior – pe partea anterioară, pe gambă sau în zona șoldului – pot apărea simptome precum: furnicături, amorțeală sau slăbiciune musculară. Dacă pacientul începe să nu mai simtă piciorul deloc, să nu-l mai poată mișca sau dacă durerea se extinde la ambele picioare, acestea sunt semne de alarmă.

Un alt semn critic este incapacitatea de a sta în picioare, de a merge pe vârfuri sau pe călcâie. Dacă activitatea fizică devine aproape imposibilă, este necesar un consult urgent la un neurochirurg. În astfel de cazuri, kinetoterapia nu mai este o soluție. În schimb, dacă simptomele sunt mai puțin severe, cum ar fi senzația de furnicături, amorțeală sau senzația de „picior greu”, kinetoterapia poate avea rezultate foarte bune. În cinci-șase ședințe, pacientul ar trebui să observe o îmbunătățire, cum ar fi: reducerea amorțelii sau limitarea furnicăturilor la o zonă mai mică, cum ar fi de la talpă până la genunchi. Aceasta indică faptul că intervențiile terapeutice dau rezultate și pot preveni o eventuală operație.

Greșeli frecvente

Media10: Care sunt cele mai comune greșeli pe care le fac pacienții atunci când încearcă să se trateze acasă?

Andreea Ghimiș: Una dintre cele mai frecvente greșeli este că pacienții urmează programul de exerciții, iar când durerea se ameliorează, renunță complet la ele. Astfel, intră într-un cerc vicios, iar durerea riscă să devină cronică. De aceea, este important să schimbăm această abordare și să se continue exercițiile chiar și după ce durerea s-a ameliorat. O altă greșeală comună este adoptarea unor exerciții generale, găsite pe internet, fără o evaluare personalizată. Fără să știe exact ce tip de durere au sau cum reacționează corpul la mișcare, pacienții riscă să își agraveze simptomele. Fiecare pacient este diferit. Un exercițiu care poate ajuta pe cineva s-ar putea să fie nepotrivit pentru altcineva. De asemenea, mulți pacienți normalizează durerea, considerând că este firesc să o aibă odată cu înaintarea în vârstă.

În loc să se adreseze unui specialist, apelează la analgezice sau continuă cu exercițiile care le-au fost utile în trecut, fără să țină cont că nevoile lor se pot schimba. Dacă, de exemplu, un pacient a făcut un program de exerciții care l-a ajutat acum două luni, este posibil ca acestea să nu mai fie eficiente acum. De aceea, este esențială o reevaluare constantă. Un alt obstacol major este frica de mișcare, care apare după episoadele de durere. Mulți pacienți sunt convinși că nu vor mai putea face niciodată anumite activități, precum ridicarea unor greutăți. Această teamă îi limitează și îi împiedică să redevină activi. Totuși, dacă își schimbă stilul de viață, devin mai activi și continuă să lucreze progresiv, pot să-și recapete capacitatea fizică.

Măsuri de prevenție

Media10: Cum prevenim durerile de spate?

Andreea Ghimiș: Prevenția începe prin înțelegerea faptului că durerea nu este normală. Nu ar trebui să trăim cu durere, ci să o tratăm. Odihna este esențială – atât pentru recuperare, cât și pentru prevenție. De multe ori, când suntem tineri, credem că putem rezista oricărui efort fără consecințe, dar acest lucru poate duce, în timp, la apariția durerilor de spate. Un alt aspect important este să introducem mișcarea în rutina zilnică. Este recomandat să facem măcar o plimbare înainte sau după muncă. Pentru ca mișcarea să fie eficientă, trebuie să fie de intensitate moderată, adică 20-30 de minute de mers alert. La final, trebuie să simțim că am transpirat și să respirăm mai greu.

Share This Article