Alimentația pacientului cu CIROZĂ: în ce constă regimul?

Alimentația joacă un rol esențial în gestionarea cirozei hepatice, iar pacienții diagnosticați cu această afecțiune trebuie să adopte un regim alimentar strict pentru a preveni complicațiile și a sprijini funcția hepatică. Nutriția corectă poate ajuta la controlul simptomelor, la menținerea unui echilibru optim al lichidelor în organism și la prevenirea progresiei bolii. De ce apare ciroza? Ce modificări trebuie să faci în dietă dacă ai această boală? Ce restricții sunt? La ce complicații poți ajunge dacă nu respecți regimul alimentar? Află informații utile de la prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, șeful clinicii Medicală II de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.

Ciroza hepatică reprezintă un stadiu avansat al afecțiunii hepatice, marcat de formarea de țesut fibros în urma unei inflamații cronice ce evoluează pe termen lung. Această afecțiune are un impact semnificativ asupra funcției ficatului și poate duce la complicații severe dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Tranziția dintre hepatita cronică și ciroză este adesea dificil de detectat, iar diagnosticarea precoce este esențială pentru gestionarea eficientă a bolii și prevenirea progresiei către stadii grave.

„Ciroza este un stadiu avansat al afectării hepatice. Reprezintă o afectare de tip fibrotic, secundară unei inflamații cronice care evoluează pe termen lung. Este important de menționat că linia între hepatita cronică și ciroză este foarte fină. Mai exact, este foarte greu să diagnosticăm o ciroză în stadiul incipient al fibrozei”, explică medicul.

De ce apare ciroza?

Ciroza hepatică este cauzată de o serie de factori care duc la deteriorarea progresivă a ficatului. Cele mai comune cauze includ consumul excesiv de alcool, care provoacă leziuni hepatice pe termen lung, și infecțiile virale cronice, în special cele cu hepatite B și C. De asemenea, afecțiuni metabolice precum obezitatea, diabetul și steatoza hepatică non-alcoolică contribuie semnificativ la dezvoltarea cirozei. Alte cauze pot include boli autoimune, expunerea la substanțe toxice și anumite afecțiuni genetice, toate având un impact negativ asupra funcțiilor hepatice. Identificarea și gestionarea acestor factori de risc sunt esențiale pentru prevenirea progresiei către ciroză.

„În primul rând, putem avea o ciroză în urma unei infecții cu virusuri hepatice. În al doilea rând, ciroza poate fi secundară unui consum de alcool. În ultimul timp au apărut niște evaluări ale gradului de consum de alcool. Chestionarul CAGE, de exemplu, ne ajută să identificăm gradul în care pacientul consumă alcool și care ar fi starea lui în cazul în care nu ar mai consuma. În rest, sunt cauze secundare modificărilor de metabolism pe parcursul vieții. Ar mai putea fi cirozele produse secundar unor cauze hepatobiliare, dar sunt destul de rare”, precizează prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, șeful clinicii Medicală II de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.

Ciroza – o boală silențioasă

Ciroza hepatică este adesea o afecțiune tăcută, deoarece simptomele pot să nu apară decât în stadii avansate ale bolii. În primele etape, ficatul poate compensa daunele provocate de factori precum alcoolul sau infecțiile virale, iar pacientul poate să nu resimtă niciun disconfort. Acest lucru face ca diagnosticul precoce să fie dificil, iar ciroza să fie descoperită de multe ori doar atunci când leziunile hepatice sunt deja extinse și ireversibile.

„Deși nu este luat în serios, simptomul predominant al afectării hepatice cronice este astenia fizică marcată. Este un fel de oboseală accentuată care ne împinge să stăm mai mult în pat. Ne dăm seama că nu avem cheful necesar să facem anumite activități pe care înainte le realizăm cu ușurință. Stadiul acesta începe să ne consume și psihic în sensul că avem ceva de făcut, dar suntem atât de obosiți încât nu mai avem starea necesară să realizăm acel lucru. De multe ori, pacienții sunt total asimptomatici. Ei pot să dobândească un grad de fibroză progresivă fără să aibă niciun fel de simptom, dar depinde și de cauză. Pe parcurs, pacienții pot să prezinte simptome precum: episoade icterice, dureri în etajul abdominal superior (mai mult în partea dreaptă), dar nu este o regulă”, spune medicul.

Cum arată regimul alimentar al pacientului cu ciroză?

Alimentația pacientului cu ciroză hepatică joacă un rol esențial în gestionarea bolii, contribuind la încetinirea progresiei acesteia și la menținerea unui echilibru nutrițional adecvat. Datorită afectării funcției hepatice, organismul are dificultăți în metabolizarea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților, ceea ce impune adaptarea dietei pentru a preveni complicațiile, precum malnutriția sau acumularea de toxine. O alimentație echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, cu un aport controlat de sare și proteine, poate ajuta la reducerea retenției de lichide și la menținerea masei musculare, contribuind astfel la o mai bună calitate a vieții pacienților. Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, șeful clinicii Medicală II de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”, menționează care sunt alimentele permise în dieta pacienților cu ciroză:

Băuturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguriță la un pahar), iaurt, decoct de tărâțe, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă), chisel din lapte sau din sosuri de fructe.
Supe și ciorbe: de preferință câte o jumătate de porție de supe de zarzavaturi îngroșate cu făinoase ca: griș, orez, fulgi de ovăz, tăiței, găluște de griș; supe cu perișoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).
Pâine: pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi.
Carne: Came slabă de vacă sau vițel, preparată rasol. Rasol de găină sau de pui. Perișoare sau chifteluțe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu carne mai întâi fiartă și friptă la cuptor fără coajă. Mâncăruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei umpluți.
Pește: pește alb slab, rasol sau perișoare de pește fierte la aburi.
Ouă: zdrențe de albuș în supă, omletă dietetică numai din albuș cu zahăr, cremă de albuș cu lapte, bezele. Gălbenușul e permis numai o dată sau de două ori pe săptămână în preparate.
Brânzeturi: brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită), urdă, caș slab nesărat și nefermentat.
Făinoase: orez, griș, macaroane, tăiței, fidea, foarte bine fierte și limpezite în apă fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuș bătut. Mămăligă moale, bine fiartă.
Zarzavat și legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuș bătut spumă. Cartofii se vor da de preferință fierți în coajă. Măncăruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte și în cantități moderate, de preferință servite cu garnitură lângă rasol sau friptură.
Salate: sfeclă coaptă la cuptor și mărunțită, salată verde bine mărunțită, morcovi rași mărunt pe răzătoare, roșii bine coapte, fără coji și sâmburi.
Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji și sâmburi. De preferință sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor fără coji și sâmburi.
Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt și untdelemn, care constituie grăsimea cea mai indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime, iar untdelemnul se va fierbe în sosul mâncării sau se va adăuga crud la salate. Se va respecta cantitatea de grăsime prescrisă de medic (în medie 50 g/zi), socotindu-se și grăsimile pe care le conțin laptele și brânza, având în vedere că: 500 g lapte conține 20 g grăsimi; 100 g telemea de primăvară conține 20 g grăsimi; 100 g telemea de toamnă conține 30 g grăsimi.
Sosuri: preparate dietetic, fără grăsime prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu lapte, cu verdețuri, cu suc de roșii.
Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte și albuș, biscuiți din albuș, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiseluri, gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de albuș, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.
Sare: în cantitate moderată.
Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va folosi sucul de lămâie sau sarea de lămâie diluată. De asemenea, borșul, iaurtul și chiar oțetul de fructe se adaugă în cantitate mică. Se vor folosi toate condimentele aromate, verdețuri ca: pătrunjel, mărar, tarhon, leuștean, dafin și cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia și coaja de lămâie sau de portocală.
Conserve: se pot folosi conservele de legume din comerț, care nu conțin grăsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei grași – aruncând apa în care sunt conservate și fierbându-le din nou, pentru a înlătura sarea. De asemenea, se poate folosi sucul de roșii crude, cât și bulionul de foarte bună calitate și mai puțin sărat.

Alimente INTERZISE

În cazul pacienților cu ciroză hepatică, restricțiile alimentare sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea unei funcții hepatice cât mai bune. Anumite alimente pot suprasolicita ficatul, favorizând retenția de lichide, acumularea de toxine sau deteriorarea suplimentară a celulelor hepatice. Printre cele mai periculoase se numără alimentele bogate în sare, grăsimi saturate, zahăr și aditivi artificiali, precum și alcoolul, care este strict interzis. O dietă adaptată, ce exclude aceste alimente dăunătoare, poate contribui la încetinirea progresiei bolii și la îmbunătățirea calității vieții pacienților. Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenterologie, precizează care sunt alimentele interzise:

Orice fel de băutură alcoolică (țuică, drojdie, lichior, vermut, vin etc.), precum și băuturile carbogazoase sau cele foarte reci, trebuie evitate complet. Alcoolul este strict interzis, deoarece țesutul hepatic afectat de fibroză nu mai poate îndeplini funcția de detoxifiere a organismului. Puținele celule hepatice sănătoase rămase nu sunt capabile să metabolizeze alcoolul în mod eficient, iar consumul acestuia contribuie la distrugerea suplimentară a hepatocitelor. Fibroza deja instalată nu poate fi afectată suplimentar, însă acest țesut cicatricial nu are nicio funcție și nu aduce niciun beneficiu organismului.
Pâinea albă/neagră necoaptă sau caldă.
Carnea grasă de: vacă, porc, oaie, gâscă și rață, orice vânat sau carne afumată, sărată, conservată, mezeluri, zgârciuri, momițe, creier, uger, ficat.
Peștele gras, sărat, afumat, conservat, prăjit.
Gălbenușul de ou în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.
Brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină, brânza de Doma, brânza de burduf, cașcavalul etc.
Făinoasele insuficient fierte și nelimpezite, prepąrate cu grăsime prăjită și gălbenușuri multe.
Zarzavaturile cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană ca: ridichile, guliile, castraveții, varza și conopida, mai ales crude, nemărunțite sau nerase pe răzătoare. Toate legumele uscate ca: fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de putină. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaș.
Fructele verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurățite de coji și sâmburi.
Nucile și alunele.
Grăsimi precum: untură, slănină, margarină, orice grăsime prăjită.
Toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste cantitatea permisă ori cu ceapă prăjită, muștar, piper, vin sau boia iute.
Prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacaua, clătitele, gogoșile, prăjiturile cu multe nuci. Pacienții nu au voie să consume dulciuri procesate, pe bază de cacao, pentru că stimulează substanțele peroxidante în celula hepatică, pe care o distrug.
Sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muștar, oțet, ceapă crudă sau prăjită Pacienții nu au voie sare. Se mai întâmplă ca unii dintre ei să folosească vegeta, care este mai sărată decât sarea. Există sare fără sodiu, pe care pot să o folosească, cui îi place gustul.

Monitorizarea zilnică a greutății și a lichidelor

Pentru pacienții cu ciroză hepatică, monitorizarea greutății și a lichidelor consumate joacă un rol important în gestionarea bolii. Retenția de lichide, manifestată prin ascită și edeme, poate indica o evoluție nefavorabilă, motiv pentru care este recomandat ca pacienții să își controleze zilnic greutatea și să urmărească echilibrul dintre aportul și eliminarea lichidelor. Compararea cantității de lichide ingerate cu cea eliminată prin urină permite ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor. O astfel de monitorizare atentă ajută la menținerea stabilității organismului și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.

„Pacienții cu ascită și edeme trebuie să monitorizeze zilnic cantitatea de urină eliminată, comparând-o cu aportul de lichide consumate. Este important ca urina eliminată să depășească aportul de lichide, astfel încât retenția acestora să fie redusă, ceea ce duce implicit la scăderea în greutate. De asemenea, este esențial ca pacienții să se cântărească zilnic. Cei care au trecut printr-un prim episod de ascită ar trebui să aibă un cântar medicinal acasă, deoarece în această fază răspund mai bine la tratament, iar edemele și lichidul din cavitatea peritoneală pot fi eliminate complet. Totuși, menținerea rezultatelor depinde strict de respectarea regimului alimentar după externare, motiv pentru care monitorizarea zilnică a greutății este esențială”, afirmă medicul.

La ce complicații poți ajunge dacă nu respecți regimul?

Ciroza hepatică este o boală cronică gravă, care afectează progresiv funcția ficatului și poate duce la multiple complicații dacă nu este gestionată corespunzător. Pe măsură ce boala avansează, ficatul își pierde capacitatea de a-și îndeplini rolurile esențiale, lucru care impactează întregul organism. Așadar, monitorizarea atentă a pacienților, respectarea tratamentului și adoptarea unui stil de viață adecvat sunt aspecte esențiale pentru a încetini progresia bolii și a preveni complicațiile severe.

„Cele mai frecvente complicații ale cirozei sunt cele locale, manifestate prin creșterea volumului abdominal din cauza acumulării de lichid. Acest lucru poate duce la hernierea cicatricei ombilicale. De asemenea, apar varicele esofagiene, care prezintă risc de sângerare, și encefalopatia hepatică, ce poate evolua până la comă hepatică. Aceste complicații apar atunci când boala nu este gestionată corespunzător din punct de vedere terapeutic și alimentar. În stadiile foarte avansate, se instalează malnutriția, însoțită de pierderea masei musculare. Acest proces are loc fie din cauza unui aport nutritiv insuficient, fie din cauza incapacității ficatului de a metaboliza corect proteinele, glucidele și lipidele. În lipsa unei procesări adecvate, aceste substanțe nu pot fi utilizate corespunzător de organism, ceea ce agravează dezechilibrele metabolice și contribuie la deteriorarea stării generale a pacientului”, spune prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, șeful clinicii Medicală II de la Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”.

Regimul alimentar trebuie urmat PE VIAȚĂ

Pentru pacienții cu ciroză hepatică, o alimentație corect reglată este cheia pentru a preveni complicațiile și a menține echilibrul organismului. În cazul celor cu ascită sau edeme, este important să urmeze un regim care limitează aportul de lichide și elimină sarea, pentru a preveni retenția de lichide și a sprijini funcția hepatică. Ajustarea dietei astfel încât să fie evitate alimentele care pot agrava starea de sănătate ajută la prevenirea recidivelor și îmbunătățirea calității vieții, contribuind la o gestionare mai eficientă a bolii pe termen lung.

„Pentru pacienții cu ascită sau edeme, supele și ciorbele trebuie preparate fără sare, iar cantitatea acestora va fi inclusă în totalul lichidelor permise de medic. În cazurile de ciroză cu ascită, sarea de bucătărie și sarea de lămâie sunt complet interzise, deoarece consumul acestora poate agrava retenția de lichide. După primul episod de ascită, respectarea unui regim strict de dietă devine o necesitate pe termen lung, chiar pe viață, pentru a preveni recidivele și a menține echilibrul hidric al organismului. Aceste măsuri alimentare ajută la controlul simptomelor și la prevenirea complicațiilor severe asociate bolii”, declară medicul.

Cum previi boala?

Prevenirea cirozei hepatice implică adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o atenție deosebită asupra alimentației și a comportamentului legat de consumul de alcool. O alimentație echilibrată și controlată este esențială pentru menținerea unui ficat sănătos și pentru prevenirea dezvoltării unor afecțiuni hepatice grave. Prof. univ. dr. Mircea Forțofoiu, medic primar medicină internă și gastroenteologie, are câteva recomandări cheie care pot contribui la protejarea ficatului și la menținerea sănătății acestuia pe termen lung:

Evitarea consumului de alcool sau consumul cu moderație: Alcoolul este una dintre principalele cauze ale cirozei hepatice, iar consumul excesiv sau pe termen lung poate duce la deteriorarea ficatului. Pentru a preveni apariția acestei afecțiuni, este recomandat evitarea abuzului de alcool.
Controlarea glicemiei și a aportului de glucide: Menținerea unui nivel normal al glicemiei este esențială pentru prevenirea complicațiilor. Un aport crescut de glucide rafinate poate duce la creșterea greutății corporale și la dezvoltarea sindromului metabolic, ceea ce pune o presiune suplimentară pe ficat. De aceea, este important să se opteze pentru o alimentație echilibrată, cu carbohidrați complecși, care ajută la stabilizarea nivelului glicemiei și susțin sănătatea hepatică.
Controlarea aportului de lipide: Grăsimile nesănătoase, în special cele trans și saturate, pot afecta sănătatea ficatului și pot contribui la acumularea de grăsimi în ficat (steatoza hepatică). Un regim alimentar sănătos presupune limitarea grăsimilor de acest tip și adăugarea în dietă a grăsimilor sănătoase, care provin din surse precum: uleiurile vegetale, pește sau nuci. Astfel, se reduce riscul de a dezvolta boli hepatice cronice.
Regim alimentar bine echilibrat: O alimentație echilibrată, care include toate grupele alimentare (proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale), este cheia pentru menținerea unui ficat sănătos. O dietă variată, bazată pe alimente proaspete și neprocesate, contribuie la furnizarea nutrienților necesari pentru funcționarea corectă a ficatului și a întregului organism, prevenind astfel deficiențele nutriționale care pot agrava sănătatea hepatică.
Mese regulate: Mesele regulate ajută la menținerea unui metabolism stabil și previn fluctuațiile mari ale glicemiei, care pot pune presiune pe ficat. De asemenea, mesele la intervale fixe permit ficatului să proceseze eficient nutrienții și să evite suprasolicitarea sa. Este recomandat să existe o pauză de 3-4 ore între mese și să se evite mesele copioase și neregulate.
Include ciorbele în dieta ta: Ciorbele sunt o sursă importantă de nutrienți esențiali, fiind bogate în vitamine și minerale, dar și în lichide, ceea ce ajută la menținerea unei bune hidratare a organismului. De asemenea, ciorbele sunt ușor de digerat și oferă proteine și fibre necesare pentru sănătatea ficatului. Consumul zilnic de ciorbă sau măcar de două ori pe săptămână contribuie la un regim alimentar sănătos și ajută la prevenirea problemelor hepatice.