Te confrunți frecvent cu dureri de umăr? Ai observat o rigiditate accentuată în acea zonă? Nu mai poți face activitățile obșinuite? Sindromul de umăr înghețat ar putea fi cauza. Această afecțiune, care afectează mobilitatea articulației umărului, poate duce la dureri persistente și la o funcționare scăzută a articulației. Ce este durerea de umăr? De ce apare sindromul de umăr înghețat? Ce simptome trebuie să îți atragă atenția? Cum ajută kinetoterapia? Ce exerciții te ajută să scapi de disconfort? Află răspunsurile la aceste întrebări de la Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Ce este durerea de umăr?
Durerea de umăr este o problemă frecventă care poate afecta atât persoanele active, cât și pe cele sedentare. Aceasta apare atunci când structurile articulației umărului – oase, ligamente, tendoane sau mușchi – sunt supuse unor factori care le suprasolicită sau le deteriorează. În unele cazuri, durerea poate fi rezultatul unei inflamații locale, al unei posturi incorecte menținute pe termen lung sau al unor afecțiuni cronice. Disconfortul resimțit variază de la o jenă ușoară la dureri intense. Neglijată, această problemă poate evolua, ducând la complicații precum pierderea mobilității sau rigidizarea articulației.
„Durerea reprezintă cel mai simplu semnal pe care corpul ni-l transmite, un impuls care ne avertizează că ceva nu funcționează corespunzător. În cazul articulației umărului, durerile pot apărea din cauza sedentarismului, suprasolicitărilor mecanice sau traumatismelor. Fiecare situație evoluează în mai multe etape. O durere acută apare în primele șapte zile de la debut. O durere subacută persistă între 7 și 21 de zile. O durere cronică durează mai mult de 21 de zile și poate persista ani întregi.
Fiecare tip de durere necesită o abordare diferită. În primele șapte zile, atât intensitatea durerii, cât și efectele acesteia pot fi controlate mai eficient. Pe măsură ce trece timpul, perioada de recuperare se prelungește. O durere cronică poate fi asociată cu fenomenul de umăr înghețat. Dacă durerea inițială nu este tratată corespunzător, în timp poate apărea o rigidizare severă a umărului. Aceasta limitează mișcarea cu peste 50% și provoacă durere atât la inițierea, cât și pe parcursul mișcării”, spune fizioterapeutul.
De ce apare senzația de „umăr înghețat”?
Sindromul de umăr înghețat este o afecțiune care determină o pierdere progresivă a mobilității articulației umărului. Această senzație este însoțită de durere și senzație de înțepenire. De cele mai multe ori, apare fără o cauză clară, dar poate fi favorizată de anumite condiții ce țin de stilul de viață al pacientului. Boala evoluează lent, trecând prin mai multe etape, în care disconfortul se agravează înainte ca mobilitatea să înceapă să se refacă. Fără intervenție adecvată, limitarea mișcărilor poate persista ani de zile, afectând desfășurarea activităților zilnice.
„Termenul de umăr înghețat sau frozen shoulder este un diagnostic medical stabilit atunci când, chiar și sub anestezie, umărul rămâne imobil. Această afecțiune este legată de capsula articulară, structura care învelește articulația umărului, protejând-o și menținând în interior lichidul sinovial. Acest lichid are rolul de a lubrifia articulația. El permite capetelor osoase să se gliseze corect, astfel încât mișcările fiziologice să se desfășoare normal. În timp, factori precum: sedentarismul, suprasolicitarea sau traumatismele pot declanșa un proces dureros.
Dacă nu este gestionat corect, evoluează din faza acută în cea cronică. Această tranziție afectează capsula articulară, care își menține mobilitatea prin mișcare. Dacă umărul nu este utilizat corespunzător, capsula devine rigidă și se deshidratează. Pierderea hidratării determină modificarea densității lichidului sinovial, care își pierde vâscozitatea. Pe măsură ce lichidul devine mai dens, mobilitatea articulației scade. Prin urmare, durerea se accentuează. Acest lucru duce la limitarea severă a mișcărilor umărului”, precizează Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Ce simptome pot însoți senzația de umăr înghețat?
Sindromul de umăr înghețat poate fi însoțit de o multitudine de simptome. Ele depind de stadiul afecțiunii și de modul în care acesta se manifestă. Pe lângă durerea caracteristică, pacienții pot experimenta o senzație de rigiditate generală în articulația umărului, care îngreunează chiar și mișcările ușoare. În primele etape, disconfortul poate fi subtil. Se resimte doar la anumite poziții sau activități. Pe măsură ce boala evoluează, pot apărea și simptome. În cazurile mai severe, pot fi prezente limitări semnificative ale mobilității, chiar și în timpul unor mișcări simple. Aceste simptome pot varia de la o zi la alta și se pot intensifica în urma unor eforturi fizice sau posturi prelungite.
„Senzația de umăr înghețat este, de obicei, ultima etapă. Pacientul resimte inițial o durere de intensitate redusă pe care o ignoră și, în timp, problema se agravează. Unii pacienți resimt durere seara, de exemplu, atunci când stau relaxați la TV, cu brațele la ceafă. Dacă durerile apar dimineața și dispar în primele ore ale zilei, aceasta poate fi o redoare matinală. Articulația se rigidizează pe parcursul nopții, iar prin mișcare își recăpătă funcționalitatea. Dacă durerea persistă pe parcursul întregii zile, este un semn că sunt implicați mai mulți factori, care trebuie identificați pentru un tratament adecvat.
„Pe lângă durere, pot apărea rigiditatea și limitarea progresivă a mobilității”
În unele cazuri, durerea poate afecta ambii umeri. Acest lucru se întâmplă mai ales la persoanele care petrec mult timp lucrând la calculator. Cel mai frecvent, disconfortul este localizat în partea anterioară a umărului și apare doar în timpul mișcărilor articulației. Pe lângă durere, pot apărea rigiditatea și limitarea progresivă a mobilității. De asemenea, durerea poate fi influențată de mușchii care interacționează cu articulația umărului, cum ar fi ridicătorul omoplatului sau trapezul. Aceștia sunt conectați la zona cervicală și pot contribui la apariția disconfortului,” declară fizioterapeutul.
Când ajung pacienții la un specialist?
Durerea de umăr poate părea inițial o problemă minoră. Ei bine, atunci când începe să îți limiteze activitățile zilnice, e momentul să nu o mai ignori. Dacă simți disconfort la ridicarea unui obiect, când îți pui geanta pe umăr sau chiar în timp ce speli vasele ar trebui să iei în considerare consultul unui specialist. Amânarea unei evaluări profesionale poate duce la complicații. În plus, tratamentul timpuriu poate accelera recuperarea și preveni agravarea problemei. Așadar, nu lăsa durerea să-ți influențeze calitatea vieții. Un specialist te poate ajuta să îți recapeți mobilitatea și confortul.
„De obicei, pacienții ajung la specialist atunci când nu mai pot să își desfășoare activitățile zilnice din cauza durerii. Nu mai pot ridica copilul în brațe, ceea ce are un impact psihoemoțional mare, sau resimt durere chiar și atunci când scriu, desfac un borcan sau scot hainele din mașina de spălat. Umărul este o articulație esențială în multe dintre activitățile noastre zilnice. Dacă durerea apare într-o zi ca urmare a unei activități intense și dispare până a doua zi, este vorba de o durere de suprasolicitare. În acest caz, mușchii trebuie întăriți pentru a face față viitoarelor solicitări.
Durerea de umăr devine alarmantă atunci când continuăm să facem aceleași activități care generează disconfort, dar nu luăm măsuri. Astfel, se creează un microtraumatism repetitiv care, în timp, devine cronic. Dacă această traumă continuă să se repete, ajungem într-un punct în care umărul nu mai poate fi folosit corespunzător. În acel moment, mulți pacienți ajung la recuperare,” afirmă Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto Plus Craiova.
Cum este evaluat pacientul?
Evaluarea unui pacient cu durere de umăr este primul pas esențial în drumul spre recuperare. Acest proces detaliat nu doar că identifică sursa durerii, dar ajută și la descoperirea impactului pe care îl are asupra vieții de zi cu zi. Specialistul analizează tipologia durerii și observă cum se mișcă articulația pentru a înțelege exact ce limitări întâmpină pacientul. Fiecare detaliu contează pentru a crea un plan de tratament personalizat care să adreseze nu doar simptomele, dar și cauzelor. Printr-o evaluare atentă și o abordare individualizată, pacienții își pot regăsi rapid confortul și mobilitatea.
„Evaluarea pacientului se face în mai multe etape. În primul rând, realizăm o evaluare verbală, în care discutăm despre starea psihoemoțională a pacientului, impactul pe care îl are durerea asupra activităților zilnice și despre ce poate sau nu poate să facă. În al doilea rând, discutăm desăre tipologia durerii – dacă este continuă sau intermitentă, dacă apare noaptea sau dimineața și dacă au fost încercate tratamente anterior, fie ele medicamentoase sau fizioterapeutice. După această etapă, urmează evaluarea funcțională, în care îi cer pacientului să îmi arate cum se mișcă articulațiile, atât membrul sănătos, cât și cel afectat, pentru a putea face o comparație.
Apoi, facem testarea specifică: pe baza observațiilor anterioare, formulez ipoteze despre ce compartimente musculare pot fi implicate și care direcții ale mișcărilor pot reproduce durerea. Voi retesta aceste ipoteze folosind teste specifice care mă ajută să identific patologia principală. După validarea testelor, pot să ofer pacientului o evaluare clară a ce funcționează și ce nu. În urma acestora, putem construi împreună un plan personalizat de recuperare,” spune fizioterapeutul.
Cum ajută kinetoterapia în sindromul de umăr înghețat?
Exercițiile sunt esențiale în recuperarea din sindromul de umăr înghețat, având rolul de a restabili mobilitatea și de a reduce durerea. În această afecțiune, umărul devine rigid, iar mișcările devin din ce în ce mai limitate. Prin intermediul exercițiilor specifice, se urmărește relaxarea musculaturii încordate, îmbunătățirea circulației și prevenirea atrofiilor musculare care pot apărea din cauza inactivității. Exercițiile de întindere și mobilizare articulară ajută la restabilirea flexibilității, iar cele de întărire musculară contribuie la consolidarea structurilor de susținere ale umărului. Astfel, un program personalizat de exerciții, sub îndrumarea unui specialist, poate accelera procesul de recuperare și poate preveni recidivele.
„În cadrul planului de recuperare, abordăm pacientul în două etape. Prima etapă implică fizioterapia, care are rolul de a reduce durerile inflamatorii și de a scădea intensitatea disconfortului. După ce pacientul a parcurs sesiuni de fizioterapie și durerea este semnificativ diminuată, terapeutul poate trece la o abordare mai activă, folosind tehnici manuale de mobilizare articulară și exerciții pentru activarea musculară. Din perspectiva mea, cheia recuperării umărului constă în combinația dintre terapia manuală și exercițiile specifice.
Dacă pacientul nu mai poate efectua o anumită mișcare, scopul este de a concepe exerciții care să imite acea mișcare, oferindu-i astfel exerciții funcționale. Terapia manuală ajută la îmbunătățirea mobilității articulare. Pe baza acestei mobilități, construim exercițiile care se potrivesc nevoilor specifice ale pacientului,” menționează Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Cât timp durează recuperarea?
Recuperarea poate varia în funcție de gravitatea afecțiunii și de stadiul în care se află pacientul. Deși fizioterapia și kinetoterapia sunt esențiale în procesul de recuperare, durata acestuia depinde de cât de repede răspunde organismul la tratament și de cât de consecvent este pacientul în aplicarea recomandărilor. Pe lângă ședințele de terapie, un aspect esențial este ca pacientul să continue exercițiile și acasă, pentru a susține progresul și a preveni recidivele. Exercițiile specifice, realizate zilnic, ajută la menținerea mobilității și la întărirea musculaturii, accelerând astfel recuperarea și îmbunătățind funcționalitatea umărului pe termen lung.
„Dacă este necesară fizioterapia, pacienților li se recomandă între șase și opt ședințe consecutive. De obicei, aceste ședințe sunt suficiente pentru a pregăti pacientul pentru programul de kinetoterapie. Durata procesului de recuperare depinde de structurile lezate și de stadiul afecțiunii (acut, subacut sau cronic). Durerea în faza acută este mai ușor de gestionat decât cea din faza cronică, când durerea se extinde de la o singură articulație la mai multe, iar mișcările sunt tot mai limitate. Aceste aspecte trebuie luate în considerare în procesul de recuperare și personalizate în funcție de nevoile pacientului.
Astfel, numărul ideal de ședințe variază în funcție de evoluția fiecărei persoane. În cazurile de umăr posttraumatic cu disfuncții majore, terapia poate fi necesară pe termen lung, chiar pe tot parcursul vieții. Scopul programului de recuperare este de a reda funcționalitatea maximă posibilă și de a preveni regresia. De aceea, este important ca pacienții să continue exercițiile și acasă pentru a susține progresul”, afirmă fizioterapeutul.
„Cei mai bine recuperați pacienți sunt cei care înțeleg esența procesului de recuperare”
În procesul de recuperare, una dintre cele mai importante componente este implicarea activă și consecvența pacientului. Chiar dacă terapeutul aplică tehnici eficiente și stabilește un plan adecvat de tratament, succesul depinde într-o mare măsură de cât de dedicat este pacientul. Fie că vorbim despre respectarea programului de ședințe sau despre realizarea exercițiilor acasă, comportamentul pacientului are un impact major asupra calității recuperării. Pacientul care înțelege importanța acestor aspecte și rămâne consecvent în abordarea tratamentului va avea cele mai mari șanse de succes în procesul de recuperare.
„Procesul de recuperare trebuie să fie o combinație între obiectivele personale ale pacientului și cele stabilite de kinetoterapeut. Dacă pacientul colaborează strâns cu terapeutul, înțelege pașii necesari și are o motivație reală pentru a se recupera, procesul va fi mult mai eficient. Este important ca pacientul să înțeleagă că recuperarea depinde de implicarea sa activă. Eu, ca terapeut, doar îl ghidez și îl susțin. Cei mai bine recuperați pacienți sunt cei care înțeleg esența procesului de recuperare și care sunt atenți la detalii. Dacă pacientul vine doar pentru că a auzit că e bine să facă kinetoterapie, dar nu este atent la indicațiile terapeutului, riscă să piardă informații esențiale. Așadar, pacientul trebuie să fie motivat să se recupereze și să înțeleagă că noi suntem aici pentru a-l sprijini”, adaugă Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Când se văd primele îmbunătățiri?
Procesul de recuperare poate să aducă rezultate vizibile mai rapid decât te-ai aștepta. Chiar din primele ședințe de fizioterapie și kinetoterapie, pacienții pot observa o reducere a durerii și o îmbunătățire a mobilității. Mulți dintre cei care urmează un plan de tratament resimt o senzație de ușurare imediată sau la scurt timp după începerea recuperării. Aceste progrese rapide sunt o dovadă a eficienței tratamentului, dar și un impuls puternic pentru a continua. Cu fiecare sesiune, pacienții sunt tot mai aproape de a-și recăpăta libertatea de mișcare, iar motivația crește pe măsură ce rezultatele devin din ce în ce mai evidente.
„În funcție de stadiul în care se află pacientul, îmbunătățirile pot fi vizibile încă de la prima ședință. În faza acută, când durerea este foarte intensă, putem observa o ameliorare chiar după prima sesiune de tratament. De asemenea, primele rezultate pot fi vizibile chiar și după ședințele de fizioterapie, în sensul că pacientul va observa că a dormit mai bine sau că durerea a scăzut în intensitate. În schimb, în fazele cronice, progresele sunt mai greu de observat într-un timp scurt, deoarece durerea s-a integrat foarte bine în viața pacientului. Așa cum nu îți poți schimba comportamentul alimentar peste noapte pentru tot restul vieții, același principiu se aplică și în cazul durerii cronice”, spune fizioterapeutul.
Greșeli frecvente
Mulți dintre pacienți, atunci când se confruntă cu dureri, aleg soluții rapide, dar greșite, care nu fac decât să le agraveze problema. Fie își pun singuri un diagnostic, fie administrează medicație de durere, fie ignoră semnalele corpului. Astfel de greșeli sunt făcute adesea din dorința de a scăpa rapid de disconfort. Totuși, aceste „remedii” pe termen scurt pot duce la complicații pe termen lung.
„Mulți pacienți încearcă să-și trateze durerile bazându-se pe auzite, se autodiagnostichează și recurg la automedicație sau diverse leacuri. De exemplu, am avut pacienți care mi-au spus că aplică apă fierbinte atunci când simt durere. De multe ori, poate fi vorba de un proces inflamator și, în loc să ajute, pot să facă mai mult rău. Alți pacienți afirmă faptul că, atunci când au dureri, merg la sală și, deși se simt mai bine pe moment, durerea reapare a doua zi.
De aceea, este important să te adresezi unui specialist, pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat și a primi recomandări corecte. În viața de zi cu zi, nu avem timp să ne gândim la fiecare mișcare pe care o facem, iar de multe ori nu realizăm ce anume cauzează durerea. O altă greșeală frecventă este lipsa mișcării sau, dacă fac mișcare, nu încep cu o încărcare progresivă. Mulți pacienți ajung să meargă la sală pentru a ridica greutăți, iar acest tip de suprasolicitare poate duce la probleme serioase”, precizează Vlad Gîlcă, fizioterapeut la Clinica Kineto-Plus Craiova.
Cum previi durerile de umăr?
Umerii sunt printre cele mai active și solicitate articulații ale corpului, implicate în aproape fiecare mișcare pe care o faci zilnic, de la ridicarea unui obiect la întinderea brațului pentru un gest simplu. De aceea, prevenirea durerilor de umăr nu doar că te ajută să rămâi activ și fără durere, dar este esențială pentru a-ți păstra libertatea de mișcare. Prin exerciții simple de mobilitate și tonifiere, precum și prin ajustarea posturii și a obiceiurilor zilnice, poți proteja eficient această articulație. Prevenirea durerilor de umăr devine astfel o practică ușoară și accesibilă care poate face diferența între o viață activă fără limitări și una cu disconfort constant.
„Cel mai important este să conștientizăm natura activităților pe care le desfășurăm zilnic, stilul de viață și nivelul nostru de mișcare. Dacă după evaluarea acestor factori constatăm că nu facem suficientă mișcare, este esențial să introducem exerciții de mobilitate și tonifiere. Foarte puțini pacienți își doresc să aibă o masă musculară mare. Majoritatea dintre ei vor să își poată desfășura activitățile zilnice fără durere. Pentru a preveni durerile, trebuie să includem în rutina zilnică exerciții pentru diverse zone ale corpului, cum ar fi șoldurile, zona lombară, toracică, cervicală și umerii. Dacă o anumită zonă este dureroasă, trebuie să ne concentrăm asupra acesteia, deoarece rigiditatea este adesea cauza. Așadar, dacă resimți dureri la nivelul umerilor, este important să te ridici de pe scaun și să faci un set de cinci – șapte exerciții de două-trei ori pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 30 de minute de mișcare zilnică”, concluzionează fizioterapeutul.
