Tranziția elevilor de la gimnaziu la liceu reprezintă un moment important și plin de schimbări în viața tinerilor boboci. Această etapă marchează nu doar schimbarea mediului școlar, ci și trecerea către un nivel superior de responsabilitate și autonomie. Elevii se confruntă cu un nou set de cerințe academice, o varietate mai mare de materii, mai mulți profesori, dar și cu nevoia de a se adapta unui colectiv diferit. Un rol important în această tranziție îl au profesorii și părinții, care îi pot ajuta pe elevi să-și găsească locul în noul mediu. Comunicarea deschisă, îndrumarea și susținerea emoțională sunt cruciale pentru a facilita adaptarea la cerințele liceului și pentru a încuraja elevii să-și dezvolte încrederea în propriile forțe. Prin ce schimbări trec elevii în primul an de liceu? Cum îi ajutăm să se acomodeze mai ușor? Ce pot face părinții în acest sens? Ce îi așteaptă în clasa a IX-a? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la Irina Căpățînă, profesor de limba și literatura română la Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, într-un interviu acordat Media10.
Media10: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă elevii atunci când trec de la gimnaziu la liceu?
Prof. Irina Căpățînă: Clasa a IX-a reprezintă unul dintre pragurile obligatorii de trecere ale elevilor. Tranziția de la gimnaziu la liceu aduce cu sine schimbări naturale, firești. De pildă, dacă ne gândim la programul de la nivel gimnazial, majoritatea elevilor au făcut ore după-amiază. În cele mai multe cazuri, la liceu vor avea ore de dimineață. Mai apoi, vorbim de schimbarea școlii. Unii elevi rămân în insituțiile în care au învățat, însă mulți dintre ei sunt nevoiți să meargă la o altă școală și atunci apar tot felul de schimbări: o clădire nouă, un traseu nou spre școală, alți profesori și alți colegi. Clasa a IX-a înseamnă creștere, iar creșterea este, de fapt, schimbare. Așadar, nu trebuie să ne temem de schimbări, ci trebuie să le îmbrățișăm.
„Este nevoie să ne cunoaștem elevii și să le construim acel sentiment de siguranță”
Media10: Ce stratregii adoptați pentru a-i ajuta pe elevi să facă mai ușor tranziția de la gimnaziu la liceu, să treacă peste această teamă pe care o au atunci când încep un nou capitol?
Prof. Irina Căpățînă: Trebuie să le spunem copiilor de la bun început că teama nu este justificată pentru că nu li se va întâmpla nimic rău. Noi, profesorii, suntem conștienți de faptul că în clasa a IX-a ei au nevoie de o perioadă de acomodare. Prima săptămână de școală o numesc „săptămâna 0” pentru că este acea perioada în care îmi cunosc elevii și, de asemenea, îi las să mă cunoască. E săptămâna în care acumulăm cât mai multe informații unii despre ceilalți. Din punct de vedere social și emoțional, prima săptămână de școală este extrem de importantă. Pe lângă recapitulare și testul inițial, este nevoie să ne cunoaștem elevii și să le construim acel sentiment de siguranță, să îi asigurăm de faptul că noi suntem aici ca să-i ajutăm și că tot ceea ce îi așteaptă în clasa a IX-a va fi o experiență grozavă pentru ei.
Media10: Sunt și copii care vin din mediul rural, fiind nevoiți să își schimbe viața de familie cu cea de cămin. Ce sfaturi aveți pentru elevii care se simt copleșiți în primele zile de liceu și de schimbările care vin odată cu această tranziție?
Prof. Irina Căpățînă: În generațiile trecute, am avut și copii care veneau din mediul rural și care locuiau la cămin. Pentru ei, schimbările acestea sunt mult mai puternice decât pentru copiii care schimbă doar școala. Trecerea de la gimnaziu la liceu face parte din procesul normal de creștere și dezvoltare. În cazul lor, viața îi pune în situația de a se maturiza puțin mai devreme. Experiența aceasta, de a sta la cămin sau în chirie, de a se gospodări singuri, înseamnă o responsabilizare prematură în raport cu colegii lor. Prin urmare, cred că trebuie să fim puțin mai răbdători cu acești copii. De asemenea, ei au mare nevoie de susținerea părinților. E important ca părinții să nu-și arate îngrijorarea față de copii, ci să-i încurajeze, să-i supravegheze de la distanță tocmai pentru a se asigura că sunt bine, dar și pentru a-i pune puțin pe picioare și să se poată descurca singuri.
„Este foarte important ca părinții să povestească experiențele proprii”
Media10: Cum pot părinții să își sprijine copiii în perioada de tranziție către liceu? Ce sfaturi aveți pentru ei?
Prof. Irina Căpățînă: La început de clasa a IX-a, în funcție de specificul clasei, de mediile din care provin copiii, luăm legătura și cu părinții. Îi sfătuiesc să nu își împovăreze copiii cu ideea aceasta, de cât de greu este în clasa a IX-a. Cred că este foarte important ca părinții să povestească experiențele proprii: cum au trecut ei peste clasa a IX-a, cum au trăit acea perioadă, dar și să-i încurajeze, să scoată în evidență acele trăsături bune de personalitate ale copiilor. De asemenea, îi sfătuiesc să îi susțină și să se arate entuziasmați de ceea ce îi așteaptă în primul an de liceu. Dacă părintele se arată entuziasmat, atunci se va molipsi și copilul. În schimb, un părinte îngrijorat îl va face pe copil să fie speriat și temător.
„Clasa a IX-a este momentul în care îi momesc spre lectură”
Media10: Cum este programa la limba și literatura română în clasa a IX-a? Pe ce vă axați cel mai mult în primul an?
Prof. Irina Căpățînă: În clasa a IX-a, profesorul de română cu un ochi râde și cu celălalt plânge. Pe de-o parte, programa de clasa a IX-a ne oferă o mare libertate. Felul în care aceasta este organizată ne dă posibilitatea să ne alegem textele, în funcție și de prevederile programei. Pe măsură ce parcurgem împreună acest drum și ajungem să vedem care sunt interesele copiilor, putem să ne adaptăm și să alegem titluri care să fie pe placul lor. Pentru mine, personal, clasa a IX-a este momentul în care îi „momesc” spre lectură. Din punctul acesta de vedere, este un an grozav pentru profesorul de literatură.
Privind retrospectiv, la finalul anului constatăm cu toții că s-au făcut niște achiziții fantastice. Pe de altă parte, ochiul care plânge este ochiul profesorului care are materie de examen, care știe că în anii următori se cantonează toată materia de BAC. Prin urmare, timpul este un pic insuficient și limitat. Din această cauză, orele vor avea un ritm mai susținut și mai alert. Totuși, nu este ceva imposibil, de netrecut.
„Miza mea cea mai mare este îi fac să renunțe la tot ce înseamnă prejudecată față de textul literar”
Media10: Ce strategii folosiți pentru a-i ajuta pe elevi să-și organizeze mai bine timpul și să facă față programei de la liceu la disciplina dumneavoastră?
Prof. Irina Căpățînă: În clasa a IX-a, încerc să îi fac pe elevii mei să conștientizeze că cel mai important drept fundamental pe care îl au ca oameni este cel de liberă exprimare. Foarte mulți dintre ei vin de la gimnaziu cu anumite obiceiuri de raportare la text, bazate pe niște șabloane, care le-au fost necesare la Evaluarea Națională. Miza mea cea mai mare este îi fac să renunțe la tot ce înseamnă prejudecată față de textul literar. Libertatea de a spune ce simți, de a recunoaște ce îți transmite textul fără a avea temerea că este bine sau nu reprezintă cel mai important lucru în clasa a IX-a. Odată ce fac asta, reușesc să se deschidă și să înțeleagă mai bine faptul că pot să exprime tot ce simt și tot ce cred ei despre acele textele. Ține foarte mult și de strategia noastră, a profesorilor, de a ști ce texte să le propunem în așa fel încât, atunci când ajungem în clasa a X-a și intrăm în studiul literaturii române, să avem un cititor deschis, fără acea prejudecată legată de operele literare studiate la clasă.
Până la urmă, sunt marii scriitori ai țării noastre. Este foarte important, însă, ca fiecare generație să îi studieze raportându-se la viața și realitatea sa. Atunci când există libertatea aceasta de a se raporta la text, scriitorii și textele nu mai par atât de vechi. De multe ori, au surpriza de a constata că toate lucrurile scrise de ei sunt, de fapt, cele pe care le întâlnesc și în viața lor de zi cu zi. Se schimbă un pic recuzita, decorul, limbajul, dar în esență sunt aceleași probleme. Așadar, ca să ajungem să îi facem pe copii să înțeleagă, să nu se mai simtă atacați de numele acestea vechi, avem nevoie de clasa a IX-a, de acomodare și de apropierea lor de text.
„Activiățile extracurriculare le oferă niște perspective noi, pe care educația formală nu ar putea să o facă”
Media10: Ce importanță au activitățile extracurriculare și cum pot acestea să contribuie la adaptarea și dezvoltarea elevilor în liceu?
Prof. Irina Căpățînă: Când încep clasa a IX-a, unul dintre punctele pe care elevii le au pe agendă sunt aceste activități extracurriculare. Vin după un an în care nu prea au avut timp de prea multe activități și atunci își doresc să recupereze. Cei mai mulți dintre ei se proiectează un pic în perspectiva finalizării studiilor de liceu și atunci se implică în activități care le hrănesc interesul, se documentează foarte mult, fac voluntariat. Personal, eu cred că elevii nu trebuie să facă neapărat o prioritate din activitățile extracurriculare în clasa a IX-a. În primul an de liceu, sunt foarte multe lucruri cu care ei trebuie să se obișnuiască, foarte multă organizare și atunci cred că întâlnirea cu extracurricularele nu trebuie grăbită.
În același timp, activiățile extracurriculare le oferă niște perspective noi, pe care educația formală nu ar putea să o facă. Acestea îi ajută pe copii să se dezvolte frumos și armonios până în clasa a XII-a. La limba română, avem multe activități extracurriculare pe care le facem la școală, cum ar fi: revista FB, teatru, film. În plus, aceste experiențe îi transformă atât pe copii, cât și pe mine în relația mea cu ei într-un mod în care simpla interacțiune la clasă nu ar putea să o facă.
Cum putem construi legături cu colegii?
Media10: Cum pot elevii să creeze legături și să lege prietenii în primul an de liceu? Cum îi ajută acest lucru să se integreze mai ușor în mediul liceal?
Prof. Irina Căpățînă: Primul lucru pe care pot să îl facă atunci când se întâlnesc ar fi să se felicite că sunt în clasa a IX-a. Pentru fiecare dintre ei a fost un an greu, în care au depus mult efort și atunci este o adevărată performanță că au reușit să ajungă în școlile în care și-au dorit. De aceea, este bine să celebreze această reușită. În ceea ce privește relaționarea, nu este o garanție că se vor lega atât de repede prieteniile. Sunt atât de multe variabile și atâta emoție în legăturile acestea noi încât nici ele nu pot fi grăbite. Sunt clase care funcționează chiar de la început ca un întreg, la fel cum sunt și clase în care solidarizarea se produce mai lent. Fiecare individ și fiecare colectiv are ritmul său. Aici revine și rolul dirigintelui, care poate să contribuie la sudarea aceastei legături. De asemenea, e important ca dirigintele să îi racordeze la spiritul și istoria școlii, iar în timp se vor construi și prietenii.
Sfaturi esențiale la început de an școlar
Media10: Ce le transmiteți elevilor la început de an școlar?
Prof. Irina Căpățînă: Aș vrea să le transmit elevilor să se bucure de toți anii de liceu, să își aprecieze colegul de bancă (pentru că doar în liceu vor mai avea unul), să fie deschiși și să înțeleagă că, la un moment dat, va fi și greu. Billie Jean King, fostă jucătoare de tenis, a spus cândva: „Presiunea este un privilegiu”. Încerc mereu să le subliniez și eu acest lucru elevilor mei. Sunt privilegiați de faptul că, în anumite momente, sunt puși sub presiune. Asta înseamnă că noi – profesorii, părinții, colegii – avem niște așteptări de la ei. Atunci când avem așteptări de la cineva, le avem tocmai pentru că suntem siguri că pot să le îndeplinească. De aceea, trebuie să vadă toate aceste „greutăți” din perioada liceului – testele, proiectele, deadline-urile – ca pe niște privilegii. Ele îi vor construi și îi vor întări.
În plus, copiii trebuie să înțeleagă că școala nu este un loc în care vin să fie fericiți. Școala este locul în care elevii se lovesc de greutăți ca să învățe mai apoi să le gestioneze și în care se întâlnesc cu frustrările ca să știe ce să facă atunci când pun stăpânire pe ei. De asemenea, școala este un loc unde învață să relaționeze și cu oamenii care nu le plac, unde sunt constrânși de niște termene și trebuie să învețe să se organizeze. Elevii nu trebuie să privească anii de liceu ca fiind cea mai mare corvoadă, care le distruge adolescența. Școala nu distruge adolescența, ci construiește maturitatea. Școala pregătește elevii pentru viață.
