Începerea grădiniței este o etapă importantă și emoționantă în viața oricărui copil, marcând un moment de tranziție în dezvoltarea socială și educațională. Totuși, acest pas vine și cu provocări în ceea ce privește sănătatea, deoarece copiii sunt expuși pentru prima dată la un mediu nou, cu o multitudine de germeni și virusuri. Ce este imunitatea și cum se formează? Ce poți face pentru o imunitate puternică? Când este cazul să administrezi suplimente alimentare? Aflăm de la dr. Desdemona Stepan, medic primar pediatru și specialist gastroenterologie pediatrică la Centrul Medical Prima Clinic.
Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenților patogeni, precum bacterii, virusuri, fungi și paraziți, precum și de a elimina celulele deteriorate sau nefuncționale. Sistemul imunitar este esențial pentru menținerea sănătății și integrității organismului, protejându-l de infecții și boli.
Imunitatea poate fi împărțită în două tipuri principale:
- Imunitatea înnăscută (imunitatea nespecifică)
- Imunitatea adaptativă (imunitatea specifică)
„Sistemul imunitar este constituit din diferite organe, celule, proteine, care se află în interacțiuni complexe, pentru a apăra organismul în fața infecțiilor și a bolilor prin intermediul anticorpilor-imunoglobuline. O parte a sistemului imunitar este înnăscută, cealaltă parte este dezvoltată în interacțiune cu mediul extern. Astfel, vorbim despre imunitatea înnăscută, formată dintr-o serie de bariere fizice (piele, mucoase), bariere fizico-chimice (aciditatea sucului gastric), bariere celulare (imunoglobuline, lizozomi) și un bagaj genetic. În ceea ce privește imunitatea dobândită sau „imunitatea câștigată”, aceasta se dezvoltă pe parcursul vieții printr-o serie de experiențe și interacțiuni ale organismului cu diverși agenți patogeni. Părinții trebuie să știe că formarea imunității este un proces continuu care începe dinainte de naștere și se dezvoltă pe tot parcursul vieții, printr-o combinație de expuneri naturale și imunizări”, explică dr. Desdemona Stepan, medic primar pediatru și specialist gastroenterologie pediatrică la Centrul Medical Prima Clinic.
Sistemul imunitar dobândit se dezvoltă până în jurul vârstei de 11-12 ani
Sistemul imunitar al copiilor (imunitatea înnăscută) este funcțional la naștere, însă este imatur. Nou-născuții sunt protejați de anticorpii materni care le oferă imunitate temporară în primele luni de viață. Nivelul anticorpilor începe să scadă după trei-șase luni, singura sursă de anticorpi la această vârstă fiind laptele matern, de aceea se recomandă alăptarea exclusiv la sân cel puțin până la vârsta de șase luni și, ulterior, o diversificare corectă care să includă toți nutrienții necesari unei dezvoltări normale. Sistemul imunitar dobândit se dezvoltă până în jurul vârstei de 11-12 ani, fiind construit prin contactul cu diverși agenți patogeni și, bineînțeles, prin vaccinarea copilului.
„După cum se știe, toamna, odată cu intrarea în colectivitate, începe și sezonul virozelor respiratorii. Sistemul imunitar al copiilor, spre deosebire de cel al adulților, este în plin proces de maturizare, cei mai vulnerabili fiind copiii preșcolari. Bolile se transmit mult mai repede în cadrul colectivităților, astfel că riscul de îmbolnăvire este crescut. Așa se explică de ce în primii ani de colectivitate, copiii răcesc frecvent și fac diverse forme: de la simple viroze, rinofaringite, amigdalite până la gripă sau chiar pneumonii. De asemenea, bolile copilăriei: varicela, oreion, rujeola, rubeola, scarlatina, herpangina și alte boli eruptive sunt frecvente în colectivitate. La contactul cu astfel de boli, sistemul imunitar al copilului învață cum să funcționeze, este mereu în acțiune, își face datoria și „crește” odată cu copilul. Deci nu trebuie să ne sperie răcelile celor mici, dar nici nu trebuie să cădem în extrema de a desconsidera infecțiile grave și complicațiile lor. Noi trebuie să ajutăm copilul să aibă un sistem imunitar puternic”, spune dr. Desdemona Stepan, medic primar pediatru și specialist gastroenterologie.
Ce este normal și ce trebuie să ne îngrijoreze?
Nu putem avea un copil care nu se mai îmbolnăvește deloc. Este imposibil să îl ferim de toate virusurile și bacteriile. Ce este important? Când se îmbolnăvește este important ca sistemul imunitar să intre în acțiune și să-l ajute să se însănătoșească repede.
„Concret, acest lucru îl vedem dacă face o formă ușoară a bolii, dacă evoluția este bună și nu apar complicații. Este binecunoscut faptul că rezistența sistemului imunitar se dobândește în timp, iar pe măsură ce copilul crește, va face din ce în ce mai puține episoade de răceli. Sistemul imunitar al celor mici trebuie să învețe să lupte cu agenții patogeni care vin în contact cu organismul. Pentru a-și construi o imunitate rezistentă, copiii trebuie lăsați să exploreze mediul înconjurător fără să fie protejați excesiv. Cei mici încep să răcească după vârsta de șase luni, iar specialiștii susțin că un număr de șapte-opt episoade de răceală pe an sunt normale pentru sugari și preșcolari. La vârsta școlară, media scade la cinci-șase episoade de răceală pe an, iar la adolescență în jur de trei-patru episoade de răceală pe an”, declară medicul pediatru.
Alimentația este fundația sistemului imunitar solid
Nu există o formulă secretă care să împiedice copiii să se îmbolnăvească. Însă, un sistem imunitar puternic se bazează pe un stil de viață sănătos. O alimentație variată și echilibrată este fundamentală pentru susținerea unui sistem imunitar sănătos.
„Copilul are nevoie de vitamina C (din citrice, kiwi, căpșuni), vitamina D (din expunerea la soare, pește gras, suplimente), vitamina A (din morcovi, spanac), și zincul (din carne, leguminoase) sunt esențiale pentru funcționarea corectă a sistemului imunitar. Proteinele în alimentația copilului sunt necesare pentru producția de celule imunitare. Surse bune includ carne slabă, pește, ouă, și leguminoase. De asemenea, acizii grași omega-3 prezenți în pește gras (somon, ton), nuci și semințe de in au proprietăți antiinflamatorii și susțin sănătatea imunitară”, spune dr. Desdemona Stepan, medic primar pediatru și specialist gastroenterologie.
Intestinul este adesea denumit „al doilea creier” al organismului, deoarece găzduiește o cantitate imensă de bacterii care joacă un rol crucial nu doar în digestie, ci și în funcționarea sistemului imunitar. Menținerea unui echilibru între bacteriile sănătoase și cele nesănătoase este esențială, iar probioticele și prebioticele sunt esențiale în atingerea acestui echilibru pentru sănătatea copilului. Studiile au arătat că aproximativ 70% din sistemul imunitar al organismului se află în tractul gastrointestinal, sub formă de țesut limfoid asociat intestinului. Bacteriile benefice ajută la educarea sistemului imunitar să recunoască și să răspundă adecvat la agenții patogeni și la antigenii alimentari, prevenind astfel reacțiile exagerate care ar putea duce la alergii sau boli autoimune.
„Este important să le oferim copiilor o sursă bună de probiotice și prebiotice. Intestinul nostru valorifică o cantitate enormă de bacterii. Unele sunt sănătoase, altele nu, iar probioticele ajută la crearea unui echilibru mai bun între acele bacterii sănătoase și nesănătoase. Surse naturale de probiotice sunt iaurtul și kefirul. Prebioticele sunt fibre vegetale care stimulează creșterea bacteriilor bune. Surse excelente de prebiotice sunt bananele și sparangelul”, adaugă dr. Desdemona Stepan.
Hidratarea: esențială pentru sănătatea intestinală
Pe lângă probiotice și prebiotice, hidratarea adecvată este crucială pentru menținerea funcției intestinale normale și a sănătății generale. Apa este esențială pentru digestie, absorbția nutrienților și eliminarea deșeurilor. La copii, deshidratarea poate afecta negativ funcția intestinală, poate cauza constipație și poate compromite sistemul imunitar.
„Un copil școlar are nevoie de aproximativ un litru de apă pe zi, iar această cantitate poate varia în funcție de vârstă, nivel de activitate și condițiile de mediu. Consumul adecvat de apă ajută la menținerea echilibrului electroliților și susține funcțiile celulare și metabolice esențiale”, spune medicul.
Somnul suficient și de calitate
Somnul este esențial pentru regenerarea și repararea celulară, inclusiv pentru celulele sistemului imunitar. Copiii au nevoie de mai multe ore de somn decât adulții, iar lipsa de somn poate compromite funcția imunitară, făcând copiii mai vulnerabili la infecții. Stabilirea unei rutine de somn și asigurarea unui mediu de somn liniștit și confortabil sunt critice pentru sănătatea generală și imunitară.
Mișcarea este sănătate pentru copil
Exercițiile fizice regulate ajută la stimularea circulației sanguine, ceea ce permite celulelor imunitare și altor substanțe chimice de apărare să circule mai eficient prin organism. Activitatea fizică duce, de asemenea, eliberarea de endorfine, care pot reduce stresul și anxietatea. Copiii ar trebui să fie încurajați să participe la jocuri active și să petreacă timp în aer liber. Mai mult, contactul cu mediul înconjurător, cu natura și cu diverse microorganisme joacă un rol important în dezvoltarea imunității. Expunerea moderată la germeni prin activități în aer liber și socializare ajută la antrenarea sistemului imunitar și la prevenirea răspunsurilor imunitare exagerate, cum ar fi alergiile. Desigur, măsurile de igienă trebuie respectate, dar expunerea controlată este benefică.
Când este cazul să apelăm la suplimente
În anumite situații, medicul pediatru poate recomanda suplimente pentru a sprijini imunitatea copilului. Suplimentele de vitamina D sunt frecvent indicate, mai ales în lunile de iarnă. De asemenea, probioticele pot fi utile pentru menținerea unei flore intestinale sănătoase, care joacă un rol crucial în imunitate. Orice supliment trebuie administrat doar la recomandarea medicului.
