Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă o afecțiune medicală gravă și, adesea, potențial letală, caracterizată prin întreruperea bruscă a fluxului sanguin către o parte a creierului. Aceasta privare de sânge determină moartea celulelor nervoase din acea zonă, ducând la pierderea funcțiilor controlate de acea regiune cerebrală. În funcție de localizarea și gravitatea leziunii, AVC-ul poate provoca simptome variate, de la slăbiciune musculară, dificultăți de vorbire, pierderea vederii, până la paralizie sau chiar deces.
Există două tipuri principale de accident vascular cerebral, explică dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, la Cardio Help:
- Accidentul vascular cerebral ischemic: Acesta este cel mai frecvent tip de AVC, reprezentând aproximativ 85% din cazuri. Se produce atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care alimentează creierul, împiedicând oxigenul și nutrienții să ajungă la țesuturile cerebrale.
- Accidentul vascular cerebral hemoragic: Acest tip apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge, provocând sângerare și presiune pe țesutul cerebral. AVC-ul hemoragic este mai rar, dar are o mortalitate mai mare și complicații severe.
De ce apare accidentul vascular cerebral?
AVC-ul apare ca urmare a unor factori de risc modificabili și nemodifiabili. Înțelegerea acestor factori este crucială pentru prevenirea și gestionarea riscului de a dezvolta un AVC.
Riscul de AVC crește odată cu înaintarea în vârstă. Bărbații au un risc ușor mai mare de a suferi un AVC, dar femeile au o rată de mortalitate mai mare în urma unui AVC. Persoanele cu antecedente familiale de AVC au un risc crescut de a dezvolta această afecțiune. Însă, hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc pentru AVC. Menținerea tensiunii arteriale sub control poate reduce semnificativ riscul de AVC.
„Hipertensiunea cronică accelerează procesul de ateroscleroză, unde pereții arteriali devin îngroșați și rigizi datorită acumulării de grăsimi, colesterol și alte substanțe. Aceasta îngustare a arterelor cerebrale poate reduce fluxul sanguin către creier sau poate favoriza formarea de cheaguri, ducând la un AVC ischemic. Hipertensiunea poate slăbi pereții vaselor de sânge, crescând riscul ca acestea să se rupă. Acest lucru este în mod particular periculos în creier, unde o hemoragie poate provoca un AVC hemoragic. Totodată, tensiunea mare forțează inima să pompeze sângele cu mai multă forță, ceea ce poate duce la hipertrofie ventriculară stângă și insuficiență cardiacă. Insuficiența cardiacă poate provoca stază sanguină și formarea de cheaguri care pot migra către creier, determinând un AVC embolic”, explică dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, la Cardio Help.
Diabetul crește riscul de AVC
Vasele de sânge sunt esențiale pentru transportul oxigenului și nutrienților către țesuturi, inclusiv către creier. În cazul diabetului, excesul de glucoză din sânge poate deteriora pereții vaselor de sânge, proces cunoscut sub numele de angiopatie diabetică. Aceasta afectează atât vasele mari (macroangiopatie), cât și pe cele mici (microangiopatie), conducând la o serie de complicații cardiovasculare și cerebrovasculare, inclusiv AVC.
„Diabetul accelerează procesul de ateroscleroză, unde depozitele de grăsimi, colesterol și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor, formând plăci de aterom. Aceste plăci îngustează lumenul vaselor de sânge, reducând fluxul sanguin către organe și țesuturi. În creier, această reducere a fluxului sanguin poate provoca ischemie, conducând la un AVC ischemic. În plus, plăcile de aterom sunt predispuse la fisurare, iar când acestea se rup, pot forma cheaguri de sânge care pot bloca complet artera, determinând un accident vascular cerebral”, declară dr. Adriana Ninoiu.
Analize și investigații pentru evaluarea riscului de AVC
Identificarea la timp a persoanelor cu risc de AVC este esențială pentru prevenirea acestei afecțiuni. Iată câteva dintre analizele și investigațiile care pot indica din timp riscul de a face un AVC:
Profilul lipidic: Un test de sânge care măsoară nivelurile de colesterol și trigliceride. Valorile ridicate ale LDL-colesterolului („colesterolul rău”) și ale trigliceridelor sunt asociate cu un risc crescut de ateroscleroză, ceea ce poate duce la un AVC.
„Profilul lipidic este un test de sânge esențial care măsoară diferiți parametri ai lipidelor din sânge, cum ar fi colesterolul total, LDL-colesterolul (lipoproteine cu densitate joasă, cunoscut și sub numele de „colesterol rău”), HDL-colesterolul (lipoproteine cu densitate înaltă, cunoscut și ca „colesterol bun”) și trigliceridele. Acest test oferă o imagine completă a stării lipidice a unei persoane și este un instrument crucial în evaluarea riscului de boli cardiovasculare, inclusiv accident vascular cerebral (AVC)”, susține dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, la Cardio Help.
Testul de glicemie: Măsurarea nivelului de zahăr din sânge pentru a detecta diabetul sau prediabetul, condiții care cresc riscul de AVC.
„Controlul glicemiei este esențial pentru prevenirea deteriorării vaselor de sânge. Țintele glicemiei variază de la un pacient la altul, dar un nivel de hemoglobină glicozilată (HbA1c) sub 7% este, în general, recomandat. Monitorizarea continuă a glicemiei și ajustarea tratamentului sunt critice pentru a menține glicemia în limite normale”, spune medicul neurolog.
Ecografia Doppler carotidiană: investigație cheie în prevenția AVC
Electrocardiograma (ECG): Aceasta investigație ajută la detectarea fibrilației atriale și a altor aritmii care pot duce la formarea de cheaguri de sânge, crescând riscul de AVC.
Monitorizarea Holter: Acest dispozitiv portabil înregistrează activitatea electrică a inimii pe o perioadă de 24-48 de ore și poate identifica episoadele tranzitorii de aritmie, care nu sunt detectabile prin ECG de repaus.
Ecografia Doppler carotidiană: Această investigație imagistică non-invazivă evaluează fluxul de sânge prin arterele carotide și poate detecta stenoza carotidiană, o condiție în care arterele carotide se îngustează din cauza plăcii de aterom, crescând riscul de AVC ischemic.
„Prin intermediul acestei investigații se pot obține informații detaliate despre structura și funcția arterelor carotide, inclusiv despre eventualele îngustări sau blocaje cauzate de plăcile de aterom. În plus, ecografia Doppler poate măsura viteza fluxului sanguin, ajutând la identificarea unor probleme potențiale înainte ca acestea să devină critice. Persoanele cu hipertensiune arterială, diabet, hipercolesterolemie, fumat sau antecedente de boli cardiovasculare sunt supuse unui risc crescut de a dezvolta stenoza carotidiană. Ecografia Doppler carotidiană ajută la detectarea precoce a îngustării arterelor carotide, permițând intervenții preventive înainte de apariția unui AVC. Această investigație poate fi realizată rapid, în ambulatoriu, și este disponibilă în majoritatea unităților medicale, ceea ce o face ușor accesibilă pentru pacienților”, explică dr. dr. Adriana Ninoiu, medic specialist neurolog, la Cardio Help.
Utilizarea RMN-ului și CT-ului cerebral pentru evaluarea pacienților cu risc crescut de AVC
RMN sau CT cerebral: Deși aceste investigații sunt utilizate în principal pentru diagnosticul AVC-ului acut, pot fi de asemenea folosite pentru evaluarea stării vaselor cerebrale și a țesuturilor cerebrale la pacienții cu risc crescut.
„Pe lângă rolul lor în diagnosticul AVC-ului acut, RMN-ul și CT-ul cerebral sunt extrem de valoroase în evaluarea stării vaselor cerebrale și a țesuturilor cerebrale la pacienții cu risc crescut de AVC. Aceste investigații pot furniza informații detaliate care pot ajuta la prevenirea unui AVC sau la detectarea precoce a complicațiilor cerebrovasculare. RMN-ul și CT-ul pot fi utilizate pentru a vizualiza structura vaselor de sânge din creier. Aceste tehnici pot identifica anevrisme cerebrale (dilatații anormale ale vaselor de sânge) sau malformații arteriovenoase, care, dacă se rup, pot provoca un AVC hemoragic. Detectarea precoce a acestor condiții poate permite intervenții chirurgicale sau endovasculare preventive”, spune dr. dr. Adriana Ninoiu.
