Dependența de somnifere. Cum scăpăm de ea?

Pîrlogea Claudia
10 Min Read

Dependența de somnifere este o problemă din ce în ce mai frecventă în societatea modernă. Stresul, anxietatea și tulburările de somn sunt cele mai des întâlnite cauze. De aceea, atunci când apare insomnia, tindem adesea să apelăm la ajutorul somniferelor. Deși aceste medicamente pot fi o soluție temporară, utilizarea lor pe termen lung poate duce la dependență și chiar agravarea problemelor de somn. În acest context, este nevoie să cerem ajutorul unui specialist. Medicul psihiatru ne poate ajuta să înțelegem care sunt cauzele tulburărilor de somn și să le eliminăm. Cum ajută somniferele? Cât de periculoase pot fi dacă sunt administrate pe termen lung? Cum recunoaștem semnele dependenței? Ce măsuri trebuie să luăm? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Andra Tașcău, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic.

Media10: Ce sunt somniferele și cum funcționează ele în organism?

Dr. Andra Tașcău: Somniferele sunt, așa cum le spune și numele, niște medicamente care ajută în tratarea tulburărilor de somn. Tulburările de somn sunt de mai multe tipuri. În primul rând, putem vorbi de dificultatea de a adormi, de a iniția somnul. De exemplu, pacienții care spun că se pun în pat la o anumită oră și două ore mai târziu încă se „foiesc” de pe o parte pe cealaltă. În al doilea rând, vorbim de dificultatea de a menține un somn neîntrerupt pe durata nopții. În acest caz, pacientul doarme, dar se trezește de multe ori și readoarme greu. Aici se exclud pacienții care au alte afecțiuni, când trezirea este cauzată de factori externi precum: dureri, probleme respiratorii, urinări frecvente etc.

În al treilea rând, discutăm de dificultatea de a beneficia de un somn odihnitor. De regulă, aici se încadrează pacienții care au cicluri de somn vicioase sau incomplete, care visează mult și intens. Se exclud pacienții care întâmpină alte probleme de sănătate, precum cele menționate anterior. Trebuie reținut că insomnia este, de cele mai multe ori, un simptom și nu o boală de sine stătătoare. Ea face parte dintr-un tablou clinic complex, poate depresiv sau anxios, și atunci somniferele nu tratează cauza. În linii mari, scopul somniferelor este de a induce somnul și de a-l menține pe toată durata nopții. Ele relaxează sistemul nervos și muscular în urma acțiunii pe care o au pe centrii cerebrali responsabili de starea de alertă.

Dacă sunt luate pe termen lung, produc dependență

Media10: Cât de periculos poate fi consumul de somnifere pe termen lung? Cum afectează?

Dr. Andra Tașcău: Pe de-o parte, somniferele întârzie soluționarea cauzei care a dus la apariția insomniei. De exemplu, insomnia poate fi un simptom al depresiei. Dacă pacientul își poate gestiona cât de cât restul simptomelor, cel mai supărător lucru pentru el este acela că nu poate dormi. În acest caz, întârzierea tratamentului antidepresiv poate duce la o vindecare ulterioară mai anevoioasă. Pe de altă parte, dacă sunt luate pe termen lung, produc dependență. Mai exact, corpul se obișnuiește să doarmă „cu ajutor”. Stoparea bruscă a acestora duce la reapariția insomniei, chiar mai severă decât la început.

Media10: Ce factori contribuie la dezvoltarea dependenței de somnifere?

Dr. Andra Tașcău: Unul dintre cei mai importanți factori este durata administrării somniferelor. Cu toții traversăm momente în care avem probleme cu somnul, însă rar se întâmplă ca insomnia să nu aibă o cauză subiacentă. Insomnia vine, în cele mai multe situații, pe fondul depresiei sau anxietății. De aceea, dacă o „tratăm” cu somnifere pe o perioadă lungă de timp, tot ce vom obține va fi obișnuința. În acest caz, creierul fie nu mai reușește să inducă somnul fiziologic în absența medicației, fie apare simpla dependență de gest, în care știm că vom dormi bine dacă luăm pastila și atunci continuăm în acest fel. Un alt factor este creșterea dozei fără indicația medicului. Odată ce observăm că somnul nu mai este la fel de bun ca la începutul tratamentului cu somnifere, începem să creștem doza, fără să cerem sfatul unui specialist. Acest lucru contribuie la instalarea dependenței.

„Unul dintre cele mai elocvente semne este nevoia de a crește doza medicației”

Media10: Care sunt semnele și simptomele dependenței de somnifere?

Dr. Andra Tașcău: Dependența se intalează în momentul în care creierul se obisnuiește cu schimbările provocate de somnifere. Prin urmare, ajungem în punctul în care absența lor în organism generează simptome de sevraj. Unul dintre cele mai elocvente semne este nevoia de a crește doza medicației. În dependența de somnifere, cele mai frecvente manifestări sunt: somnolența, durerile persistente de cap, schimbările de dispoziției, confuzia, tulburările de memorie și de concentrare. Asociat, pot să apară și alte manifestări precum: iritabilitate, transpirații, vomă, tremor, halucinații, anxietate severă și creșterea pulsului. Acestea sunt simptome caracteristice sevrajului în general, indiferent de substanță.

Media10: Când este nevoie de ajutor specializat? Cum ajung pacienții la psihiatru?

Dr. Andra Tașcău: Este nevoie de ajutor specializat încă din momentul în care apare insomnia. Totuși, foarte puțini dintre noi ne prezentăm la medic „doar pentru că nu putem dormi”. Cei mai mulți dintre noi avem cu siguranță o mătușă sau o vecină care a luat o pastilă recomandată de către altă mătușă sau vecină și „a dormit ca un copil”. Mulți dintre pacienții noștri așa încep. În ceea ce privește consumul de somnifere, ideal ar fi să cerem ajutor cât mai devreme. Dependența se poate instala foarte rapid și pe nesimțite, fără să ne alarmeze în mod deosebit pe noi sau pe aparținători. Renunțarea bruscă la acestea poate induce simptomatologie de sevraj. Cel mai neplacut și greu de depașit simptom este insomnia de rebound, pentru că tendința este aceea de a ne reîntoarce la somnifere.

„Este important ca renunțarea la somnifere să fie făcută sub supraveghere medicală”

Media10: Odată ajunși la medic, cum ajuți pacienții să renunțe la somnifere și să trateze dependența? Ce soluții sunt?

Dr. Andra Tașcău: Scopul principal este să înțelegem de ce s-a ajuns acolo, dacă este un simptom strict psihiatric sau există cauze organice care îl întrețin. De exemplu, poate fi vorba de dureri cronice (articulare sau de altă natură), probleme respiratorii (apnee, probleme ale sferei ORL), afecțiuni metabolice (diabet, obezitate etc). Odată stabilită cauza, este important să înțelegem motivele pentru care a ajuns sa fie tratată necorespunzător, ce alte simptome mai există pe lângă și care sunt factorii ce o întrețin. De cele mai multe ori, insomnia are la bază depresie sau anxietate, care se tratează medicamentos, în asociere sau nu cu psihoterapia. De asemenea, este important ca renunțarea la somnifere să fie făcută sub supraveghere medicală. Fiecare dintre noi experimentăm întreruperea lor într-un mod diferit. Acest lucru poate varia de la simptome ușoare și până la sevraj, care uneori ne poate pune viața în pericol.

Media10: Care sunt alternativele naturale sau non-farmaceutice pentru gestionarea insomniei?

Dr. Andra Tașcău: Alternativele naturale cel mai des folosite sunt produsele ce conțin melatonină și valeriană. Melatonina este un hormon produs de corpul nostru, care ajută la instalarea somnului și menținerea lui pe durata nopții. În schimb, valeriana ajută la relaxare, astfel încât creierul să se detensioneze înainte de culcare. Așadar, este de preferat să folosim aceste suplimente în locul somniferelor. Totodată, nici acestea nu trebuie administrate fără o evaluare de specialitate. Uneori, problema este dincolo de insomnie, iar cauza poate rămâne în continuare netratată. O altă abordare poate fi cea psihoterapeutică, pentru a întări mecanismele de gestionare a stresului – un factor anxiogen ce poate determina insomnia.

Trebuie să adoptăm obiceiuri sănătoase

Media10: Sunt anumite schimbări pe care pacienții le pot face în stilul de viață pentru a-și îmbunătăți calitatea somnului fără a fi nevoie să recurgă la somnifere?

Dr. Andra Tașcău: Schimbările care sunt într-adevăr binevenite vizează chiar stilul de viață. Se recomandă ca ultima masă din zi să fie compusă din alimente ușor de digerat și să fie luată cu minim două ore înainte de culcare. De asemenea, este indicată respectarea, pe cât posibil, a orarului de somn, oprirea telefoanelor, tv-ului, tabletelor, a „ecranelor” în general, cu minim o oră înainte de culcare. Un plus îl constituie mișcarea și alimentația sănătoasă pe parcursul întregii zile, cât și acordarea timpului personal, indiferent cum alegem să ni-l petrecem.

Share This Article