Hipertensiunea în timpul sarcinii poate apărea din diverse motive, iar înțelegerea acestor cauze este esențială pentru prevenirea și gestionarea eficientă a acestei afecțiuni. Principalele cauze ale hipertensiunii în sarcină includ schimbări fiziologice, factori genetici, condiții medicale preexistente și factori de stil de viață. Deși poate fi gestionată eficient cu îngrijire medicală adecvată, hipertensiunea în sarcină poate deveni o problemă gravă, mai ales dacă apare în fazele incipiente ale sarcinii. Una dintre cele mai periculoase complicații asociate cu hipertensiunea în sarcină este preeclampsia, o afecțiune care necesită o atenție specială din partea medicilor și a gravidelor. Ce trebuie să știe gravidele? Aflăm de la dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Hipertensiunea arterială în sarcină poate aduce numeroase riscuri atât pentru mamă, cât și pentru făt. Aceste riscuri variază în funcție de severitatea și tipul hipertensiunii, precum și de momentul apariției acesteia în timpul sarcinii. În perioada sarcinii, femeile sunt sfătuite să își măsoare periodic tensiunea arterială. Schimbările hormonale care apar în timpul sarcinii pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii. De exemplu, nivelurile crescute de estrogen și progesteron pot influența tensiunea arterială. De asemenea, problemele legate de placentă, cum ar fi insuficiența placentară, pot duce la preeclampsie, o formă gravă de hipertensiune.
Diagnosticul hipertensiunii arteriale în sarcină
Pentru a diagnostica hipertensiunea arterială în sarcină, se măsoară tensiunea arterială folosind un tensiometru. Se consideră hipertensiune atunci când două măsurători separate, efectuate la interval de cel puțin patru ore, arată valori egale sau mai mari de 140/90 mmHg. Acest diagnostic este crucial pentru prevenirea complicațiilor grave. În marea majoritate a cazurilor, valorile tensiunii arteriale revin la normal în primele șase săptămâni după naștere. Acest lucru se datorează în principal schimbărilor fiziologice care au loc după naștere, inclusiv reducerea volumului de sânge și normalizarea nivelurilor hormonale.
„Cea mai frecventă condiție patologică în sarcină este hipertensiunea arterială. Această este definită ca o creștere a tensiunii arteriale sistolice mai mare sau egală cu 140 mmHg și/sau a tensiunii arteriale diastolice mai mare sau egală cu 90 mmHg. Hipertensiunea afectează circa 10% din femeile însărcinate și reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate maternă și fetală”, declară dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
De ce apare hipertensiunea în sarcină?
Chiar dacă sunt destul de multe cazuri în care hipertensiunea apare în sarcină, asta nu înseamnă că toate femeile gravide vor dezvolta această afecțiune. Totuși, gravidele trebuie să fim atente la factorii de risc, care le pot predispune la apariția hipertensiunii
„Factorii de risc pentru apariția HTA în sarcină includ: obezitatea, vârsta maternă sub 18 ani sau peste 35-40 de ani, intervalul între sarcini mai mic de doi ani sau mai mare de 10 ani, diabetul zaharat, predispoziția genetică sau anomalii placentare”, precizează medicul.
Excesul de greutate este un factor de risc major
În timpul sarcinii, volumul de sânge din corpul femeii crește semnificativ pentru a susține dezvoltarea fătului. Acest volum suplimentar pune o presiune mai mare pe pereții arteriali, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale.
„Hormonii sarcinii, precum estrogenul și progesteronul, pot influența tonusul vaselor de sânge și funcționarea rinichilor. Aceștia pot cauza retenția de sare și apă, crescând astfel volumul de sânge și tensiunea arterială. Există o predispoziție genetică pentru hipertensiune. Femeile care au în familie membri cu hipertensiune, inclusiv hipertensiune gestațională, au un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune în timpul sarcinii. Excesul de greutate este un factor de risc major pentru dezvoltarea hipertensiunii, inclusiv în timpul sarcinii. Obezitatea poate afecta funcționarea normală a sistemului cardiovascular și poate duce la hipertensiune”, explică dr. Laura Bogdan, medic primar cardiolog la Cardio Help.
Beneficiile consultului cardiologic înainte de sarcină
Multe femei pot avea hipertensiune arterială fără să știe. Hipertensiunea preexistentă crește riscul de complicații în timpul sarcinii, inclusiv preeclampsie, naștere prematură și restricție de creștere intrauterină. De aceea, un control cardiologic efectuat înainte de a rămâne însărcinată poate identifica și gestiona potențialele probleme cardiace care ar putea afecta negativ sarcina și bunăstarea viitoarei mame.
„Multe femei pot avea hipertensiune arterială fără să știe. Hipertensiunea preexistentă crește riscul de complicații în timpul sarcinii, inclusiv preeclampsie, naștere prematură și restricție de creștere intrauterină. Un control cardiologic poate identifica hipertensiunea și permite inițierea unui plan de gestionare. Unele femei pot avea boli cardiace congenitale sau dobândite care pot influența negativ sarcina. Un medic cardiolog poate evalua starea inimii și poate oferi recomandări pentru a minimiza riscurile. De asemenea, Pentru femeile cu afecțiuni cardiace, planificarea nașterii poate include recomandări pentru tipul de naștere (naturală sau cezariană) și necesitatea monitorizării specializate în timpul travaliului și nașterii”, susține dr. Laura Bogdan.
Tipuri de hipertensiune în sarcină și cum le poți controla
Hipertensiunea arterială în timpul sarcinii poate lua mai multe forme, fiecare având caracteristici distincte și necesitând abordări specifice pentru monitorizare și tratament. Este esențial ca gravidele să fie informate corect despre aceste tipuri de hipertensiune pentru a putea lua măsuri preventive și pentru a asigura o sarcină sănătoasă.
- Hipertensiunea cronică este definită ca hipertensiune arterială prezentă înainte de sarcină sau diagnosticată înainte de săptămâna 20 de sarcină. Aceasta poate persista și după naștere.
„Femeile cu hipertensiune cronică trebuie să-și monitorizeze tensiunea arterială frecvent și să aibă controale medicale regulate. Există un risc crescut de preeclampsie și alte complicații. Monitorizarea atentă a sănătății fătului și a mamei este esențială”, spune dr. Laura Bogdan.
- Hipertensiunea gestațională apare după săptămâna 20 de sarcină și nu este însoțită de proteinurie sau alte semne de preeclampsie. De obicei, tensiunea arterială revine la normal după naștere.
„Este diagnosticată prin măsurători repetate ale tensiunii arteriale care depășesc 140/90 mmHg. Vizitele frecvente la medic pentru monitorizarea tensiunii arteriale și a sănătății fătului sunt necesare. Majoritatea femeilor cu hipertensiune gestațională au o recuperare completă postpartum, dar există un risc crescut de dezvoltare a hipertensiunii cronice în viitor”, susține medicul.
Preeclampsia, cea mai de temut complicație
- Preeclampsia este o complicație severă caracterizată prin hipertensiune arterială și proteinurie (prezența proteinelor în urină) după săptămâna 20 de sarcină. Preeclampsia poate afecta mai multe organe și poate pune în pericol viața mamei și a fătului.
„În acest caz pe lângă hipertensiune și proteinurie, simptomele pot include edeme severe, dureri de cap, tulburări vizuale și dureri abdominale. Preeclampsia poate duce la eclampsie (convulsii), sindromul HELLP (hemoliză, enzime hepatice crescute, trombocitopenie) și afectare renală. Pentru a Evita riscurile gravida trebuie monitorizată atent și, în cazuri severe, se impune inducerea nașterii sau cezariană pentru a preveni complicațiile grave”, explică dr. Laura Bogdan
- Hipertensiunea cronică cu preeclampsie suprapusă pare atunci când o femeie cu hipertensiune cronică dezvoltă preeclampsie. Este o combinație de ambele condiții și necesită o atenție medicală sporită.
„În acest caz gravida are nevoie de monitorizare continuă atât a tensiunii arteriale, cât și a funcției renale și a altor semne de preeclampsie. Există un risc crescut de complicații severe, inclusiv afectarea organelor și eclampsie. Gravida poate necesita medicație antihipertensivă și intervenții pentru a proteja sănătatea mamei și a fătului”, declară medicul cardiolog.
Ce medicamente antihipertensive pot fi luate în travaliu și naștere
Controlul tensiunii arteriale în timpul travaliului și nașterii este esențial pentru a asigura siguranța atât a mamei, cât și a copilului. În funcție de severitatea hipertensiunii și de starea generală a mamei, medicii pot utiliza diferite medicamente antihipertensive. Este important ca aceste medicamente să fie sigure pentru utilizare în timpul sarcinii și să nu afecteze negativ fătul.
Există o serie de medicamente pentru hipertensiunea arterială considerate sigure în timpul sarcinii. Totuși, anumite medicamente, cum ar fi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA), blocanții receptorilor de angiotensină (BRA) și inhibitorii de renină, ar trebui evitate pe parcursul celor nouă luni de sarcină.
Nașterea bebelușului este tratamentul principal pentru preeclampsie
În funcție de severitatea afecțiunii și de starea mamei și a fătului, nașterea este, de obicei, planificată la 37-38 de săptămâni de sarcină. În cazurile severe, nașterea poate fi indusă chiar mai devreme pentru a preveni complicații grave.
Dacă bebelușul se naște la 37 de săptămâni sau mai devreme, acesta poate necesita îngrijiri speciale în unitatea de terapie intensivă neonatală (NICU). Bebelușii prematuri pot avea dificultăți respiratorii, probleme de alimentație și necesită monitorizare atentă pentru a asigura dezvoltarea și sănătatea optimă.
„După naștere, monitorizarea tensiunii arteriale a mamei trebuie să continue, deoarece riscul de hipertensiune și complicații rămâne crescut. Este esențial să se evalueze eficiența tratamentului antihipertensiv și să se ajusteze medicamentele după necesități”, spune dr. Laura Bogdan.
