Diareea la copii este poate una dintre cele mai frecvente probleme pentru care părinții se prezintă cu copilul la medicul pediatru. Dacă este gestionată corect, cu tratament și alimentație corespunzătoare, poate fi combătută foarte ușor. Este important să fim atenți la manifestările pe care le are copilul și să cerem sfatul medicului în momentul în care apar schimbări în starea și comportamentul acestuia. De ce apare diareea? La ce semne și simptome trebuie să fie atenți părinții? Când mergem la medic și cum scăpăm rapid de ea? Ce alimentație trebuie să aibă copilul? Aflăm răspunsurile de la dr. Tatiana Miculeasa, medic specialist pediatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Diareea este o afecțiune destul de frecventă la copii. Care sunt principalele cauze ale apariției acesteia?
Dr. Tatiana Miculeasa: Diareea acută poate avea mai multe cauze, infecțioase sau neinfecțioase. Pe de-o parte, cauzele infecțioase pot fi de natură bacteriană, cele mai frecvent implicate bacterii fiind: campylobacter, salmonella, shigella. Virusurile ocupă și ele un loc important în boala diareică, iar cele mai des întâlnite sunt enterovirusurile, rotavirusurile sau chiar coronavirusurile. De asemenea, în diareea acută mai pot fi implicați și paraziții (giardia lamblia, entamoeba histolytica) sau fungii (candida albicans). Mai există o cauză infecțioasă, dar extradigestivă, întâlnită în pneumonii sau otite. Pe de altă parte, la cauzele neinfecțioase avem alergiile alimentare (alegia alimentră la proteina laptelui de vacă, intoleranța la lactoză) sau afecțiunile care determină abdomenul acut (apendicita acută, invaginația intestinală la sugari).
Care sunt semnele de alarmă?
Media10: Care sunt simptomele ce are trebui să îngrijoreze părinții și să îi determine să apeleze la un medic specialist?
Dr. Tatiana Miculeasa: Simptomele obișnuite sunt: scaunele diareice, vărsăturile, greața, durerile abdominale și uneori febra. Dacă scaunele nu sunt foarte dese (până în cinci scaune pe zi), copilul mănâncă și are o stare relativ bună, atunci nu trebuie să ne panicăm. În schimb, diareea este mai periculoasă la copilul sub trei luni, chiar și sub un an. În primele luni de viață, imunitatea lor este mai scăzută, deshidratarea poate să apară mult mai repede, iar toleranța digestivă este mult mai redusă. La copiii peste un an, trebuie să ne îngrijorăm dacă refuză alimentația (mai ales alimentele lichide), dacă starea generală este alterată, dacă apar modificări de comportament (convulsii) sau dacă prezintă scaune diareice cu sânge. În mod normal, diareea acută durează, în medie, cinci-șapte zile. Dacă persistă mai mult timp sau dacă starea copilului este modificată, trebuie să ne adresăm medicului.
„Dacă copilul prezintă diaree acută, este foarte important să nu îi dăm alimente laxative”
Media10: Ce măsuri pot lua părinții de acasă, până să ajungă la medic?
Dr. Tatiana Miculeasa: În primul rând, este foarte important să rehidratăm copilul în primele patru ore de la debutul diareei. Se recomandă administrarea unor soluții de rehidratare orală ce conțin concentrațiile potrivite de glucoză și sodiu. În al doilea rând, părinții pot apela și la metodele clasice pentru diaree, cu ceai de mentă îndulcit cu zahăr. Atenție! Dacă copilul prezintă diaree acută, este foarte important să nu îi dăm alimente laxative, cum ar fi: miere, ceai de mușețel, pere, prune, piersici, broccoli, dovleac. În schimb, se vor administra alimente „constipante” precum: pâine prăjită, sticksuri, grisine, măr copt, banană. De asemenea, este indicat și consumul de iaurturi, carne slabă preparată prin fierbere sau pe grătar, fără ulei. Acest regim se va continua până la normalizarea scaunelor copilului.
Nu în ultimul rând, sugarul care este alăptat natural, la fel și sugarul care primește formulă, trebuie să continue să primească lapte. Nu este indicat să trecem imediat la administrarea laptelui fără lactoză. Copilul poate să refuze formulele fără lactoză pentru că au un alt gust și atunci să apară deshidratarea, lucru care nu este de dorit. În plus, sunt studii care arătă că intoleranța la lactoză nu se manifestă de la început, ci după un anumit timp de diaree sau doar în anumite situații. De aceea, nu este indicat să schimbăm imediat formula de lapte, ci trebuie să cerem sfatul medicului.
Cum diagnosticăm cauza?
Media10: Odată ajunși la medic, ce teste și investigații sunt necesare pentru a depista cauza?
Dr. Tatiana Miculeasa: Dacă copilul are până în cinci scaune diareice pe zi, starea generală este relativ bună și se alimentează corespunzător, atunci nu este neapărat nevoie să facem investigații. De cele mai multe ori, cauza este dată de un virus. În schimb, dacă copilul prezintă scaune mucoase, cu puroi, sânge, dacă are o stare generală proastă, atunci poate fi nevoie chiar de spitalizare. Efectuăm teste de coprocultură, coprocitograma ca să aflăm cauza și să o tratăm corect. În situația în care suspicionăm o apendicită, putem să apelăm și la o ecografie adominală. Prin urmare, trebuie să fim atenți la simptomele de însoțire pe care le are pacientul.
Media10: În ce constă tratamentul, în funcție de vârsta și cauza apariției, și cat de repede poate scăpa copilul de diaree?
Dr. Tatiana Miculeasa: În boala diareică acută, un rol important îl au probioticele. Cele mai eficiente sunt probioticele de tip saccharomyces boulardii și lactobacillus rhamnosus. Pe lângă acestea, de mare ajutor mai pot fi și antisecretoriile de tipul racecradotril (hidrasec), tanatul de gelatină (tasectan), calciul carbonic. De regulă, evităm să dăm la copii loperamid, motilium, imodium pentru că pot să agraveze boala diareică și chiar să ducă la complicații. Tratamentul se va administra până la normalizarea scaunelor. În unele situații, dacă nu tratăm diareea acută în mod corespunzător, aceasta se poate croniciza (dacă persistă mai mult de 14 zile).
„Cea mai frecventă complicație este deshidratarea”
Media10: La ce complicații poate duce diareea netratată corect sau la timp?
Dr. Tatiana Miculeasa: Cea mai frecventă complicație este deshidratarea. Pe lângă aceasta, se poate ajunge și la meningită (în special la sugarii până în trei luni) sau encefalită. Părinții trebuie să fie atenți la orice schimbaare care poate să apară în comportamentul copilului. Dacă prezintă convulsii, stare de agitație, plâns inconsolabil sau letargie (copilul doarme și nu se trezește în momentul în care este strigat), atunci trebuie să se prezinte de urgență la medic. Alte complicații care pot să apară sunt perforația intestinală și malnutriția, mai ales în diareea pe termen lung.
Scaunul verde, ce înseamnă?
Media10: De ce are bebelușul scaun verde? Când trebuie să se îngrijoreze părinții?
Dr. Tatiana Miculeasa: Scaunul verde are mai multe cauze. De exemplu, la sugarul foarte mic, care este alimentat artificial cu formulă de lapte sau alăptat la sânul mamei, ne putem gândi că este vorba de o alergie la proteina laptelui de vacă. De obicei, alergenii se transmit prin lapte și atunci trebuie să cerem părerea medicului, se pot recomanda analize din scaunul copilului. O altă cauză de apariție a scaunului verde poate fi dată de fier – sugarul peste șase luni începe să primească fier pentru prevenția anemiei feriprive. De asemenea, introducerea alimentelor noi în diversificarea sugarului, cum ar fi alimentele verzi (broccoli, spanac), pot să dea scaun verde. Pe de altă parte, dacă scaunele verzi sunt însoțite de febră și de stare generală proastă, atunci cauza poate să fie una bacteriană.
„Nu este indicat să ținem mâncarea la temperatura camerei”
Media10: Cum prevenim apariția sau reapariția diareei la copii?
Dr. Tatiana Miculeasa: În primul rând, copilașii trebuie învățați de mici să se spele foarte bine pe mâini. La diareea acută, principala cale de contaminare este mâna murdară. În al doilea rând, diareea poate să apară și ca urmare a consumului de apă contaminată sau de mâncare care nu a fost preparată sau depozitată corespunzător. Nu este indicat să ținem mâncarea la temperatura camerei o perioadă îndelungată de timp și apoi să o oferim copilului. Același lucru este valabil și în cazul laptelui. Sunt multe mămici care nu știu că formula de lapte trebuie dată copilului în maxim o oră de la preparare. De asemenea, o altă metodă de prevenție este vaccinarea împotriva rotavirusului – vaccinul RotaTeq – la sugarii peste șase săptămâni. Copiii care sunt infectați cu acest virus au o diaree foarte complicată. De cele mai multe ori, este necesară spitalizarea pentru că cei mici refuză să se mai alimenteze, iar starea generală este alterată.
