Verucile și papiloamele, popular negii, sunt frecvent întâlnite în rândul populației, mai ales după vârsta de 50 de ani. De multe ori, pacienții le confundă cu alunițele. Totuși, acestea se înmulțesc și sunt contagioase. Care este diferența între veruci și papiloame? Cum le recunoaștem? Când mergem la medic? Ce soluții de tratament există, dar și cum le putem preveni? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări de la dr. Alexandra Chirea (Bocîrnea), medic specialist dermatolog la Centrul Medical Prima Clinic, într-un interviu acordat Media10.
Cum diferențiem verucile de papiloame?
Media10: Ce sunt verucile și papiloamele și care este diferența între ele?
Dr. Alexandra Chirea: Papiloamele sunt formațiuni cutanate benigne, de culoarea pielii sau brun-închis. Pot fi plane sau pediculate (fixate la piele printr-un picioruș) și au dimensiuni între doi – cinci mm. Cele de dimensiuni mari și localizate în zonele de fricțiune pot fi traumatizate ușor. Papiloamele au frecvență crescută în populație și sunt întâlnite la ambele sexe. Cresc ca frecvență după vârsta de 50 de ani.
În schimb, verucile sunt de mai multe tipuri. Verucile vulgare sunt prezente la șapte – 10% din populația generală. Sunt mai frecvente la copii și se manifestă prin papule rotund-ovalare, bine circumscrise, cu suprafața keratozică și au culoarea tegumentului din jur. Sunt numeroase și au tendința la confluare. Nu dau simptomatologie și nu degenerează.
Verucile plantare profunde sunt leziuni discoide cu chenar keratozic, foarte dureroase din cauza dezvoltării în profunzime. Pot fi luate de la piscină, săli de sport, podele de duș sau din încălțămintea comună. Verucile plane sunt întâlnite îndeosebi la copii. Clinic, au formă de papule rotund-ovalare de unu – patru mm diametru, de culoarea pielii plane, fără relief, netede și foarte numeroase. Cele mai des întâlnite tipuri sunt verucile vulgare și verucile plantare.
„Atât verucile, cât și papiloamele sunt cauzate de anumite tulpini ale HPV”
Media10: Din ce cauze apar verucile și din ce cauze apar papiloamele?
Dr. Alexandra Chirea: Atât verucile, cât și papiloamele sunt cauzate de anumite tulpini ale HPV (human papilloma virus). Verucile vulgare sunt determinate de tipul 2, verucile plantare de tipul 1, iar cele plane de tipurile 3 și 10. Trebuie precizat că nu este vorba despre tulpinile oncogene de human papilloma virus.
Media10: În funcție de tip (veruci sau papiloame), în ce zone ale corpului le întâlnim cel mai des?
Dr. Alexandra Chirea: Papiloamele se pot dezvolta în orice zonă a corpului, dar cel mai frecvent sunt întâlnite pe față la nivelul pleoapelor, la nivelul regiunii cervicale, axilelor, submamar sau la nivelul pliului inghinal. Verucile vulgare apar, de obicei, pe dosul mâinilor și al degetelor, dar pot apărea și în alte zone. Dacă se localizează peri și subunghial, pot afecta creșterea unghiei. Verucile plane se localizează pe faţă sau pe dosul mâinilor, iar cele plantare cel mai des apar pe talpa piciorului.
„Papiloamele sunt asociate cu rezistența la insulină, diabetul zaharat, supraponderea, obezitatea și sarcina”
Media10: Ce factori de risc există pentru ambele afecțiuni și pe care trebuie să îi avem în vedere?
Dr. Alexandra Chirea: Papiloamele sunt mai frecvent asociate cu rezistența la insulină, diabetul zaharat, supraponderea, obezitatea și sarcina. Uneori, se întâlnește o predispoziție familială, alteori apar ca urmare a scăderii imunității. Contagiozitatea verucilor vulgare este mare, iar transmiterea este favorizată de microtraumatisme, de frecventarea piscinelor, a sălilor de sport (verucile plantare) și, uneori, acestea pot regresa spontan.
Media10: Verucile și papiloamele se transmit în același mod? Persoana care prezintă una dintre afecțiuni este contagioasă?
Dr. Alexandra Chirea: Ambele tipuri de leziuni se transmit prin contactul direct cu persoana cu leziuni sau de pe obiectele personale contaminate ale acesteia, precum prosoape sau încălțăminte.
Media10: Când ar trebui să mergem la medic?
Dr. Alexandra Chirea: Trebuie să mergem la medicul dermatolog încă de la apariția primelor leziuni pentru a limita extinderea acestora. Ruperea lor determină apariția mai multor leziuni în zona respectivă. Cele situate în zonele de pliu sunt predispuse iritației locale. Acestea pot dezvolta fenomene inflamatorii locale, pot sângera, se pot tromboza sau necroza (capătă o culoare violet închis).
„Cea mai folosită metodă de tratament este electrocauterizarea”
Media10: În ce constă tratamentul verucilor și papiloamelor?
Dr. Alexandra Chirea: Cea mai folosită metodă de tratament este electrocauterizarea. Este o metodă rapidă, sigură și nedureroasă. Vindecarea are loc în șapte – 14 zile, fără a lăsa cicatrici. Procedura se efectuează cu anestezie locală cu cremă anestezică sau cu xilina 1% local. Scopurile îndepărtarii sunt: scăderea rezervorului viral, prevenirea ruperii și înmulțirii leziunilor, suprainfecției și, nu în ultimul rând, pentru aspectul estetic. Alte metode de tratament sunt crioterapia, terapia cu azot lichid, laserul CO2 sau diverse soluții topice, în special pentru veruci.
Media10: În ce situații pot fi îndepărtate chirurgical?
Dr. Alexandra Chirea: Aspectul clinic este sugestiv pentru papiloame și veruci. De cele mai multe ori, nu este nevoie de tratament chirurgical pentru aceste leziuni. Uneori, verucile plantare profunde, dureroase sau recidivante, se recomandă a fi excizate chirurgical.
„Nu trebuie să confundăm papiloamele cu alunițele”
Media10: Cum putem să prevenim apariția atât a verucilor, cât și a papiloamelor?
Dr. Alexandra Chirea: Prevenirea recidivelor este posibilă prin creșterea imunității, evitarea factorilor favorizanți sau prin administrarea de medicație specifică virozelor cutanate. Complexele de vitamine pot ajuta la creșterea imunității. Atenție! Nu trebuie să confundăm papiloamele cu alunițele (nevii nevocelulari). Deși aspectul lor poate fi asemănător, metodele de tratament sunt complet diferite și doar medicul dermatolog le poate diferenția. Astfel că traumatizarea oricărei leziuni cutanate trebuie să fie urmată de o vizită la medicul dermatolog pentru a exclude leziunile care se pot transforma malign în urma traumatismului.
