Nu putem scăpa de stres doar pentru că așa ne sfătuiește medicul sau psihologul, însă specialistul ne poate ajuta să găsim propriile metode prin care să îl diminuăm, să îl controlăm, astfel încât să nu poată pune stăpânire pe sănătatea noastră psihică și fizică. Acest lucru presupune un antrenament serios ajutorul căruia, la un moment dat, să ajungem să ne folosim de stres, pentru a realiza lucruri constructive.
„Stresul ne poate îmbolnăvi, dar ca să nu se întâmple acest lucru trebuie să procedăm precum luptătorii de kung fu, de exemplu. De fiecare dată am rămas uimit cum unul mic dă de pământ cu unul foarte mare și întrebarea este cum reușește pentru că, teoretic, nu ar putea, are jumate din greutatea adversarului. Răspunsul este că se folosește de forța celuilalt. În momentul în care face niște mișcări bine alese și bine învățate, se folosește de forța celuilalt ca să îl bată. Asta ar trebui să facem și noi. În momentul în care apare un stres, mai ales prelungit și care simțim că ne dăunează, să încercăm să ne folosim de el ca să ne împingă înainte, nu să ne oprească sau să ne tragă înapoi”, ne sfătuiește psihologul Eduard Bondoc.
Ce este burnout-ul
Burnout-ul este un sindrom frecvent întâlnit, reprezentat de consecințele severe ale stresului. Persoanele cu această boală prezintă simptome precum: epuizare, lipsă de motivație, frustrare și emoții negative, scăderea productivității profesional. Psihologii, medicii, psihoterapeuții sesizează acest lucru, fiind îngrijorați de numărul în continuă creștere al persoanelor afectate, dar și de efectele pe termen lung asupra sănătății. Ce nu știm este că există și stres benefic – eustres, care ne poate ajuta să fim mai productivi și să ne focusăm pe ceea ce avem de făcut.
„Eustres înseamnă stresul benefic care mă ajută să fiu concentrat, să reușesc să îmi duc sarcinile la bun sfârșit, să fac noi provocări pentru mine, pentru ai mei, să fiu tot timpul în priză. Când, însă, se prelungește, poate să se transforme în distres, când este la nivel mare și pe o perioadă lungă de timp. În momentul în care ne ducem în distres, capătul acestuia se poate numi burnout, adică o boală complicată, oboseală mare până la epuizare. Deci iată una din ideile de îmbolnăvire prin stres”, ne informează Eduard Bondoc, psiholog.
„Stresul prelungit provoacă o secreție mare de cortizol”
Dacă nu controlăm nivelul de stres, atunci nu controlăm nici efectele nocive pe care le are acesta asupra sănătății noastre.
„Dacă este să explicăm manifestările fiziologice sau fiziopatologice, ajungem la concluzia că în mintea noastră se întâmplă ceva, în corpul nostru și anume stresul prelungit provoacă o secreție mare de cortizol. Cortizolul, numit hormonul stresului, este ceva ce ne agită pe toate planurile, și psihic, și fizic. Agită mai întâi spiritele în capul nostru, adică există niște gânduri care se transformă în atac de panică, gânduri depresive cu anxietate de anticipare, că o să fie totul rău, însă există și manifestări fiziologice, adică acest stres provoacă, de exemplu, strângerea vaselor de sânge, vasoconstricție, poate produce manifestări inflamatorii și atunci nu este bine”, atrage atenția psihologul Eduard Bondoc.
Este bine-cunoscut faptul că stresul poate duce la apariția bolilor cardiovasculare, însă s-a demonstrat că și tulburările cardiovasculare pot declanșa stresul, fiind un cerc vicios. Astfel, trebuie să învățăm să ne odihnim și psihic, nu doar fizic, adică să ne relaxăm mintea și să facem lucruri care ne plac pentru a evita apariția complicațiilor.
„Stresul produce modificări cardiovasculare și observăm că există foarte multe tulburări psihice care au legătură cu tulburările somatice, vasculare. De aici sunt corelații și studii nenumărate care spun că pe stres s-au dezvoltat tulburări cardiovasculare și invers, adică din cauza tulburărilor cardiovasculare au apărut tulburări de stres și după aceea tulburări psihice, deci corelația este continuă. De aceea este bine să avem grijă ca nivelul de stres să fie cel potrivit, cel care ne duce înainte, iar intensitatea și durata le putem regla noi. Facem pauză, încercăm să facem manifestări de defulare, să ne plimbăm, să mâncăm ciocolată neagră, să ascultăm muzică, să călătorim, să facem ceva să întrerupem acest cerc vicios”, ne îndeamnă Eduard Bondoc, psiholog.
Cum putem face ulcer dacă suntem stresați?
De multe ori, atunci când suntem stresați ajungem să neglijăm nevoile de bază: să mâncăm, să ne odihnim, să ne hidratăm, să facem ceea ce ne place. Ulcerul gastric apare tocmai din această cauză când, fiind controlați de griji și probleme, uităm să ne alimentăm corect.
„Stresul prelungit nu va duce la niște rezultate îmbucurătoare. Vor fi rezultate până la un moment dat, apoi încep să obosesc, să nu mai fiu atent la detalii. Trebuie să fac pauză, să o iau de la capăt mai târziu, să mă bucur puțin de clipa prezentă, de timpul cu familia și o să iasă bine. Cu stres prelungit, ceva nu va fi bine. Probabil a auzit toată lumea că în popor se spune: << a făcut ulcer pe sistem nervos>>, adică stomacul lui s-a măcinat pentru că secreția de acid clorhidric, în momentele de stres, a fost foarte mare, masa a fost neglijată, toate activitățile de relaxare au fost neglijate și atunci, bineînțeles, s-a produs o rană pe mucoasa stomacului care se numește ulcer, ceea ce nu este de dorit”, ne informează psihologul Eduard Bondoc.
