Alexandru Pera este noul președinte al Consiliului Județean al Elevilor Dolj. Într-un interviu acordat Media10, Alexandru vorbește despre acțiunile pe care vrea să le desfășoare la Consiliului Județean al Elevilor, alături de colegii săi, dar și despre cum percep elevii problemele sistemului de educație. Spune că un profesor trebuie să țină mereu pasul cu schimbările și elevii săi, dar și că, în acest moment sistemul de educație pregătește „elevi cu diplome, nu oameni”.
Autor: ALEX GĂMAN
Alex Găman: Cum ai ajuns să fii președinte al Consiliului Județean al Elevilor Dolj?
Alexandru Pera: Am intrat în mișcarea de reprezentare a elevilor acum aproximativ doi ani. La început am fost secretar. Am participat la absolut toate sesiunile de formare, la Adunările generale ale Consiliului Național al Elevilor, la evenimente și am lucrat la toate proiectele CJE Dolj. Ușor, ușor am început să simt nevoia să fac din ce în ce mai multe și am decis, într-un final, să candidez pentru postul de președinte, pentru a putea pune în aplicare tot ceea ce am învățat de-a lungul anilor, cât și ideile noi pe care le am.
Alex Găman: Care sunt obiectivele tale în acest mandat?
Alexandru Pera: Obiectivele principale pe care mi le propun în acest mandat sunt pregătirea resursei umane, definitivarea rețelei de consilii școlare, asigurarea continuității printr-o rețea bine pusă la punct de consilii școlare junior (de gimnaziu), continuarea demersurilor din ultimul mandat, pornirea de noi demersuri în ceea ce privește siguranța și igiena în școlile doljene, întărirea relației cu autoritățiile publice locale și sprijinirea inițiativei Craiova – Capitala Tineretului din România 2020-2021.
Obiectivele elevilor sunt bine definite
Alex Găman: Cum îți propui să finalizezi aceste obiective?
Alexandru Pera: Cu ajutorul echipei mele. Vom aborda fiecare obiectiv în parte și vom urmări întocmai strategie de dezvoltare și planul de acțiune pe care l-am elaborat pentru următorul mandate.
Alex Găman: Care consideri ca sunt plusurile, dar și minusurile structurii din care faci parte?
Alexandru Pera: Un mare plus al structurii din care fac parte este resursa umană vastă și diversitatea ei, întrucât avem oameni din absolut toate mediile. Alte avantaje constă în parteneriatele durabile pe care CJE Dolj le-a construit, dar și vizibilitatea foarte mare a structurii. Printre minusurile consiliului elevilor se numără lipsa de fonduri, lipsa personalității juridice și a unui sediu stabil.
„Principalele probleme ale sistemului de educație sunt: subfinanțarea, lipsa interesului din toate părțile: elevi, părinți, cadre didactice”
Alex Găman: Care sunt principalele probleme ale sistemului de educație din punctul tău de vedere?
Alexandru Pera: Încerc să răspund punctual la această întrebare pentru a nu intra în prea multe amănunte, dar consider că principalele probleme ale sistemului de educație sunt: subfinanțarea, lipsa interesului din toate părțile (elevi, părinți, cadre didactice), modul neactualizat aș putea spune de gestionare a materiilor predate și cea mai gravă, schimbările apărute în sistem, poate chiar peste noapte, din pix, ce nu reflectă realitatea din teritoriu și nu au la bază o consultare a tuturor părților actului educativ sau a unor experți calificați în educație.
„Principalele competențe de care are nevoie un cadru didactic, în secolul nostru, sunt adaptabilitatea și înțelegerea”
Alex Găman: Ce competențe crezi că este necesar să aibă un cadru didactic, ținând cont de nevoile copiilor din secolul XXI?
Alexandru Pera: Eu consider că principalele competențe de care are nevoie un cadru didactic, în secolul nostru, sunt adaptabilitatea și înțelegerea. Deja atât generațiile, cât și tehnologiile se schimbă cu o viteză uimitoare, iar profesorii prin prisma meseriei lor, trebuie să țină tot timpul pasul.
„Încă mai există cazuri de copii trimiși la muncile câmpului în loc să meargă la școală”
Alex Găman: Elevii trăiesc mereu sub presiunea notelor mari. Cât de greu este pentru un elev să facă față programului școlar?
Alexandru Pera: Depinde foarte mult de anumiți factori: de familie, de mediul de proveniență, de școală și de dezvoltarea respectivului elev. Un elev obișnuit poate să îndure atât presiunea din partea părinților, care fiind obișnuiți cu alte vremuri, pun un foarte mare accent pe notele mari, dar și presiunea mediului de proveniență în sensul în care, în mediul rural, de exemplu, încă mai există cazuri de copii trimiși la muncile câmpului în loc să meargă la școală. După toate acestea, urmează cea mai periculoasă după părerea mea și anume presiunea exercitată de școală. Aceasta este de mai multe categorii: bullying (fie de la elevi pe diverse motive, fie de la profesori), cea exercitată de „prestigiul” școlii și frustrarea (care la cei mai mulți elevi apare atunci când anumite cadre didactice sunt slab pregătite sau informate în ceea ce privește anumite domenii). În ceea ce privește dezvoltarea elevului, aici depinde de la persoană la persoană și de ce priorități își setează fiecare.
„Sistemul de învățământ românesc pregătește elevi cu diplomă, nu oameni”
Alex Găman: Elevii spun tot mai des că ceea ce fac la școală nu mai este atractiv. Cum ar trebui să arate orele petrecute la școală astfel încât elevii să le considere atractive?
Alexandru Pera: În principal, orele ar trebui să fie mai practice și interactive, să vizeze lucruri cu grad crescut de aplicabilitate în viața reală și să folosească tehnologiile de ultimă generație, pentru a crește atât calitatea materiei, cât și interesul elevilor.
Alex Găman: Pentru ce îi pregătește școala pe copiii de astăzi?
Alexandru Pera: În stadiul actual, în care se află sistemul de învățământ românesc, acesta pregătește elevi cu diplomă, nu oameni. Las fiecăruia loc să înțeleagă ce dorește din această afirmație.
Alex Găman: În final, spune-ne câte ceva despre tine: ce pasiuni te atrag, unde vrei să mergi la facultate și ce planuri de viitor ai?
Alexandru Pera: Mă atrag tehnologia și natura și sunt pasionat de simbioza dintre acestea. Îmi doresc să urmez două facultăți în paralel: relații internaționale, în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și Dreptul la Universitatea din București. Mi-aș dori să urmez o carieră de diplomat, însă, rămâne de văzut ce anume o să îmi rezerve viitorul.
