Gastrita este o afecțiune caracterizată prin inflamarea mucoasei stomacului, stratul intern care acoperă și protejează pereții stomacului de acizii și enzimele digestive. Inflamația poate varia ca severitate, putând fi acută (bruscă și de scurtă durată) sau cronică (persistând pe o perioadă lungă de timp). Gastrita acută apare brusc și poate cauza simptome intense, dar care de obicei sunt de scurtă durată. Gastrita cronică, pe de altă parte, se dezvoltă treptat și poate dura ani de zile, ducând în cele din urmă la deteriorarea mucoasei stomacului. Cum se poate trata și preveni gastrita?
Senzația de usturime la stomac este unul dintre simptomele cele mai frecvente ale gastritei și poate fi explicată printr-o serie de mecanisme fiziopatologice care au loc atunci când mucoasa stomacului este inflamată. Mucoasa stomacului este stratul protector care căptușește interiorul stomacului, protejându-l de efectele dăunătoare ale acidului gastric și enzimelor digestive. În cazul gastritei, această mucoasă devine inflamată și iritată. Iritarea este cauzată de factorii agresivi, cum ar fi acidul gastric, care intră în contact direct cu mucoasa deteriorată. Aceasta duce la o senzație de arsură sau usturime.
„Inflamația mucoasei stomacului poate stimula producția excesivă de acid gastric. Atunci când există un surplus de acid în stomac, acesta poate eroda și irita mucoasa inflamată, ceea ce amplifică senzația de arsură sau usturime. Acest lucru este valabil mai ales în gastrita cauzată de stres, unde nivelurile de acid gastric sunt adesea crescute. În mod normal, stomacul produce un strat de mucus care acționează ca o barieră protectoare între mucoasă și acidul gastric. În cazul gastritei, producția de mucus poate fi redusă, iar bariera protectoare poate fi compromisă. Această scădere a protecției permite acidului gastric să vină în contact direct cu celulele mucoasei, provocând usturime”, explică dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea.
De ce apare gastrita
Există mai multe cauze și factori de risc care pot contribui la dezvoltarea gastrite.
„În primul rând, ea apare din cauza dezechilibrului dintre factorii de agresiune şi factorii de apărare. Factorii de agresiune sunt factorii de mediu şi aici intră: fumatul, alcoolul, anumite ceiauri ce conţin cofeină (ceai verde, ceai negru), băuturile carbogazoase etc. Cauzele ce pot determina apariția gastritei pot fi numeroase și depinde de tipul acesteia: gastrita de cauză infecțioasă, care se datorează acțiunii mai multor patogeni reprezentați de bacterii sau virusuri; gastrite medicamentoase determinate de tratamentele cu antiinflamatoare nesteroidiene; gastrite specifice: gastrita eozinofilică (prezentă la persoanele cu alergie alimentară, se datorează unui infiltrat eozinofilic la nivelul mucoasei gastrice) și limfocitară (acumularea de limfocite mature la nivelul mucoasei gastrice, asociată frecvent infecției cu Helicobacter pylori); gastritele autoimune, de exemplu gastrita atrofică cu anemie Biermer ce se datorează acțiunii anticorpilor anti celulă parietală gastrică, anticorpilor anti factori intrinsec, anticorpilor antilipoproteinelor. Inflamația mucoasei gastrice poate fi determinată și de fumat sau de anumite regimuri alimentare care includ consumul de alimente (crudități) sau băuturi (alcool, cafea, ceai verde, băuturi carbogazoase), care cresc aciditatea gastrică. Există și gastrita de stres, dar care apare în situaţii speciale: traumatisme majore, intervenţii chirurgicale mari, arsurile care afectează mai mult de 30% din suprafaţa corpului şi este caracterizată prin gastrita acută hemoragică”, spune dr. Adelina Văduva.
Gastrita poate să apară de la vârste fragede din cauza obiceiurilor nesănătoase pe care tinerii încep să le aibă, și anume: consumul de mâncare de tip fast-food, consumul de cafea „pe stomacul gol”, al sucurilor carbogazoase, nerespectarea principiilor alimentare, dar și a fumatului.
„În ultimul timp, s-a observat o creștere a numărului de pacienți tineri care se adresează cabinetului medical pentru această afecțiune. Totuși, înaintarea în vârstă este un motiv important pentru care o persoană se confruntă cu această afecțiune gastrică întrucât, în timp, mucoasa stomacului se subțiază și devine mai predispusă la inflamații. De aceea, este necesar să menținem o dietă echilibrată, bogată în nutrienți și să nu ratăm cele mai importante trei mese ale zilei”, declară medicul.
Când trebuie să mergem la medic?
În majoritatea cazurilor, durerile de stomac pot fi tratate foarte ușor la domiciliu prin modificări ale alimentației sau un tratament cu antiacide.
„Totuși, va fi necesar un consult de specialitate dacă simptomele durează mai mult de o săptămână sau dacă provoacă dureri severe, disconfort greu de suportat. Aceeași soluție este și în cazul în care credeți că durerile au survenit în urma medicamentelor pe care le-ați consumat, dacă aveți vărsături cu sânge sau scaun cu sânge ce poate părea negru”, spune dr. Adelina Văduva.
Cum putem ameliora simptomele de acasă?
Pentru a putea ameliora simptomele de acasă trebuie avută în vedere schimbarea alimentației. Este important să evitați alimentele care pot irita mucoasa stomacului. Acestea includ alimentele picante, grase, prăjite, acide (precum citricele și roșiile), și băuturile carbogazoase. De asemenea, trebuie redus consumul de cofeină și ciocolată, care pot stimula secreția de acid gastric.
„Pacientul trebuie să mănânce mese reduse cantitativ, însă mai frecvente; să evite agenții iritanți, precum alimentele picante, acide sau prăjite; să evite sau să renunțe la consumul de alcool, cafea pe stomacul gol, fumat; să adopte tehnici de management al stresului. În cazul în care cauza gastritei este reprezentată de utilizarea repetată a antiinflamatorelor nesteroidiene, se incearcă folosirea analgezicelor care nu fac parte din această categorie, precum paracetamolul, dar pentru a face acest lucru avem nevoie de sfatul medicului”, explică dr. Adelina Văduva, medic specialist medicină internă la Centrul Medical Renașterea.
Sfaturi generale pentru dietă în gastrită oferit de dr. Adelina Văduva
- Consumați mese mici și frecvente: În loc de trei mese mari pe zi, optați pentru 5-6 mese mai mici. Acest lucru ajută la reducerea încărcăturii pe stomac și previne supraproducția de acid gastric.
- Mestecați bine mâncarea: Mestecarea adecvată ajută la inițierea procesului de digestie și la reducerea efortului stomacului de a digera alimentele.
- Nu mâncați cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare: Acest lucru ajută la prevenirea refluxului acid, care poate agrava gastrita.
- Evitați mesele foarte fierbinți sau foarte reci: Alimentele la temperaturi extreme pot irita stomacul. Consumați alimente la temperaturi moderate pentru a evita iritarea mucoasei.
- Hidratarea corespunzătoare: Beți apă regulat pe parcursul zilei. Evitați să beți cantități mari de apă în timpul meselor, deoarece acest lucru poate dilua sucurile digestive și poate interfera cu digestia.
