Tuberculoza (TBC) rămâne una dintre cele mai mortale boli infecțioase din lume, cauzând peste un milion de decese anual, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În România, numărul pacienților adulți cu TBC a înregistrat o creștere ușoară după perioada pandemiei COVID-19: 44 de cazuri la 100.000 de locuitori. Județele din sudul și estul României au cea mai mare incidență la momentul actual. În același timp, a scăzut numărul copiilor diagnosticați cu această afecțiune. Astăzi, diagnosticul de TBC nu mai este o sentință. În România, tratamentul pentru tuberculoză este asigurat de către stat pe toată perioada tratamentului, chiar și pentru pacienții neasigurați. De ce apare tuberculoza? Cum recunoaștem primele simptome? Ce soluții de tratament există? Care sunt șansele de vindecare? Aflăm de la dr. Victor Ionel Grecu, medic primar pneumolog la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova, coordonatorul județean la Programului de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei.
Media10: Ce este tuberculoza?
Dr. Victor Grecu: Tuberculoza este o boală infectocontagioasă larg răspândită în lume. În peste 95% din cazuri, boala se transmite pe cale aeriană. Dacă nu este tratată, tuberculoaza poate conduce la decesul pacientului. În schimb, dacă își iau medicamentele și respectă recomandările date de către medic, TBC-ul se poate vindeca.
Câte cazuri de TBC sunt acum în România?
Media10: România este în continuare țara din UE cu cele mai multe cazuri de TBC din Europa? Câte cazuri sunt întâlnite anual în România? Dar în Craiova?
Dr. Victor Grecu: În anul 2002, au fost înregistrate cele mai multe cazuri de tuberculoză în România și în județul Dolj. Ulterior, s-a produs o scădere treptată până în anul 2019. Pe atunci, incidența în România a ajuns la 70 de cazuri la 100.000 de locuitori. În 2020, anul în care a venit pandemia, s-a raportat o scădere bruscă a cazurilor, ajungând la 37 de cazuri la 100.000 de locuitori. În 2020-2021, ani în care practic a existat o singură boală (Covid-19), a scăzut numărul de cazuri. În anii de după, s-a produs o ușoară creștere, ajungând la momentul actual să avem în jur de 43-44 de cazuri la 100.000 de locuitori. Este o creștere ușoară, având în vedere că spitalele au fost închise în perioada pandemiei. În schimb, a scăzut numărul de cazuri de copii cu TBC. Există o discordanță, în sensul că unde sunt mai multe cazuri de tuberculoză la adulți, sunt mai puține cazuri la copii. La noi în țară, tuberculoza nu mai este atât de întâlnită în rândul copiilor.
Media10: Județele cu cea mai mare incidență a tuberculozei sunt Dolj, Teleorman, Giurgiu. De ce?
Dr. Victor Grecu: În principiu, sunt județele din sudul și estul României, unde vorbim și de o populație posibil mai pauperă. Aici a fost o incidență crescută încă de pe vremuri și atunci a rămas cumva infecția tuberculoasă. În plus, persoanele care au conviețuit cu pacienții s-au infectat și au căpătat infecție tuberculoasă latentă, iar ulterior au dezvoltat boala.
Cauzele de apariție a tuberculozei
Media10: De ce apare tuberculoza? Care sunt cauzele?
Dr. Victor Grecu: Persoanele care sunt infectate cu bacilul Koch au așa-numita infecție tuberculoasă latentă. Principalii factori care determină boala sunt: mesele neregulate și haotice (care nu sunt servite la timp), stresul (de exemplu, studenții în sesiune), consumul de alcool în cantități mari, tutunul – care scade imunitatea organismului.
Media10: Cum influențează infecția cu HIV riscul de dezvoltare a tuberculozei?
Dr. Victor Grecu: Tuberculoza este de 10 ori mai frecventă în rândul pacienților cu infecție HIV decât în rândul persoanelor neinfectate. Infecția HIV scade imunitatea organismului și, practic, crește riscul de apariție a bolii. Acești pacienți sunt în evidența medicilor infecționiști și atunci când prezintă simptome respiratorii, la indicația acestora, se face o radiografie pulmonară.
Tusea persistentă: principalul semn de îngrijorare
Media10: Cum se transmite boala? Cine sunt persoanele cu risc crescut de a se infecta?
Dr. Victor Grecu: Persoanele infectate nu răspândesc boala. Infecția înseamnă, de fapt, că microbul există în organism, însă nu se manifestă clinic. Putem să trăim chiar și 100 de ani fără să dezvoltăm vreodată boala. O parte din populație este infectată. Mulți dintre noi ne-am întâlnit, la un moment dat, în decursul vieții, cu un bolnav. Asta nu înseamnă, însă, că suntem în pericol. Numai persoanele bolnave și cele care au leziuni extinse transmit boala. Tuberculoza se transmite pe cale aeriană prin tuse, strănut, hohote de râs, vorbit mai tare.
Media10: Care sunt principalele simptome ale tuberculozei pulmonare și cum le recunoaștem?
Dr. Victor Grecu: Orice tuse care durează mai multe de trei săptămâni trebuie să ne pună un semn de întrebare. Inițial, tusea este seacă, iar ulterior devine productivă, cu expectorație mucopurulentă (galbenă și apoi verzuie). Ulterior, apar transpirațiile nocturne, inapetența (pierderea poftei de mâncare), scăderea în greutate, semne care îl determină pe pacient să se prezinte la medic.
Stabilirea diagnosticului
Media10: Cum este diagnosticată tuberculoza? Ce teste sunt utilizate cel mai frecvent?
Dr. Victor Grecu: În urma simptomatologiei deranjante, pacientul se prezintă la noi și efectuăm o radiografie pulmonară. Aceasta ne ajută să identificăm leziunile, în majoritatea cazurilor. Mai apoi apoi, se efectuează și examenul de spută, care constă în examenul microscopic, urmat de cultură și de testele genetice (testul GeneXpert). Cu ajutorul acestora, putem diagnostica tuberculoza.
Media10: Ce tratamente sunt disponibile pentru tuberculoză și cum se administrează?
Dr. Victor Grecu: Există niște clase de medicamente incluse în schemele standard ale ghidului metodologic de implementare din Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei. Sunt patru clase de droguri care se administrează zilnic, dimineața, la o oră după ce pacientul a mâncat micul dejun și cu o oră înaintea prânzului. În primele două luni, se administrează toate cele patru medicamente, urmând ca în următoarele patru luni să îi prescriem decât două. Dozele se ajustează în funcție de greutatea pacientului.
Rezistența la tratament
Media10: Se poate întâmpla ca tratamentul să nu mai funcționeze? Ce este de făcut în acest caz?
Dr. Victor Grecu: Pentru tuberculoza multidrog-rezistentă, pacienții beneficiază de tratament modern, gratuit, asigurat de către Ministerul Sănătății. În urma efectuării antibiogramei, putem constata că unii pacienți sunt rezistenți la două dintre medicamentele de bază (isoniazidă și rifampicină). Aceasta este tuberculoza multidrog-rezistentă (TB-MDR). În schimb, dacă pacienții sunt rezistenți și la alte droguri, cum ar fi linezolid și bedaquilină, vorbim de tuberculoza XDR (Extensively Drug-Resistant Tuberculosis).
Media10: Cât timp trebuie să stea pacienții internați în spital și de ce este important acest aspect?
Dr. Victor Grecu: De obicei, este necesar ca pacientul să stea internat în spital în jur de o lună sau până la negativare. Atunci când pacientul este pozitiv, există riscul să îi îmbolnăvească și pe ceilalți din jur. De aceea, în primă fază, este bine ca pacientul să stea la spital. Mai apoi, poate să își continue tratamentul la domiciliu. De asemenea, medicamentele pot avea anumite efecte adverse. Din acest motiv, preferăm și este recomandat ca pacienții să fie internați în spital la inițierea tratamentului. De exemplu, unele medicamente pot să afecteze ficatul, altele pot afecta rinichii. Prin urmare, se efectuează un set de analize la șapte-10 zile de la inițierea tratamentului și, ulterior, la 30 de zile. Alte efecte adverse asociate medicației pot fi: urticaria, leziunile alergice, durerile articulare, tulburările de vedere. Majoritatea pacienților nu au reacții adverse, însă pot să existe și astfel de situații. De aceea, trebuie monitorizați.
„După două-trei săptămâni de tratament, pacientul începe să se simtă mai bine”
Media10: Cât de repede se observă îmbunătățiri după administrarea tratamentului?
Dr. Victor Grecu: După două-trei săptămâni, pacientul începe să se simtă mai bine, în sensul că își recapătă forța musculară, are din nou poftă de mâncare și chiar începe să se îngrașe. Unii pacienți reușesc să pună trei-patru kilograme după prima lună de tratament. Totuși, o parte dintre ei, atunci când sunt externați și văd că se simt mai bine, încep să omită dozele de medicamente sau chiar să întrerupă complet tratamentul. În acest caz, evoluția va fi una nefavorabilă, cu prelungirea perioadei de tratament sau chiar dezvoltarea unei rezistențe la medicație.
„Tratamentul durează, de regulă, șase luni”
Media10: Dacă tratamentul este urmat corect, pacientul se poate vindeca de tuberculoză?
Dr. Victor Grecu: Tuberculoza este o boală vindecabilă. În mod normal, după administrarea tratamentului, pacienții se negativează după prima lună. Noi efectuăm examenul de spută la două luni, cinci luni și apoi la șase luni și radiografia pulmonară la două și la șase luni pentru a urmări evoluția pacientului. Tratamentul durează, de regulă, șase luni, dar sunt și situații în care este nevoie să fie urmat timp de opt luni, chiar și de un an. În urma negativării culturii, la sfârșitul tratamentului, pacienții sunt declarați vindecați și nu mai este nevoie să administreze niciun fel de medicație. Singurul lucru de care trebuie să țină cont este stilul de viață. Revenirea la vechile obiceiuri, cum ar fi: mesele neregulare, consumul de alcool, fumatul cresc riscul de recădere.
Tratamentul pentru tuberculoză este GRATUIT
Media10: Tratamentul pentru TBC este asigurat de stat?
Dr. Victor Grecu: Tratamentul pentru tuberculoză este asigurat de către stat pe toată perioada tratamentului. De asemenea, radiografiile pulmonare, examenele de spută și analizele necesare sunt și ele gratuite. Odată ce este depistat cu această boală, chiar dacă pacientul este neasigurat, statul va suporta toate cheltuielile necesare, până la vindecarea pacientului.
Media10: Ce complicații pot să apară dacă boala nu este depistată și tratată?
Dr. Victor Grecu: Câteodată, tuberculoza netratată se poate complica cu pneumotorax (pătrunderea aerului între plămâni și pleură). În această situație, pacientul va simți că se sufocă, fiind nevoie de intervenția medicilor de chirurgie toracică. Alte complicații mai pot fi: colecțiile lichidiene apărute în contextul leziunilor pulmonare tuberculoase vechi sau hemoptizia (tusea cu sânge).
Tuberculoza NU apare doar la plămâni
Media10: Tuberculoza poate să afecteze și alte organe în afară de plămâni?
Dr. Victor Grecu: Putem vorbi de tuberculoza extrapulmonară, care se întâlnește în diverse organe din afara plămânului. La nivelul României, 15% dintre cazurile de tuberculoză sunt extrapulmonare. Pot să apară pleurezii bacilare (apa la plămâni), tuberculoză la nivelul ganglionilor (tuberculoză ganglionară), la nivelul meningelui (meningita tuberculoasă), la nivelul inimii (pericardita tuberculoasă), la nivelul rinichilor sau coloanei vertebrale (spondilita tuberculoasă – Morbul Pott). Tratamentul este același numai că, în funcție de localizare și cât de greu pătrund antibioticele în țesutul respectiv, se poate prelungi până la un an – un an și jumătate.
Alimentația este esențială: Alocație pentru nutriție de 1.000 lei lunar pentru pacienți
Media10: Ce stil de viață trebuie să aibă pacientul cu TBC? Ce reguli trebuie să respecte și ce restricții are?
Dr. Victor Grecu: În primul rând, este interzis consumul de alcool și de tutun. În al doilea rând, pacienții trebuie să aibă mese cât mai bogate în proteine, lactate și în toți nutrienții alimentari. În acest sens, statul român le oferă o alocație de 1.000 de lei pe lună pentru a-și putea procura hrana necesară. De asemenea, pacienților salariați li se asigură concediu medical pe toată perioada tratamentului, până la vindecare. Așadar, trebuie să stea liniștiți acasă, să mănânce sănătos, să își ia mesele la timp și să își administreze corect tratamentul.
Cum poți preveni TBC
Media10: Membrii familiei pacientului cu tuberculoză trebuie să facă controale de prevenție? Cum se pot proteja?
Dr. Victor Grecu: Atunci când este descoperit un bolnav, se face o ancheta epidemiologică, iar toți membrii familiei sunt chemați la dispensarul TBC. La adulții peste 19 ani, se face o radiografie pulmonară. În schimb, la copiii și adolescenții până în 19 ani, se optează pentru testarea intradermoreacție (testarea PPD). Dacă bolnavul este pozitiv și copiii au peste o anumită valoare, li se dă chimioprofilaxie cu izoniazidă timp de trei sau șase luni ca să nu facă boala în decursul vieții.
Rolul vaccinului împotriva tuberculozei (BCG)
Media10: Ce rol joacă vaccinul BCG în prevenirea tuberculozei?
Dr. Victor Grecu: În România și în țările din estul Europei, dar și în țările unde incidența este peste 100 de cazuri la 100.000 de locuitori, se face vaccinul împotriva tuberculozei (BCG). Toții copiii, în primele 72 de ore de la naștere, sunt vaccinați ca să nu facă forme severe de tuberculoză (meningita și miliara tuberculoasă). Este un vaccin universal valabil în aproape toată lumea. În plus, vaccinarea BCG este gratis în România. Pentru copiii care, din diverse motive, nu sunt vaccinați la naștere, recuperarea până în trei luni se face în maternitate fără testare PPD. Între trei luni și patru ani, este nevoie de testarea PPD. Vaccinarea se face în maternitate. Se administrează o singură doză.
