Apneea în somn este o tulburare frecventă, caracterizată prin pauzele repetate ale respirației pe parcursul somnului. În timpul apneei, nivelul de oxigen din sânge scade, ceea ce poate duce la treziri repetate pe parcursul nopții și, implicit, la un somn neodihnitor. În plus, apneea netratată poate avea consecințe grave asupra stării de sănătate a pacienților. De ce apare apneea în somn? Ce soluții de tratament există? Ce complicații putem dezvolta dacă nu tratăm corect apneea în somn? Aflăm de la prof. univ. dr. Mimi Floarea Nițu, medic primar pneumolog cu competență în somnologie, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Craiova. Dr. Nițu a deschis primul Laborator de Somnologie din Oltenia în anul 2014, fiind printre primele centre din țară.
Media10: Ce este apneea în somn?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Sindromul de apnee în somn reprezintă o succesiune de obstrucții parțiale sau totale la nivelul căilor aeriene superioare, în timpul somnului, însoțite de sforăit. Mai precis, bolnavul prezintă pauze respiratorii însoțite de sforăit, recunoscute și descrise foarte exact de către partenerul acestuia de camera.
Apneea în somn apare mai des peste 40 de ani
Media10: Cât de frecvent întâlniți pacienți care au această problemă? La ce vârste apare, de obicei?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: În prezent, la noi în țară, apneea în somn este o boală subdiagnosticată. În literatura de specialitate, este amintită o prevalență de 4% în rândul femeilor și de 7-8% în rândul bărbaților. Apneea în somn este corelată cu obezitatea. Cu cât pacientul crește în greutate, cu atât riscul de a dezvolta apnee în somn este mai mare. În ultimul timp, avem o adresabilitate mare a bolnavilor cu simptomatologie specifică. O parte dintre ei sunt trimiși de medici de la diverse specialități, iar aproximativ 50% se prezintă din proprie inițiativă, îndrumați de membrii familiei, dar și ca urmare a simptomatologiei deranjante. Apneea în somn este frecvent întâlnită la persoanele adulte, după vârsta de 40-50 de ani.
„Toți bolnavii cu sindrom de apnee în somn sforăie”
Media10: De ce apare apneea în somn? Care este mecanismul?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Adesea vorbim de o hipertrofie de bază de limbă, adică un bolnav robust, cu o limbă mare, și de un văl palatin mult coborât în spatele limbii sau o luetă hipertrofiată. Prin relaxarea musculaturii de la baza gâtului din timpul somnului, vălul palatin coboară, limba alunecă posterior și se produce un „dop” în fundul de gât. Acesta lasă aerul să intre în timpul inspirului, dar la expir se produce obstrucția. Bolnavul încearcă să învingă „obstacolul” respirator din timpul somnului prin mișcări abdominale, dar nu reușește. În acest timp, de pauză respiratorie, scade nivelul oxigenului din sângele arterial. Prin urmare, toate organele vor primi mai puțin oxigen.
În momentul în care inima sesizează că are mai puțin oxigen, începe să-și crească frecvența bătăilor. Creierul, la scăderea oxigenului arterial, comandă o microtrezire (trecerea de la faza de somn profund la o stare de somn superficial, cu reluarea mișcărilor respiratorii) însoțită de sforăitura puternică și reluarea mișcărilor respiratorii ample, care reușesc să readucă oxigenul la valoarea normală. Acum, creierul se relaxează, bolnavul adoarme și episodul obstructiv se repetă. Trebuie menționat faptul că toți bolnavii cu sindrom de apnee în somn sforăie. Din rândul sforăitorilor, 80% prezintă sindrom de apnee în somn.
„Cel mai important factor de risc este obezitatea”
Media10: De ce apare sindromul de apnee în somn? Care sunt principalii factori de risc?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: În primul rând, cel mai important factor de risc este obezitatea. Dispunerea grăsimii pe pereții laterali ai faringelui favorizează apariția apneilor în somn. La rândul său, somnul de proastă calitate favorizează creșterea în greutate prin stimularea secreției unui hormon numit grelină, care crește apetitul. Se creează un cerc vicios și cele două afecțiuni se influențează reciproc, în sens defavorabil. Bolnavul constată că se îngrașă de la o zi la alta, chiar dacă mănâncă foarte puțin. Obstrucția căilor aeriene superioare o poate produce și hipertrofia cornetelor nazale, deviația severă
de sept nazal, modificările piramidei nazale, hipertrofia amigdaliană sau hipertrofia glandei tiroide.
„Pacientul tipic cu SASO este un pacient obez, care sforăie”
Media10: Mulți pacienți nu știu că suferă de această problemă. Care sunt simptomele ce ar trebui să le ridice semne de întrebare?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Pacientul tipic cu SASO este un pacient obez, care sforăie, are apnei semnalate de anturaj, somnolență diurnă excesivă, cefalee matinală, somn neodihnitor, agitat, deseori cu coșmaruri, senzație de gură uscată la trezire, nicturie, disfuncție erectilă și modificări de libidou, dificultăți de concentrare, depresie și modificări de comportament. Pacientul se trezește mai obosit decât la culcare, cu senzația că nu a dormit suficient, este somnolent și își caută loc și timp pentru a dormi.
În afară de obezitate, examenul fizic poate decela: circumferința mare a gâtului, obstrucție nazală, elemente care duc la o cale aeriană îngustă (micro sau retrognație, hipertrofie de luetă sau amigdaliană), hipertiroidism, acromegalie, hipertensiune arterială, sindrom metabolic, diabet zaharat tip 2.
Poligrafia cardio-respiratorie pune diagnosticul de certitudine
Media10: Cum se diagnostichează apneea în somn? Ce teste și investigații vă ajută în acest sens?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: În primul rând, se pleacă de la evaluarea suspiciunii clinice de sindrom de apnee în somn (SASO). Aceasta se pune pe baza anamnezei, evaluării semnelor și simptomelor sugestive de SASO (amintite anterior) și examenului clinic. Apoi, se trece la confirmarea diagnosticului prin poligrafie cardio-respiratorie (poligrafie ventilatorie) sau polisomnografie, această ultimă metodă reprezentând standardul de aur în diagnosticul sindromului de apnee în somn.
Poligrafia cardio-respiratorie înregistrează în timpul somnului fluxul aerian (pune în evidență pauzele respiratorii), valoarea absolută a saturației oxigenului din sângele arterial, pulsul arterial, poziția bolnavului, mișcările toracice, abdominale și sforăitul. Toți acești parametrii sunt suficienți pentru a diagnostica sindromul de apnee în somn și pentru a stabili gradul de severitate al acestuia.
Dispozitivul „salvator” pentru pacienții cu apnee în somn
Media10: Care sunt soluțiile de tratament pentru sindromul de apnee în somn?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Obiectivul tratamentului este acela de a contracara obstrucția de la nivelul căilor aeriene superioare din timpul somnului. Întrucât elementul care realizează colapsul căii aeriene este presiunea negativă (subatmosferică) inspiratorie, contracararea acesteia cu o presiune pozitivă reprezintă soluția logică și standardul de aur în tratamentul SASO.
Terapia cu presiune pozitivă implică un dispozitiv care furnizează o presiune pozitivă (CPAP) și o interfață care asigură conectarea dispozitivului la pacient (mască). Durata terapiei cu CPAP trebuie să fie de minim 4-5 ore/noapte pentru a fi eficientă. Eficiența terapiei constă în reducerea somnolenţei din timpul zilei, a evenimentelor cardiovasculare și creșterea calităţii vieţii. Toate acestea se observă din primele zile de utilizare a dispozitivului.
Pe ce perioadă de timp trebuie folosit aparatul?
Media10: Acest aparat trebuie folosit toată viața de pacienții cu apnee în somn?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Acest dispozitiv nu vindecă boala, ci corectează modificările induse de la nivelul căilor aeriene superioare.
Media10: Ce recomandări le faceți pacienților pentru a trata eficient apneea în somn cu ajutorul acestui dispozitiv?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Se recomandă utilizarea corectă a dispozitivului, minim 4-5 ore pe noapte. Un rol important revine scăderii în greutate, care este recomandabil a se realiza în mod progresiv, prin dietă și schimbarea stilului de viață.
Aparatul CPAP este decontat 100% de CAS
Media10: Terapia CPAP este decontată de CAS? Cum pot beneficia pacienții de acest dispozitiv?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Din luna septembrie a anului 2023, CAS suportă în totalitate chiria aparatului. Pentru a beneficia de gratuitate, bolnavii primesc un referat, completat de către specialistul cu competență în somnologie, care trebuie prezentat la CAS. Referatele se întocmesc o dată la trei luni. Prin urmare, bolnavii trebuie să efectueze periodic o reevaluare.
Complicațiile apneei în somn
Media10: Ce complicații poate cauza sindromul de apnee în somn netratat?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Somnolența diurnă excesivă este răspunzătoare de incidența crescută de accidente rutiere prin adormire la volan. Este un risc de două-trei ori mai mare față de populația fără SASO. Complicațiile cardiovasculare sunt reprezentate, în special, de hipertensiunea arterială, boala coronariană și tulburările de ritm cardiac, accidentele vasculare cerebrale.
SASO este privit ca un factor de risc independent pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale esențiale, deși este cunoscut faptul că atât SASO, cât și HTA au ca factor de risc comun obezitatea. De asemenea, există din ce în ce mai multe eevidențe legate de faptul că SASO induce apariția de tulburări metabolice. Acest fapt nu a fost ușor de demonstrat, întrucât este unanim recunoscut faptul că obezitatea, care este principalul factor de risc pentru SASO, este asociată cu apariția rezistenței la insulină și a diabetului zaharat de tip 2.
Cum prevenim apariția apneei în somn?
Media10: Putem preveni apneea în somn? Ce recomandări aveți în acest sens?
Prof. univ. dr. Mimi Nițu: Putem preveni sindromul de apnee în somn prin tratarea și combaterea obezității, dar și prin depistarea și tratarea afecțiunilor din sfera ORL. În plus, trebuie să amintim că fumatul și consumul de alcool sunt considerați factori agravanți ai manifestărilor sindromului de apnee în somn (SASO).
