Hipertensiunea arterială, cunoscută și sub numele de tensiune arterială crescută, este o afecțiune frecvent întâlnită care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Arterele sunt vasele de sânge care transportă sângele oxigenat de la inimă către restul corpului. Ele trebuie să fie flexibile și să permită sângelui să curgă ușor. În cazul hipertensiunii arteriale, presiunea crescută a sângelui face ca pereții arterelor să fie supuși unui stres constant și crescut. Necontrolată la timp și eficient hipertensiunea poate duce la multe complicații, iar cele mai grave sunt: infarct miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC). De altfel, hipertensiunea este principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Cum ținem sub control valorile tensionale pentru a preveni complicațiile? Ne spune dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea din Craiova și Spitalul Universitar de Urgență București.
Hipertensiunea arterială se referă la o presiune crescută a sângelui asupra pereților arterelor. Aceasta este măsurată în milimetri de mercur (mmHg) și este exprimată prin două valori: tensiunea arterială sistolică (presiunea când inima pompează sângele) și tensiunea arterială diastolică (presiunea când inima se relaxează între bătăi). O valoare normală a tensiunii arteriale este considerată a fi în jurul valorii de 120/80 mmHg. Tensiunea arterială este considerată ridicată când atinge sau depășește 140/90 mmHg.
„La pacienții cu hipertensiune arterială inima trebuie să pompeze mai puternic pentru a circula sângele prin arterele rigide și îngustate, ceea ce poate duce la mărirea și slăbirea mușchiului cardiac, dar și la alte probleme de sănătate. Înțelegerea riscurilor asociate cu hipertensiunea arterială și modalitățile de control al acesteia este esențială pentru prevenirea complicațiilor severe, având în vedere că tot mai mulți oameni, chiar și tineri, sunt depistați cu hipertensiune”, spune dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea din Craiova și Spitalul Universitar de Urgență București.
De ce este periculoasă hipertensiunea arterială?
Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Presiunea crescută a sângelui poate duce la deteriorarea arterelor cerebrale, crescând riscul de formare a cheagurilor de sânge sau de rupere a vaselor de sânge din creier. Aceasta poate duce la un AVC ischemic (blocajul unui vas de sânge) sau hemoragic (ruperea unui vas de sânge), ambele fiind potențial letale sau cauzatoare de dizabilități grave. Există două tipuri de AVC: AVC ischemic și hemoragic.
Tensiunea mare provoacă: deteriorarea arterelor, formarea cheagurilor de sânge, slăbirea vaselor de sânge
Un accident vascular cerebral apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă sau redusă sever, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți. În câteva minute, celulele cerebrale încep să moară.
„Hipertensiunea arterială constantă deteriorează pereții interiori ai arterelor, făcându-i mai susceptibili la ateroscleroză (îngustarea și rigidizarea arterelor din cauza plăcilor de grăsime). Arterele îngustate pot reduce sau bloca fluxul sanguin către creier, crescând riscul de AVC ischemic. Presiunea crescută a sângelui favorizează formarea cheagurilor de sânge în arterele deteriorate. Aceste cheaguri pot obstrucționa complet un vas de sânge din creier sau pot călători din alte părți ale corpului până la creier, provocând un AVC ischemic. Tensiunea arterială ridicată pe termen lung slăbește pereții vaselor de sânge, făcându-i mai predispuși la rupere. Aceasta poate duce la un AVC hemoragic, care este adesea mai sever decât AVC-ul ischemic și poate avea consecințe devastatoare. De asemenea, hipertensiunea poate duce la formarea de anevrisme, care sunt dilatări anormale ale pereților arteriali. Anevrismul poate crșste în dimensiune și in cele din urmă se poate rupe, cauzând sângerare cerebrală și un AVC hemoragic”, explică dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
Hipertensiunea arterială și riscul de infarct miocardic
Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii (miocard) este blocat pentru o perioadă suficient de lungă încât să provoace deteriorarea sau moartea țesutului cardiac. Blocajul este de obicei cauzat de o acumulare de plăci de grăsime, colesterol și alte substanțe (plăci aterosclerotice) pe pereții arterelor coronare care furnizează sânge inimii.
„Presiunea constant ridicată a sângelui poate deteriora celulele care alcătuiesc pereții interiori ai arterelor. Această deteriorare face ca arterele să devină mai susceptibile la formarea de plăci aterosclerotice. Plăcile pot restrânge arterele coronare, reducând fluxul de sânge către mușchiul inimii și crescând riscul de infarct miocardic. Hipertensiunea contribuie la rigidizarea arterelor, un proces cunoscut sub numele de arterioscleroză. Arterele rigide nu se pot dilata suficient pentru a permite un flux sanguin adecvat în timpul creșterii cerințelor de oxigen ale inimii, cum ar fi în timpul exercițiului fizic sau al stresului. Aceasta poate duce la ischemie miocardică (lipsa de oxigen pentru mușchiul inimii) și, în cele din urmă, la infarct miocardic”, declară dr. Radu Mitruț.
Hipertensiunea duce la îngroșarea mușchiului cardiac
Pe lângă contribuția la formarea plăcilor, hipertensiunea poate provoca și o creștere a formării de cheaguri de sânge. Dacă o placă aterosclerotică se rupe, sângele se poate coagula în jurul ei, formând un cheag care poate bloca complet o arteră coronară, provocând un infarct miocardic acut. Presiunea arterială crescută obligă inima să muncească mai mult pentru a pompa sângele în tot corpul. Acest lucru poate duce la hipertrofie ventriculară stângă, o afecțiune în care peretele ventriculului stâng al inimii se îngroașă și își pierde elasticitatea. Aceasta poate diminua capacitatea inimii de a pompa sângele eficient și poate crește riscul de insuficiență cardiacă și infarct miocardic.
Cum poți controla hipertensiunea arterială?
Top 4 sfaturi oferit de dr. Radu Mitruț
1. Monitorizarea regulată a tensiunii
Pentru a controla hipertensiunea arterială, este esențial să o monitorizezi regulat. Acest lucru poate fi făcut acasă cu ajutorul unui tensiometru sau la cabinetul medical.
„Multe persoane cu hipertensiune arterială nu prezintă simptome evidente, de aceea această afecțiune este adesea numită „ucigașul tăcut”. Monitorizarea regulată ajută la detectarea precoce a hipertensiunii, permițând intervenții rapide pentru a controla tensiunea arterială și a preveni complicațiile. Pentru cei care sunt deja diagnosticați cu hipertensiune și primesc tratament, monitorizarea regulată a tensiunii arteriale este crucială pentru a evalua eficacitatea tratamentului. Ajustările necesare ale medicației sau ale stilului de viață pot fi făcute pe baza măsurătorilor regulate”, spun dr. Radu Mitruț.
2. Alimentația sănătoasă este esențială
Adoptarea unei diete echilibrate poate contribui semnificativ la scăderea tensiunii arteriale. Consumă alimente bogate în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Redu aportul de sare, grăsimi saturate și zaharuri adăugate.
„Excesul de greutate este un factor de risc major pentru hipertensiunea arterială. O dietă sănătoasă și echilibrată poate ajuta la menținerea sau la pierderea în greutate, reducând astfel presiunea asupra pereților arteriali și contribuind la scăderea tensiunii arteriale. Grăsimile saturate și zaharurile adăugate contribuie la creșterea în greutate și la dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Reducerea consumului de grăsimi saturate și zaharuri adăugate poate ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea tensiunii arteriale. Alege surse de grăsimi sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline, avocado și nucile, și evită alimentele procesate bogate în zahăr. Fructele și legumele sunt bogate în vitamine, minerale și fibre, și au un conținut scăzut de calorii. Acestea sunt esențiale pentru o dietă sănătoasă și pot ajuta la reducerea tensiunii arteriale. Consumă o varietate de fructe și legume colorate pentru a beneficia de un spectru larg de nutrienți. Exemple includ merele, fructele de pădure, citricele, spanacul, broccoli și morcovii”, completează dr. Radu Mitruț, medic specialist cardiolog la Centrul Medical Renașterea.
3. Exercițiul fizic și gestionarea stresului
Doi dintre cei mai importanți piloni pentru controlul hipertensiunii sunt activitatea fizică regulată și gestionarea stresului. Aceste practici ajută la reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățesc și sănătatea generală și bunăstarea emoțională.
„Activitatea fizică întărește inima, permițându-i să pompeze sângele mai eficient, ceea ce reduce presiunea asupra arterelor. Activitatea fizică stimulează producția de endorfine, care sunt hormoni ai fericirii, și ajută la reducerea nivelului de stres. Pentru a integra exercițiile fizice în rutina zilnică, începe treptat și crește progresiv intensitatea și durata activităților. Alege activități care îți plac pentru a rămâne motivat”, spune dr. Radu Mitruț.
4. Rolul medicamentelor și controalelor periodice în gestionarea hipertensiunii
În unele cazuri, modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a controla hipertensiunea arterială. Medicul poate prescrie medicamente antihipertensive pentru a ajuta la menținerea tensiunii arteriale în limite normale. Este important să urmezi tratamentul prescris și să nu întrerupi medicația fără avizul medicului.
„Există mai multe clase de medicamente antihipertensive, fiecare acționând prin mecanisme diferite pentru a scădea tensiunea arterială. Medicul va alege medicamentul cel mai potrivit în funcție de nevoile specifice ale pacientului și de eventualele alte afecțiuni medicale. Iată câteva dintre principalele clase de medicamente antihipertensive. Este esențial să urmezi cu atenție instrucțiunile medicului în ceea ce privește administrarea medicamentelor. Aceasta include respectarea dozelor și a orarului de administrare. Medicamentele trebuie luate exact cum au fost prescrise pentru a asigura eficacitatea și pentru a preveni complicațiile. Controalele medicale periodice sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a hipertensiunii arteriale. Acestea permit monitorizarea continuă a tensiunii arteriale, ajustarea tratamentului, prevenirea complicațiilor și educarea pacientului. Prin menținerea unei relații de colaborare cu medicul și prin urmarea recomandărilor acestuia, pacienții pot menține tensiunea arterială sub control și pot îmbunătăți calitatea vieții lor”, conchide dr. Radu Mitruț.
