De cele mai multe ori, persoanele care acuză durere de umăr au nevoie, pe lângă tratamentul medicamentos, de recuperare medicală. Cu ajutorul unui program bine stabilit, bazat pe exerciții fizice, terapie manuală, masaj, electroterapie, putem ameliora rapid și fără durere simptomele deranjante. Care sunt cauzele durerii de umăr? Când se recomandă recuperarea medicală? Ce soluții de tratament au pacienții? Câte ședințe trebuie să facem până la recuperarea completă? De ce recomandări trebuie să țină cont pacienții pentru a ameliora și preveni durerea de umăr? Aflăm răspunsurile de la dr. Adina Tîrîș, medic specialist medicină fizică și reabilitare la Centrul Medical Prima Clinic, într-un interviu acordat Media10.
Media10: De ce doare umărul?
Dr. Adina Tîrîș: Durerea de umăr este un simptom des întâlnit în practica medicală. Cea mai frecventă cauză este periartrita scapulo-humerală (PSH), urmată de artroza scapulo-humerală și de leziunile traumatice (fracturi, luxații). Factorii etiopatogenici sunt: traumatisme acute la nivelul umărului sau microtraumatisme (mișcări repetitive în cadrul unor activități profesionale sau sportive), leziuni degenerative sau calcifieri la nivelul țesuturilor periarticulare (pot apărea odată cu înaintarea în vârstă). De asemenea, expunerea prelungită la frig și umezeala favorizează fenomenele inflamatorii. Așadar, incidența durerii de umăr crește în sezonul rece. Factorii de risc pentru periartrita scapulo-humerală sunt reprezentați de: diabet zaharat, afecțiuni tiroidiene, imobilizări prelungite, accident vascular cerebral, infarct miocardic, boli autoimune, boala Parkinson, dar și sedentarism.
Formele clinice ale durerii de umăr
Media10: Cum se manifestă durerea de umăr? Ce simt pacienții?
Dr. Adina Tîrîș: Periartrita scapulo-humerală este un sindrom clinic caracterizat prin durere la nivelul umărului, însoțită de redoare articulară și de limitarea mobilității acestuia. De obicei, apare după vârsta de 40 de ani și afectează atât bărbații, cât și femeile, cu o ușoară preponderență la sexul feminin. Reprezintă o inflamație aseptică dureroasă a țesuturilor moi periarticulare, cum ar fi: tendoane, ligamente, burse, mușchi sau a capsulei articulare. Există cinci forme clinice ale periartritei scapulo-humerale. Umărul dureros simplu se manifestă prin durere de intensitate moderată, cu sau fără limitare algică a mobilității articulare. Umărul acut hiperalgic se caracterizează prin durere de intensitate crescută, cu limitarea algică a mișcărilor. Umărul mixt presupune durere și limitare marcată a mobilității în toate axele.
Dacă nu se face intervenția terapeutică în aceste etape, evoluția inflamației poate să conducă la instalarea, în câteva săptămâni, a unei alte forme clinice, și anume umărul blocat (înghețat) sau capsulita adezivă. Aceasta are ca substrat anatomic fibrozarea capsulei gleno-humerale. În această etapă, durerea poate lipsi, dar mișcările active și pasive devin imposibile. O altă formă clinică severă este umărul pseudoparalitic, care apare în ruptura tendoanelor mușchilor rotatori ai umărului. Aici durerile sunt intense, iar mișcările active voluntare devin imposibile. În schimb, mișcările pasive, realizate de către examinator, sunt în limite normale. Umărul pseudoparalitic poate apărea după un traumatism acut, pe fondul leziunilor degenerative periarticulare.
Când facem vizita la medic?
Media10: Când trebuie să se prezinte pacientul la un consult?
Dr. Adina Tîrîș: Când durerea de umăr nu cedează sau crește în intensitate timp de câteva zile, este necesar să ne prezentăm la medic. Astfel, pacientul beneficiază de diagnostic și tratament precoce. În același timp, evităm progresia bolii către o formă clinică mai severă și mai dificil de tratat.
Media10: Ce teste și investigații trebuie să facem pentru a diagnostica cauza durerii de umăr?
Dr. Adina Tîrîș: Criteriile de diagnosticare sunt, în principal, clinice: durere locală, redoare articulară, limitarea mobilității și impotența funcțională a umărului. De asemenea, se face și o radiografie de umăr. Aceasta poate fi normală, însă poate evidenția și un aspect de artroză scapulo-humerală sau calcifieri periarticulare în cadrul unei condrocalcinoze. O altă investigație este artrografia gleno-humerală, care poate să pună în evidență o reducere semnificativă a volumului capsular în capsulita adezivă. Să nu uităm și de analizele de laborator, unde putem observa niște valori crescute ale markerilor inflamației.
„Rezultatele se pot observa din primele zile de tratament fizical și medicamentos”
Media10: Care sunt soluțiile de tratament și cât timp durează procesul de recuperare?
Dr. Adina Tîrîș: În formele clinice hiperalgice, tratamentul constă în repaus articular, aplicații locale reci (crioterapie), medicație antialgică și antiinflamatoare nesteroidiene. De asemenea, se poate folosi electroterapia antialgică și decontracturantă, cum ar fi: curenți de joasă frecvență, curent galvanic, curenți de medie frecvență. În formele clinice, cu durere de intensitate moderată și limitare a mobilității, se pot folosi: terapia cu ultrasunete, termoterapia, laserterapia, masajul, sedativul, hidrokinetoterapia și kinetoterapia instituită precoce pentru refacerea mobilității articulare, tonifierea mușchilor stabilizatori ai umărului și combaterea retracturilor musculare.
În capsulita adezivă, se pot efectua infiltrații intraarticulare cu corticosteroizi sau liza artroscopică a aderențelor intraarticulare. În umărul pseudoparalitic, cu ruptura coafei rotatorilor, tratamentul este chirurgical ortopedic, fiind urmat de terapie recuperatorie. În ceea ce privește durata tratamentului, se recomandă 10 ședințe de tratament fizical, cu patru – cinci proceduri pe ședință. Rezultatele se pot observa din primele zile de tratament fizical și medicamentos.
„Se recomandă prezentarea la un consult de verificare la șapte – 10 zile de la consultația inițială”
Media10: După instituirea planului de tratament, la cât timp trebuie să revenim la control?
Dr. Adina Tîrîș: Se recomandă prezentarea la un consult de verificare la șapte – 10 zile de la consultația inițială. Procedurile de fizioterapie au rol atât curativ, de tratare a suferinței osteoarticulare, cât și rol de profilaxie secundară, adică de prevenire a acutizărilor bolilor cronice. De aceea, recomandăm cure fizioterapice la cel puțin șase luni.
Media10: Ce recomandări le faceți pacienților care lucrează mult la birou?
Dr. Adina Tîrîș: Munca la birou, prin efortul postural prelungit și prin mișcările repetitive ale membrelor superioare, poate predispune la apariția durerii de umăr. Le recomand persoanelor care lucrează mult timp la birou să ia pauze de 10-15 minute la o oră. În acest timp, e bine să facem mobilizări ale umărului în toate axele. De asemenea, recomand folosirea de scaune ergonomice, poziționarea trunchiului la 15-20 cm de blatul biroului și poziționarea corectă a antebrațelor pe suprafața de lucru (antebrațul și brațul să formeze un unghi de 90 grade).
Legătura dintre durerea de umăr și menstruație
Media10: De ce apar durerile de umăr în timpul menstruației și ce putem face?
Dr. Adina Tîrîș: În timpul menstruației, crește producția de prostaglandine în corp. Aceștia sunt niște mediatori importanți ai inflamației. Pe lângă scăderea bruscă a nivelului de progesteron din sânge, ei creează un context biochimic favorabil declanșării de fenomene inflamatorii în organism, inclusiv la nivelul umărului. De asemenea, durerea poate fi exacerbată și de factori emoționali, de stres, oboseală cronică și deficitul de somn. Aceștia scad dramatic pragul și toleranța la durere. Este indicată efectuarea unui consult endocrinologic, iar in perioada dureroasă, se vor administrarea antialgice sau antiinflamatoare nesteroidiene.
Media10: Cum prevenim durerea de umăr? Sunt anumite suplimente care ne pot ajuta?
Dr. Adina Tîrîș: Putem preveni durerea de umăr prin evitarea traumatismelor, evitarea mișcărilor repetitive, încălzirea articulațiilor înainte de activitățile sportive și reducerea expunerii la frig. De asemenea, e important să avem o dietă sănătoasă, echilibrată nutrițional, bogată în legume, fructe, pește gras, nuci, semințe, condimente (turmeric, ghimbir). Pot fi de ajutor și suplimentele alimentare cu antiinflamatoare naturale, cum ar fi: Boswellia serrata, turmeric, coenzima Q10, acizi grași Omega-3. În plus, există și compuși care susțin sănătatea cartilajului și a țesutului conjunctiv precum: glucozamina, condroitina.
