La schimbările bruște de temperatură, mulți dintre noi ajungem să ne confruntăm cu infecțiile respiratorii. Tusea, nasul înfundat, febra, lăcrimarea ochilor, oboseala sunt mainifestările specifice unei infecții respiratorii. De cele mai multe ori, acestea se pot trata ușor de acasă. Totuși, sunt situații în care este nevoie să cerem sfatul medicului pentru a nu ajunge să dezvoltăm complicații. Ce sunt infecțiile respiratorii? Cum le recunoaștem? Când mergem la un specialist? Ce soluții de tratament există? La ce complicații se poate ajunge dacă nu le tratăm corespunzător? Aflăm răspunsurile de la dr. Ștefania Mădălina Măgăran, medic specialist pneumolog la Centrul Medical Prima Clinic.
Media10: Cum definim infecțiile respiratorii și de ce apar?
Dr. Ștefania Măgăran: Infecțiile respiratorii sunt un grup de afecțiuni care apar odată cu venirea sezonului rece, în special toamna și iarna, din septembrie până în martie. Acestea sunt favorizate de scăderea capacității de apărare a organismului din cauza reducerii timpului petrecut în aer liber, în spațiile deschise. Schimbările de temperatură din sezonul rece pot să ne provoace tot felul de schimbări și, astfel, tractul respirator să fie sensibilizat. Copiii sunt cea mai afectată categorie pentru că intră în colectivitate, imunitatea lor nu este foarte puternică și atunci infecțiile respiratorii se răspândesc ușor.
„Cel mai frecvent, infecțiile respiratorii sunt cauzate de virusuri”
Media10: Care sunt cele mai des întâlnite forme de infecții respiratorii și de ce apar?
Dr. Ștefania Măgăran: Cel mai frecvent, infecțiile respiratorii sunt cauzate de virusuri. În infecțiile virale, există peste 400 de virusuri care pot afecta aparatul respirator. Printre acestea avem: virusurile gripale, virusurile paragripale, adenovirusurile, rinovirusurile, virusul sincițial respirator, coronavirusul. Infecțiile respiratorii pot fi cauzate și de bacterii, însă într-o proporție mult mai mică. Acestea sunt mai frecvente la pacienții care au deja anumite comorbidități, în special afecțiuni cardiace sau boli pulmonare preexistente.
Media10: Ce manifestări sunt specifice infecțiilor respiratorii?
Dr. Ștefania Măgăran: Infecțiile respiratorii sunt împărțite în două categorii. În primul rând, avem infecțiile de căi respiratorii superioare. Aici predomină congestia nazală, lăcrimarea ochilor, secrețiile nazale și nasul înfundat, răgușeala (în laringite sau otite), durerea de ureche. În al doilea rând, vorbim și de infecțiile de căi respiratorii inferioare. Ele sunt reprezentate de: traheită, traheobronșită, bronșită, bronșiolită și până la pneumonie. Debutul acestora este cu tuse seacă sau productivă, stare generală alterată (la ambele tipuri de infecții), lipsa poftei de mâncare, stare de somnolență, apatie, agitație, fatigabilitate (n.r. oboseală cronică). De asemenea, pacientul poate să aibă febră mare (peste 39 grade Celsius), frisoane, precum și respirație zgomotoasă, dificilă, în special la pacienții care au deja o afecțiune pulmonare.
Simptomele pot persista până la 10-14 zile
Media10: Cât durează, de obicei, o infecție respiratorie?
Dr. Ștefania Măgăran: Perioada de incubație este diferită în funcție de virus sau de bacterie. În mod normal, simptomele încep să apară la una-trei zile de la infectare. Ele cedează după o săptămână – 10 zile, uneori chiar 14 zile. Acest interval poate să difere în funcție de microorganismul implicat, dar și de imunitatea persoanei respective. În principiu, dacă infecția respiratorie este de cauză virală, aceasta poate să treacă cu un simplu tratament simptomatic. În schimb, atunci când vorbim de o infecție bacteriană, aceasta nu cedează la fel de ușor. De regulă, febra nu cedează la administrarea antitermicelor. Prin urmare, este nevoie să facem un consult la medicul specialist pentru stabilirea conduitei terapeutice.
Depistarea infecțiilor respiratorii
Media10: Cum se diagnostichează o infecție respiratorie?
Dr. Ștefania Măgăran: Mai întâi, trebuie să facem o anamneză minuțioasă, să vorbim cu pacientul, să încercăm să obținem cât mai multe informații de la el, să aflăm dacă mai are alte comorbidități, dacă este alergic. De asemenea, dacă pacientul este consumator de alcool, de țigări, aceste obiceiuri pot să scadă imunitatea și atunci să favorizeze apariția infecțiilor respiratorii. Mai apoi, dacă simptomele pacientului sunt persistente, recurente, trebuie să facă anumite teste și investigații. Recomandăm pacientului să își facă analizele uzuale pentru a vedea dacă există o infecție sau un sindrom inflamator. Procalcitonina este o analiză importantă, care ne ajută să facem diferența între o infecție virală și una bacteriană. Se mai poate efectua și o radiografie toracică atunci când avem simptome care nu cedează, precum și exudatele faringiene, nazale, testele PCR pentru Covid-19, testele gripale.
Cum tratăm infecțiile resipratorii?
Media10: Ce soluții de tratament există? Când ar trebui și când nu ar trebui să luăm antibiotic?
Dr. Ștefania Măgăran: În tratamentul infecțiilor virale, ne bazăm pe ameliorarea simptomelor. Dacă pacientul are febră, îi dăm antitermice; dacă prezintă tuse seacă administrăm antitusive, iar dacă este productivă dăm mucolitice; dacă pacientul are nasul înfundat, atunci îi dăm decongestionante nazale; dacă prezintă durere în gât (odinofagie), îi dăm tratament antialgic. În situația în care vorbim de o inflamație, administrăm antiinflamatoare. De asemenea, îi recomandăm pacinetului un complex de vitamine pentru întărirea imunității. Dacă în urma adiministrării tratamentului simptomatic starea pacientului se îmbunătățește, atunci putem spune că este vorba despre o infecție virală.
În schimb, atunci când apar alte manifestări sau cele existente se agravează, febra este persistentă și nu cedează la antitermice, atunci ne gândim că este vorba despre o infecție bacteriană. Prin urmare, aprofundăm investigațiile pentru a ne da seama dacă este nevoie sau nu de tratament antibiotic. Eu nu dau din prima antibiotic, ci prefer să trimit pacientul să facă o radiografie, analize, să vedem dacă chiar este nevoie. Dacă administrăm antibiotice când nu este cazul, pacientul va avea o imunitate mai scăzută, iar virusurile vor deveni mai rezistente.
Mici trucuri care favorizează recuperarea mai rapidă
Media10: Ce soluții naturiste ne pot ajuta să ameliorăm simptomele neplăcute?
Dr. Ștefania Măgăran: Pentru a scăpa mai ușor de o infecție respiratorie, trebuie să ținem cont și de anumite trucuri și soluții naturiste, la îndemâna oricui, care pot fi de ajutor. Le recomand pacienților să consume mai multe fructe și legume bogate în vitamina C sau, dacă nu este de ajuns, pot să ia de la farmacie suplimente alimentare cu vitamine. În plus, susțin și cred în eficiența metodelor naturiste, cum ar fi mierea cu lămâie, ghimbirul, care ajută în tratarea simptomelor supărătoare. De asemenea, să nu uităm să ne hidratăm corespunzător, să facem plimbări în aer liber, să aerisim constant camera în care stăm, să curățăm suprafețele cu care intrăm cel mai des în contact (clanțele ușilor, telefoanele, cheile) și să eliminăm stresul pentru că acesta contribuie la scăderea imunității organismului.
Media10: Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic și nu tratăm corespunzător infecțiile respiratorii?
Dr. Ștefania Măgăran: Atât virusurile, cât și bacteriile pot să ducă la complicații, în special pulmonare, cum ar fi insuficiența respiratorie. În plus, dacă pacientul are pneumonie și nu este tratată corespunzător, aceasta poate să supureze, să ducă la abces și, în timp, la sepsis. De aceea, este indicat să efectuăm testele PCR ca să putem vedea ce virus este implicat și, astfel, să dăm tratament antiviral, dacă este nevoie.
Metode simple de prevenție
Media10: Ce putem face ca să prevenim infecțiile respiratorii? Cum ne protejăm?
Dr. Ștefania Măgăran: Pentru a ne proteja, trebuie să avem o igienă riguroasă a mâinilor, să ne spălăm des cu apă și săpun și să încercăm să evităm atingerea feței, a ochilor și a gurii. De asemenea, este indicat să facem cât mai des plimbări în aer liber și să aerisim constant încăperile în care stăm. Dacă suntem în colectivitate și în jurul nostru sunt persoane care prezintă simptome specifice unei infecții respiratorii, trebuie să păstrăm o distanță de 1,5 – 2 metri de acestea și să evităm contactul direct.
