Fumezi și observi că ai mereu tartru pe dinți, chiar dacă te speli regulat? Tartrul dentar apare mai rapid și este mult mai agresiv la fumători decât la nefumători. Nu este vorba doar de pete inestetice sau respirație urât mirositoare – tartrul fumătorului ascunde un risc crescut de gingivită, parodontoză și chiar pierderea dinților. În acest articol, îți explicăm de ce fumatul favorizează acumularea de tartru, cum îți poate afecta sănătatea orală pe termen lung și ce poți face pentru a preveni complicațiile. Află informații utile de la dr. Alexandra Ciucă, medic stomatolog cu specializare în parodontologie.
De ce apare tartrul?
Poate că te speli pe dinți zilnic, folosești pastă cu fluor și totuși observi, în timp, că dinții capătă o nuanță gălbuie sau maronie, mai ales în zona dinspre gingii. Asta se întâmplă, cel mai probabil, din cauza tartrului. Tartrul este o formă întărită a plăcii bacteriene – acea peliculă invizibilă care se formează zilnic pe dinți din resturi alimentare, bacterii și salivă. Dacă nu este îndepărtată corect prin periaj și curățare interdentară, această placă se mineralizează și se transformă în tartru. Odată format, tartrul nu mai poate fi îndepărtat acasă, ci doar de medicul stomatolog, prin detartraj.
Prezența tartrului nu este doar o problemă estetică. În timp, el irită gingiile, favorizează inflamațiile și sângerările. În cazurile mai grave, duce la retragerea gingiilor și mai apoi chiar la pierderea dinților. Mulți oameni asociază apariția tartrului cu fumatul – și este adevărat că fumatul agravează problemele orale – dar ce nu știu mulți este că tartrul poate apărea și la persoanele care nu au fumat niciodată.
„Și la nefumători tartrul se depune la fel ca și la fumători. Fumatul este doar un factor care poate accelera formarea tartrului, dar nu este cauza principală. Tartrul apare atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată corect, prin periaj și curățare interdentară. Dacă igiena orală nu este făcută corespunzător, bacteriile din gură, combinate cu saliva și resturile alimentare, formează această placă dură care se lipește de dinți. Nu contează dacă pacientul fumează sau nu – tartrul se formează oricum în lipsa unei îngrijiri corecte. De aceea, și persoanele care nu fumează trebuie să meargă periodic la detartraj, ca să evite complicațiile”, spune medicul.
Diferențe între tartrul la fumători și nefumători
Fumatul este un factor care favorizează formarea rapidă a tartrului și agravează problemele dentare. Totuși, asta nu înseamnă că dacă nu fumezi ești complet ferit. Chiar și nefumătorii pot avea tartru, uneori în cantități mari, dacă nu au o igienă orală corectă. Diferențele între tartrul la fumători și cel la nefumători există, dar principala problemă rămâne aceeași: tartrul este un inamic tăcut care trebuie îndepărtat la timp, indiferent de obiceiurile personale. Dr. Alexandra Ciucă, medic stomatolog cu specializare în parodontologie, precizează cum arată tartrul și care sunt diferențele observate cel mai frecvent între persoanele care fumează și cele care nu fumează:
La fumători:
- Tartrul are, de obicei, o culoare mai închisă (maroniu spre negru), din cauza nicotinei și gudronului din țigări.
- Se formează mai rapid și în cantitate mai mare, deoarece fumatul reduce salivarea și favorizează uscarea gurii.
- Fumatul maschează semnele de inflamație gingivală (ex: sângerare), ceea ce poate duce la amânarea tratamentului.
La nefumători:
- Tartrul este adesea mai deschis la culoare, gălbui sau alb-gri.
- Se formează în principal din cauza unei igiene orale necorespunzătoare, nu a fumatului.
- Gingiile reacționează mai vizibil – pot apărea sângerări, inflamații și disconfort, semne care atrag mai repede atenția pacientului.
De ce este periculos tartrul?
La prima vedere, tartrul pare o simplă pată galbenă sau maronie pe dinți. Nu doare, nu te incomodează, poate nici nu-l observi prea ușor, mai ales dacă e în spatele dinților. În realitate, tartrul este mult mai periculos decât pare. Dacă nu este îndepărtat la timp, poate duce la probleme serioase, care nu mai pot fi rezolvate doar cu o simplă periuță de dinți. Tartrul nu afectează doar aspectul estetic, ci atacă în profunzime sănătatea cavității bucale. Este una dintre principalele cauze ale inflamațiilor gingivale, sângerărilor, respirației urât mirositoare și, în timp, ale retragerii gingiilor. Ce e și mai grav este că, odată cu retragerea gingiei, se formează „pungi parodontale” în care se adună bacterii ce pot distruge osul care susține dintele. Astfel, o problemă care părea minoră poate duce, în ani, la pierderea dinților.
Cum se elimină tartrul?
Mulți pacienți cred că un periaj mai agresiv sau o pastă de dinți „pentru tartru” poate rezolva problema. Din păcate, aceste metode nu fac decât să irite smalțul sau gingiile, fără să elimine stratul dur de tartru care s-a fixat pe dinți. Procedura prin care se elimină tartrul se numește detartraj. Este rapidă, nedureroasă și esențială pentru sănătatea dinților și a gingiilor. Nu este un moft estetic, ci o necesitate reală, mai ales dacă vrei să previi inflamațiile, sângerările sau chiar retragerea gingiilor. Iar dacă tartrul este prezent sub gingie, în zone unde nu se vede, este cu atât mai important să mergi la control, pentru a evita complicațiile parodontale.
„Detartrajul reprezintă o manoperă terapeutică esențială prin care se îndepărtează biofilmul bacterian acumulat pe dinți. Acest biofilm, dacă nu este eliminat, se calcifică și se proteinizează la nivelul cavității orale, în special în jurul dinților și aproape de marginea gingivală, formând tartrul. Chiar și în cazul unui periaj corect și regulat, există zone greu accesibile, precum aglomerările dentare sau suprafețele afectate de obturații care depășesc conturul marginal al dinților. Aceste zone devin puncte de retenție pentru placa bacteriană, favorizând astfel formarea tartrului și apariția inflamațiilor gingivale”, explică medicul.
Cât de des trebuie să îți faci un detartraj?
Mulți oameni se întreabă cât de des ar trebui să meargă la stomatolog pentru un detartraj. Răspunsul corect depinde de stilul de viață, obiceiurile de igienă orală și, mai ales, dacă fumezi sau nu. În general, se recomandă un detartraj profesional cel puțin o dată pe an. Dacă ești fumător, ai un risc crescut de acumulare a tartrului, de inflamații gingivale și de boli parodontale, așadar e bine să faci mai des un detartraj, la fiecare 6 luni, pentru a preveni complicațiile.
Fumatul reduce cantitatea de salivă, favorizează uscarea gurii și schimbă flora bacteriană din cavitatea bucală – toate acestea grăbesc formarea tartrului și agravează inflamațiile. În schimb, un nefumător cu o igienă orală bună și fără probleme dentare majore poate păstra un ritm de detartraj la o perioadă mai lungă de timp. Totuși, fiecare pacient este diferit, iar medicul stomatolog poate recomanda o frecvență personalizată în funcție de nevoile individuale.
„Este important ca detartrajul să se facă cel puțin o dată pe an, deoarece acumularea de tartru, dacă este lăsată netratată, poate duce în timp la apariția unor probleme serioase la nivelul gingiilor și al osului de susținere al dinților. Recomandarea este să ne facem un consult stomatologic la fiecare șase luni, nu doar pentru igienizare, ci și pentru monitorizarea stării generale de sănătate orală. Prezența tartrului pe o perioadă îndelungată favorizează inflamația gingiilor, sângerările și dezvoltarea bolii parodontale, o afecțiune care evoluează lent, dar poate avea consecințe grave dacă nu este depistată și tratată la timp”, concluzionează dr. Alexandra Ciucă, medic stomatolog cu specializare în parodontologie.
Cum previi tartrul – sfaturi pentru fumători și nefumători
- Periază-ți dinții de cel puțin două ori pe zi cu o pastă de dinți cu fluor.
- Folosește zilnic ața dentară sau periuțele interdentare pentru a curăța spațiile dintre dinți.
- Mergi regulat la medicul stomatolog pentru controale și detartraj profesional – cel puțin o dată la un an (fumătorii pot avea nevoie și mai des).
- Adoptă o alimentație echilibrată, evitând zaharurile și alimentele lipicioase care favorizează placa bacteriană.
- Hidratează-te suficient pentru a menține un flux normal al salivei, care ajută la curățarea naturală a dinților.
- Dacă fumezi, încearcă să reduci sau să renunți la fumat, pentru a limita depunerea excesivă și colorarea tartrului.
- Folosește apă de gură recomandată de medic pentru a reduce bacteriile din cavitatea orală.
- Evită consumul excesiv de cafea, ceai negru sau alte băuturi care pot colora tartrul și pot afecta sănătatea dinților.
