Te simți mai nervos, obosit sau fără chef de nimic în zilele caniculare? Ai observat că îți pierzi mai ușor răbdarea sau te simți copleșit chiar și de cele mai mici probleme? Nu e doar în mintea ta – temperaturile foarte ridicate pot avea un impact real asupra stării psihice. Căldura nu afectează doar corpul, ci și creierul, iar acest lucru poate intensifica simptomele anxietății sau depresiei. Cum te afectează valurile de căldură? Ce simptome trebuie să te trimită la medic? Care sunt măsurile esențiale de care trebuie să ții cont vara? Află răspunsurile de la dr. Mădălina Mușat, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic.
Când este foarte cald afară, organismul depune un efort suplimentar pentru a-și păstra echilibrul. Acest efort în plus creează o stare de disconfort general și consumă din resursele de adaptare ale organismului. În loc să reacționezi lucid și echilibrat, vei deveni mai iritabil, mai vulnerabil sau mai trist decât în mod obișnuit. Un lucru este cert: cu cât disconfortul termic este mai mare, cu atât îți va fi mai greu să gestionezi stresul zilnic. Pentru persoanele care se confruntă deja cu anxietate sau depresie, valurile de căldură pot face ca simptomele să se agraveze. Apare o oboseală accentuată, lipsă de energie, insomnii sau dificultăți de concentrare. În plus, starea de agitație interioară sau neliniștea pot deveni mai greu de controlat.
„Căldura excesivă poate agrava simptomele anxietății și depresiei. Organismul este supus unui stres aproape continuu, ceea ce poate influența negativ echilibrul emoțional. Temperaturile ridicate pot diminua capacitatea unei persoane de a face față stresului. Presiunea stresului termic poate slăbi rezistența psihologică, îngreunând gestionarea eficientă a factorilor de stres și a provocărilor zilnice. Acest lucru poate duce la o percepție sporită a stresului și la o toleranță redusă la frustrări minime”, explică medicul.
Ce se întâmplă în creierul și în organismul tău când temperaturile sunt extreme?
Mulți pacienți spun: „Nu mă mai pot concentra la fel de bine ca înainte” „Am dificultăți în a-mi aminti lucruri simple” „Îmi pierd răbdarea foarte repede”. Căldura excesivă nu doar că te moleșește, dar poate influența în mod direct și funcționarea creierului. În zilele toride, corpul este supus unui efort de adaptare continuu, iar acest efort poate destabiliza procesele mentale.
Multe persoane nu fac legătura între valurile de căldură și starea lor mentală. Totuși, atunci când simți că nu mai reziști la stres, că ești mult mai ușor de scos din sărite sau că îți este greu să duci la capăt sarcinile zilnice, este important să știi că mediul în care trăiești – inclusiv temperatura – joacă un rol major în echilibrul emoțional.
„Stresul termic poate duce la dezechilibre ale metabolismului organismului. Acest lucru are ca rezultat o serie de modificări, precum inflamația și stresul oxidativ, ceea ce duce la anxietate. Temperaturile extreme afectează termoreglarea și somnul. Mulți pacienți devin mai iritabili, agitați sau obosiți din cauza disconfortului termic. În tulburările de panică, mai ales, aceste senzații sunt interpretate catastrofic și accentuează starea de teamă. Răspunsul organismului la stres este activat, ceea ce duce la creșterea nivelului de hormoni ai stresului, cum ar fi cortizolul. Totodată, nivelurile ridicate de cortizol pot afecta procesele cognitive, inclusiv memoria, capacitatea de concentrare și rezolvarea problemelor complexe. Dificultățile de memorie și atenție induse de căldură pot împiedica sarcinile zilnice, pot exacerba stresul și pot contribui la un sentiment de suprasolicitare mintală și frustrare”, declară dr. Mădălina Mușat.
Ce afecțiuni psihiatrice se pot intensifica vara?
Vara nu aduce doar soare și vacanțe – pentru unele persoane, sezonul cald poate însemna o perioadă dificilă din punct de vedere psihic. Conform dr. Mădălina Mușat, medic specialist psihiatru: „există studii care arată că perioadele de caniculă sunt asociate cu un număr crescut al internărilor psihiatrice sau numărul decompensărilor.” Așadar, temperaturile ridicate pot deveni un factor de stres major pentru organism și pot destabiliza echilibrul emoțional. Atunci când corpul este copleșit de căldură, sistemul nervos poate reacționa prin intensificarea anxietății, apariția tulburărilor de somn sau scăderea capacității de autoreglare emoțională.
Ce afecțiuni psihiatrice se pot intensifica vara:
- Tulburările de anxietate – căldura poate crește disconfortul fizic, ceea ce amplifică senzațiile de neliniște și agitație.
- Tulburările depresive – insomnia, epuizarea și lipsa de motivație pot deveni mai pronunțate.
- Tulburarea bipolară – temperaturile extreme pot favoriza apariția episoadelor maniacale sau depresive.
Ce simt pacienții?
Pentru cei care suferă de tulburări de anxietate, simptomele fizice declanșate de temperaturile ridicate pot fi resimțite mai intens și interpretate greșit. De exemplu, ca semne ale unei boli grave. Deshidratarea, pierderea electroliților sau lipsa somnului de calitate contribuie la instalarea unei stări de epuizare, iar corpul răspunde astfel prin apariția unor semne de alarmă. Dr. Mădălina Mușat menționează care sunt cele mai frecvente acuze ale pacienților:
- palpitațiile
- transpirația excesivă
- amețelile
- dificultățile de respirație
- agitația
E doar de la căldură sau ai un atac de panică?
Nu e ușor să faci diferența între o problemă reală și un disconfort normal atunci când simptomele sunt intense și apar pe neașteptate. Simptomele provocate de caniculă pot imita foarte bine manifestările unei crize de anxietate, iar asta poate speria și mai mult persoanele sensibile sau cu istoric de tulburări emoționale.
Este important să știi că, în timpul unui val de căldură, organismul este deja afectat de stresul termic. Prin urmare, orice efort în plus poate declanșa o reacție accentuată – tremur, agitație, senzație de sufocare sau amețeală. Aceste manifestări sunt deranjante, dar pot avea cauze diferite: de la expunerea prelungită la temperaturi ridicate, până la tulburări emoționale acute sau chiar afecțiuni cardiace.
„Simptomele provocate de caniculă pot fi confundate cu atacuri de panică. Diferența este că, în cazul caniculei, simptomele apar progresiv și sunt legate clar de expunerea la căldură. În schimb, în atacurile de panică, manifestările pot să apară brusc, însoțite adesea de frica intensă de moarte sau pierderea controlului. Acestea pot să apară chiar și în confortul casei pacientului. Nu trebuie neglijat nici faptul că simptome asemănătoare pot semnala și prezența unor afecțiuni cardiovasculare, care pot fi agravate de temperaturile extreme. Așadar, este esențial ca orice episod de disconfort intens, mai ales în perioadele de caniculă, să fie evaluat medical cât mai rapid, pentru a primi tratamentul adecvat”, afirmă medicul.
Depresia „de vară”: cum o recunoști?
Când te gândești la depresie, probabil o asociezi cu zilele întunecate și friguroase de iarnă. Totuși, există persoane care se simt mai rău tocmai vara, în perioadele cu mult soare și căldură. Depresia de vară este o formă mai puțin cunoscută de tulburare afectivă sezonieră, dar poate fi la fel de serioasă și greu de gestionat. Spre deosebire de depresia clasică, care se manifestă prin oboseală, somn prelungit și poftă de mâncare crescută, depresia de vară se exprimă adesea diferit. Dr. Mădălina Mușat, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic, precizează care sunt cele mai frecvente simptome ale depresiei de vară:
- iritabilitate
- insomnie
- anxietate
- agitație
- pierdere în greutate
- hipersensibilitate la lumină și căldură
Factori care pot accentua depresia vara
Vara nu este întotdeauna sinonimă cu relaxarea. Pentru unii, schimbările din acest sezon pot deveni factori declanșatori sau agravanti ai depresiei. Zilele lungi, programul dereglat, lipsa activităților regulate și presiunea de a fi „bine dispus” pot crea un contrast puternic cu starea emoțională reală. Mulți oameni se confruntă cu o ruptură de la rutina zilnică în timpul verii. Fie că este vorba despre concedii, plecări din oraș sau schimbări în programul de lucru, aceste modificări pot crea senzația de dezechilibru interior. Pe lângă asta, așteptările sociale legate de „vara perfectă” – distracție, vacanțe, ieșiri – pot pune presiune suplimentară pe cei care nu rezonează cu această atmosferă. În loc să se simtă parte dintr-o perioadă plăcută, se pot simți izolați, neînțeleși sau chiar vinovați că nu reușesc să se bucure. Aceste „contraste emoționale” pot fi extrem de greu de gestionat pentru cineva care deja se confruntă cu depresie.
„Lipsa somnului afectează negativ starea de spirit și funcționalitatea. Izolarea socială și întreruperea activităților zilnice pot accentua senzația de inutilitate sau tristețe. Pentru cineva care suferă deja de depresie, această izolare, chiar și temporară, poate accentua sentimentul de singurătate. Interacțiunile sociale, chiar și scurte, pot oferi un sprijin emoțional valoros, iar lipsa acestora amplifică tendința de retragere. În plus, izolarea poate încuraja ruminarea, gândurile negative repetitive – un mecanism des întâlnit în depresie”, declară medicul.
Ce poți face pentru a ține sub control anxietatea și depresia vara?
Mulți se gândesc că aceste stări sunt normale sau că nu există „leac” pentru ele. În realitate, nu trebuie decât să acorzi o atenție mai mare stilului de viață pe care îl ai. Uneori, poate fi greu de imaginat că anumite obiceiuri „normale” pot să îți influențeze starea de spirit sau chiar să îți accentueze afecțiunile psihice preexistente. Gândește-te că nu poți funcționa normal dacă nu faci nimic în acest sens: trebuie să schimbi ceva. Pentru mulți pacienți, fiecare gest pare un efort, fiecare conversație o povară, iar când toți din jur par bine dispuși și energici, apare o presiune în plus — „de ce nu mă pot bucura și eu?”.
Fără un ritm sănătos, fără somn odihnitor și fără repere zilnice, mintea începe să caute explicații acolo unde nu sunt. Gândurile se repetă, neliniștea crește, iar corpul reacționează cu semnale fizice: palpitații, oboseală, lipsă de concentrare. Vara, cu tot ce aduce ea, poate deveni un „teren fertil” pentru agravarea anxietății sau depresiei. Așadar, asigură-te că faci schimbări și nu lași lucrurile să se întâmple pur și simplu, fără să reacționezi.
Cele mai importante măsuri
Dr. Mădălina Mușat, medic specialist psihiatru la Centrul Medical Prima Clinic, menționează ce măsuri trebuie să iei vara dacă ai anxietate sau depresie:
- Evită expunerea la soare în orele de vârf (10:00 – 17:00).
- Hidratează-te corespunzător, consumând apă regulat. Evită băuturile alcoolice, mai ales în exces, deoarece pot agrava tulburările de dispoziție și pot accentua deshidratarea.
- Menține un program de somn regulat și asigură-te că dormi într-un spațiu răcoros și bine ventilat.
- Limitează expunerea la ecrane seara, deoarece lumina albastră afectează secreția de melatonină și poate tulbura somnul.
- Fă mișcare ușoară, ideal dimineața: Activitatea fizică are efecte benefice asupra dispoziției.
- Păstrează o rutină zilnică, chiar dacă e simplificată. Activitățile constante oferă stabilitate și reduc senzația de haos interior.
- Evită izolarea socială – ieșirile scurte, discuțiile cu prietenii sau familia pot aduce sprijin emoțional important.
Când trebuie să ceri ajutor psihiatric?
Oricine poate trece, din când în când, prin perioade mai grele – momente de oboseală psihică, de neliniște sau de tristețe fără un motiv aparent. Dar când aceste stări devin tot mai frecvente, mai intense și încep să îți afecteze viața de zi cu zi, e semnul clar că nu mai e vorba doar de o „pasă proastă”. Mulți amână momentul în care să ceară ajutor, sperând că o să treacă de la sine. Ei bine, sănătatea mintală e la fel de importantă ca sănătatea fizică. Uneori, un consult psihiatric poate fi exact sprijinul de care ai nevoie pentru a reveni la o stare de echilibru.
„Episoadele frecvente de anxietate sau atacuri de panică, dispoziția tristă, insomnia ori tulburările persistente de somn, iritabilitatea, retragerea din viața socială, plânsul frecvent sau dificultățile majore în gestionarea activităților zilnice sunt semnale de alarmă care ar trebui să determine orice persoană să solicite ajutor de specialitate, indiferent de anotimp”, concluzionează medicul.
