Te-a ars soarele și te ustură pielea? Ce să faci ca să nu ajungi la complicații

Pîrlogea Claudia
17 Min Read

M-a prins soarele pe nepregătite și acum pielea mă ustură, e roșie și fierbinte la atingere.” Sună cunoscut? Dacă și tu ai trecut prin asta, știi cât de neplăcut poate fi acest scenariu. Arsura solară nu e doar o simplă roșeață care trece de la sine. Dacă nu acționezi corect, din primele ore, pot apărea bășici, durere și chiar infecții. Ce măsuri trebuie să iei imediat? Cum eviți complicațiile? Care sunt soluțiile de tratament recomandate de medic? Află răspunsurile chiar de la specialist! Dr. Alexandra Chirea (Bocîrnea), medic primar dermatolog la Centrul Medical Prima Clinic, îți oferă informații esențiale cu privire la acest subiect.

chirea macheta

Media10: Multe persoane se confruntă cu arsurile solare în perioada verii. Ce se întâmplă, din punct de vedere dermatologic, cu pielea atunci când ne „arde” soarele?

Dr. Alexandra Chirea: Soarele emite radiații ultraviolete (UV) de tip UVB și UVA. UVB afectează stratul superficial al pielii, fiind principalele responsabile de arsurile solare. UVA pătrund mai adânc în piele și contribuie la îmbătrânirea prematură a pielii, precum și la creșterea riscului de cancer de piele. În timpul expunerii la soare, producția de melanină – pigmentul care dă culoarea pielii – este mai mare, pentru a absorbi radiațiile UV. Bronzul este, de fapt, un mecanism de apărare al pielii. Dacă expunerea la soare este de lungă durată, fără produse cu factor de protecție, apare arsura. Radiațiile UVB pătrund în epiderm și provoacă leziuni în ADN-ul keratinocitelor, ducând la erori genetice. Dacă aceste leziuni nu sunt reparate corect, pot apărea mutații ce pot conduce la apariția cancerului de piele.

Cum știi că e arsură solară?

Media10: Cum ne dăm seama că avem o arsură solară și nu doar o simplă înroșire a pielii? De ce apare usturimea și senzația de piele fierbinte după expunerea îndelungată la soare?

Dr. Alexandra Chirea: Radiațiile UVB deteriorează ADN-ul din celulele epidermului (în special keratinocite). Prin urmare, activarea sistemului imunitar provoacă inflamația. Leziunile declanșează un răspuns inflamator local, prin care organismul încearcă să repare pielea. Sunt eliberați mediatori inflamatori, cum ar fi: prostaglandine, histamină, interleukine (IL-1, IL-6). Sub influența mediatorilor, vasele de sânge din piele se dilată. Acest lucru conduce la înroșirea pielii (eritem) și creșterea fluxului de sânge în zona afectată. Așadar, pielea devine mai caldă. Inflamația activează receptorii durerii din piele, iar rezultatul este senzația de usturime, arsură la atingere sau durere locală.

Media10: Care este primul lucru pe care ar trebui să-l facem atunci când pielea ne ustură după ce am stat mult timp la soare?

Dr. Alexandra Chirea: Primul gest ar fi evitarea expunerii la soare în perioada următoare și aplicarea unei creme hidratante sau reparatorii. Aceasta ajută la reducerea inflamației și la calmarea senzației de arsură sau usturime. Expunerea la soare poate duce la deshidratare. De aceea, este important să consumăm mai multă apă pentru a ne hidrata și a ajuta pielea să se refacă mai rapid. Uneori, în cazurile cu arsuri severe, se recomandă aplicarea dermatocorticoizilor local, dar cu recomandarea medicului dermatolog.

Remediile naturiste NU ajută

Media10: Mulți pacienți încearcă să se trateze acasă. Sunt eficiente produsele naturiste, precum iaurtul sau gelul cu aloe vera, aplicate pe pielea arsă?

Dr. Alexandra Chirea: Aloe vera conține polizaharide, glicoproteine, vitamine (A, C, E), enzime și aminoacizi. Acestea au acțiune: antiinflamatoare (prin inhibarea ciclooxigenazei), analgezică ușoară, hidratantă și cicatrizantă (stimulează regenerarea). Aloe vera accelerează procesul de vindecare al leziunilor cutanate minore, reduce eritemul și disconfortul asociat arsurilor solare, dar poate declanșa și dermatita de contact. Nu este, totuși, recomandat pentru a fi aplicat după arsurile solare deoarece avem în farmacie produse speciale. Aplicarea iaurtului pe piele după expunerea excesivă la soare nu este recomandat. Acesta nu are beneficii dovedite și poate crește riscul de infecții la nivelul pielii, dacă există flictene sau exfoliere și pielea nu este integră.

Media10: Când este nevoie să apelăm la un dermatolog după o arsură solară?

Dr. Alexandra Chirea: Este necesar să ne adresăm medicului dermatolog atunci când apar vezicule (flictene) extinse, deoarece este vorba de o arsură solară de gradul II. În cazul acesta, riscul de infecții cutanate crește. Dacă este afectată mai mult de 10% din suprafața corporală (ex. tot spatele, umerii și brațele), este necesară o evaluare medicală, în special la persoanele cu piele deschisă la culoare sau afecțiuni dermatologice preexistente. De asemenea, trebuie să ne adresăm medicului dacă apar simptome sistemice precum: febră, frisoane, cefalee, amețeli, greață sau vărsături.

Soluții eficiente de tratament

Media10: Ce tipuri de tratamente recomandați în cazurile moderate sau severe?

Dr. Alexandra Chirea: Se folosesc antiinflamatoare sistemice sau locale cu scopul de a reduce inflamația, edemul și durerea. În cazul pruritului intens sau alergiei solare, se administrează antihistaminice. Dacă există risc de suprainfecție (secreție purulentă, flictene infectate), se prescriu antibiotice. Flictenele nu trebuie sparte. Dacă sunt mari și tensionate, se poate face puncționare cu ac fin steril, fără a îndepărta pielea de deasupra (doar în cabinet medical), apoi se acoperă cu comprese sterile sau pansamente hidrocoloide.

Media10: Există medicamente sau creme pe care ar trebui să le evităm în astfel de situații?

Dr. Alexandra Chirea: Trebuie evitate produsele topice iritante sau sensibilizante, creme sau loțiuni pe bază de alcool. Acestea usucă pielea, pot irita și pot prelungi perioada de vindecare. De asemenea, nu trebuie să folosim produse cu parfum, coloranți sau mentol, pentru că pot provoca dermatită de contact alergică. Cand ne expunem la soare, nu trebuie să administrăm medicamente fotosensibilizante precum: antibiotice (doxiciclină, tetraciclină, ciprofloxacină), ketoprofen topic (reacție fotoalergică), retinoizi sistemici (sotret/ roaccutane) sau topic (retinol și derivați de retinol). Pacienții care iau aceste medicamente trebuie să evite expunerea la soare.

Ce cremă de protecție solară trebuie să folosești?

Media10: Cum alegem corect o cremă de protecție solară eficientă și de câte ori trebuie să o aplicăm vara, dacă stăm la bronzat?

Dr. Alexandra Chirea: Produsele cu SPF sunt de doua tipuri: creme de protecție solară cu filtre (chimice) și creme de protecție solară cu filtre fizice (minerale). Fiecare categorie are mecanisme diferite de acțiune și oferă avantaje și dezavantaje. Cremele cu filtre chimice funcționează prin absorbția radiațiilor UV și transformarea lor în căldură. Acestea necesită timp pentru a se absorbi în piele înainte de a deveni eficiente. Au o textură mai fluidă și sunt mai ușor de aplicat. Trebuie folosite cu 30 de minute înainte de expunere și au spectru larg împotriva razelor UVA și UVB. Sunt mai rezistente la apă și transpirație în comparație cu cremele fizice de protecție solară.

Cremele de protecție solară cu filtre minerale conțin ingrediente active care creează o barieră pe piele, reflectând radiațiile UV. Cele două ingrediente principale sunt: oxidul de zinc și dioxidul de titan. Acestea oferă protecție imediată după aplicare, deoarece acționează ca o barieră fizică. Sunt bine tolerate de cei cu piele sensibilă. Sunt recomandate copiilor, femeilor însărcinate și persoanelor cu alergii. În trecut, cremele cu filtre minerale lăsau o peliculă albă pe piele. Din fericire, formulările noi cu nanoparticule nu mai au acest dezavantaj.

Cum protejezi pielea copiilor de arsuri?

Media10: Ce sfaturi aveți pentru părinții care merg cu copiii la plajă sau la piscină? Cum se manifestă o arsură solară la un copil mic și cum se tratează corect?

Dr. Alexandra Chirea: Recomand să se folosească o cremă de protecție solară cu filtru mineral (50+). Produsul trebuie reaplicat din două în două ore pe toată suprafața corpului expusă la soare. Hainele cu protecție UV sunt o altă variantă pentru copii. Este indicat ca cei mici să poarte pălărie sau șapcă. Trebuie să se evite expunerea la soare în intervalul 10-16. În plus, copiii trebuie să bea multă apă pe parcursul zilei, deoarece expunerea la soare poate duce la deshidratare. Apa din piscine poate conține clor, care deshidratează pielea și poate determina sau agrava dermatita.  

De asemenea, nisipul poate irita pielea sensibilă a copiilor, provocând erupții sau mâncărimi. După plajă/piscină este recomandat să facem duș copilului pentru a îndepărta nisipul și clorul de pe piele. Se recomandă aplicarea de comprese umede reci pe zonele afectate și asigurarea unui nivel optim de hidratare (apă, lapte la sugari). Se vor aplica creme hidratante și reparatorii în arsurile ușoase și dermatocorticoizi în arsurile severe, la recomandarea medicului dermatolog.

Media10: După cât timp se regenerează pielea arsă și ce produse pot ajuta la vindecare?

Dr. Alexandra Chirea: Arsură ușoară (grad I – eritem, fără vezicule): 3–7 zile. Roșeața dispare treptat, pielea poate deveni uscată și începe să se descuameze (exfoliere ușoară). Nu rămân cicatrici, dar poate persista o hiperpigmentare temporară. Arsură moderată (grad II superficial – cu vezicule mici): 7–14 zile. Veziculele se sparg sau se resorb spontan, pielea se exfoliază, apoi se regenerează. Dacă veziculele sunt rupte, crește riscul de infecție și procesul de vindecarea poate fi prelungit. În anumite cazuri apare hipopigmentare sau hiperpigmentare.

Obiceiuri care agresează pielea

Media10: Ce trebuie evitat în perioada de recuperare – dușuri fierbinți, expunere la soare, exfoliere?

Dr. Alexandra Chirea: Dușurile fierbinți trebuie evitate, deoarece căldura agravează vasodilatația, accentuează inflamația și disconfortul. Expunerea la soare după arsură este contraindicată, deoarece pielea arsă este mult mai vulnerabilă la radiații UV și crește riscul de hiperpigmentare postinflamatorie. În plus, întârzie și vindecarea. Exfolierea mecanică sau chimică este contraindicată. Fără scruburi sau peelinguri (AHA, BHA, retinoizi), deoarece pielea este în faza de regenerare și este sensibilă. Exfolierea poate provoca cicatrici sau hiperpigmentare. Descuamarea se va produce natural în câteva zile.  Produsele iritante, cum sunt alcoolul sanitar, parfumurile, mentolul, camforul, uleiurile esențiale, săpunurile dure trebuie evitate. Acestea pot irita pielea inflamată, determinând usturime, și pot prelungi timpul de vindecare. Folosește produse fără parfum, fără alcool, hipoalergenice.

Cum scapi de coji și pete?

Media10: Este normal să apară coji sau pete pe piele după o arsură? Cum se tratează?

Dr. Alexandra Chirea: Exfolierea pielii apare, de obicei, la 3–6 zile după arsură. Aceasta reprezintă eliminarea celulelor moarte și refacerea stratului superficial al epidermului. Nu se recomandă îndepărtarea cojilor forțat, deoarece acest lucru poate duce la sângerare, risc de infecție, apariția cicatricilor sau petelor. Hiperpigmentarea postinflamatorie (PIH) se manifestă clinic cu pete, macule închise la culoare (maronii/brune) apărute pe zonele expuse, cauzate de creșterea producției de melanină în timpul vindecării. Hipopigmentarea post-arsură se manifestă prin zone mai deschise decât pielea normală. Aceasta apare când melanocitele sunt afectate, distruse în cazul arsurilor mai profunde.

Tratamentul este cu creme hidratante și reparatorii (de 2–3 ori/zi), creme cu uree în concentrații mici sau pe bază de ceramide. Pentru igienă se recomanda săpunuri blânde, hipoalergenice. Pentru petele pigmentare (lentigo, melasma): protecție solară (SPF 50+) zilnic, chiar și în zilele înnorate. Se pot folosi creme depigmentante, dar după vindecarea completă (niacinamidă, vitamina C, acid azelaic, acid kojic, acid tranexamic sau hidrochinona). Pentru forme persistente (>3 luni): consult dermatologic pentru tratamente personalizate (peelinguri chimice ușoare, laser sau microdermabraziune, microneedling).

„Arsurile solare repetate cresc semnificativ riscul de cancer de piele”

Media10: Ce complicații pot să apară pe termen lung? Arsurile repetate cresc riscul de cancer de piele?

Dr. Alexandra Chirea: Arsurile solare repetate cresc semnificativ riscul de cancer de piele. Carcinomul bazocelular, carcinomul spinocelular și melanomul sunt cancere de piele asociate cu expunerea excesivă la UV. Acest risc depinde de intensitatea și frecvența expunerii, dar și de vârsta la care au avut loc arsurile solare. Arsura solară este o formă de agresiune acută a radiațiilor ultraviolete (UV), în special UVB, care deteriorează ADN-ul celulelor pielii (keratinocite și melanocite). Aceasta declanșează inflamație acută, favorizează apariția mutațiilor genetice ireversibile și compromite mecanismele de reparare și apărare ale pielii. Riscul este mai mare dacă arsurile solare apar în copilărie sau adolescență. Expunerea în primii 15–20 de ani de viață este un factor determinant pentru dezvoltarea melanomului tardiv.

Pe lângă riscul de cancer, pe termen lung poate să apară fotoîmbătrânirea. Mai exact, colagenul și elastina din derm se degradează și apar ridurile, pielea se subțiază sau apar hiperpigmentările (melasma), lentigo solar. De asemenea, pot să apară keratoze actinice – leziuni precanceroase ale pielii.

Măsuri de prevenție

Media10: De ce măsuri trebuie să ținem cont înainte de a ne expune la soare pentru a preveni arsurile?

Dr. Alexandra Chirea: Alegerea unui produs cu factor de protecție solară (SPF), de preferat 50+, fie o cremă cu filtru mineral, fie filtru chimic. Aplicarea cremei corect: pe toate zonele expuse, înainte de expunerea la soare. Este important să o reaplicăm la fiecare 2-3 ore și să folosim o cantitate suficientă. Evitarea expunerii la soare în orele de vârf (între 10-16). În această perioadă, radiațiile solare sunt cele mai intense, deci este indicat să ne protejăm sau să rămânem la umbră. Hainele cu factor de protecție UV (UPF) sunt ideale. Este indicat să se opteze pentru îmbrăcăminte care să acopere cât mai mult pielea. Expunerea la soare poate deshidrata pielea, așa că este important să consumăm multă apă pe parcursul zilei, mai ales când ne expunem la soare pentru perioade mai lungi.

Să nu uităm de zonele mai sensibile ale corpului – urechile, buzele, nasul și gâtul – care sunt adesea ignorate, dar trebuie protejate suplimentar. Există în farmacii balsam de buze cu protecție solară. Totuși, chiar și cu protecție solară, expunerea excesivă la soare poate provoca arsuri solare.

Share This Article